Page 48 - Drumul_socialismului_1987_10
P. 48
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 302 MIERCURI, 14 OCTOMBRIE 1987
ală de pr C. P. A. D. M. ORĂŞTIE
a ores O R G A N I Z E A Z Ă
joi, 15 octombrie 1987, ora 17.,
la Popasul turistic „Poieniţa"
CEREMONIA SOSIRII IN CAPITALĂ s-a desfăşurat sub sem ţii de prietenie şi colabo
nul stimei şi respectului rare dintre cele două ţări
(Urmare din pag. 1) ghani au trecut în revistă reciproc, al bunelor rela şi popoare. „JOIA ORĂŞTIANĂ"
garda de onoare. ■**
Ceremonia sosirii înaltu Oaspetele sudanez a sa ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE Intrarea pe bază de invitaţii. Consum
lui oaspete sudanez s-a lutat apoi persoanele ofi
desfăşurat pe aeroportul ciale române prezente la (Urmare din pag 1) tru oprirea- cursei înar- * mini'm, respectiv costul invitaţiei, 50 lei.
Otopeni. Pe frontispiciul ceremonia sosirii. mărilor şi trecerea la i
aerogării se aflau portre Un grup de pionieri u acord, ca membrii celor măsuri efective de dezar- » Vă dorim să petreceţi o seară plăcută la
tele preşedinţilor Nicolae oferit preşedinţilor Nicolae două delegaţii să analize mare, în primul rînd de î unitatea noastră, în compania muzicii şi
Cenu.şescu şi El Sayed Ali Ceauşescu şi El Sayed Ah ze, pe parcursul vizitei, dezarmare nucleară, pen- *
ni ed El Mirghani, încadra med El Mirghani buchete căile şi modalităţile con tru reglementarea tuturor g dansului.
ţi * 1 de drapelele României de flori. crete de dezvoltare în stărilor de încordare şi I
şi Sudanului. Pe mari In încheierea ceremo continuare a colaborării conflict exclusiv pe cale J
pancarte erau înscrise u- niei, cei doi şefi de stat dintre ţările noastre, în paşnică, prin tratative. A j
rări de bun venit pe pă- au primit defilarea gărzii spiritul orientărilor şi în fost subliniată, în acelaşi -
mintul României, precum de onoare. ţelegerilor stabilite la ni timp, însemnătatea solu- jj
şi pentru dezvoltarea re Numeroşi oameni ai vel înalt. lionării globale a proble- ,
laţiilor de prietenie şi co muncii clin capitală, aflaţi în continuare, în cadrul lirelor subdezvoltării, a s
laborare român o-sudaneze. pe a e r o p o r t, au fă primei runde de convor realizării noii ordini eco- • ATENŢIE MAXIMĂ DIN PARTEA TUTUROR
Ea ora 12.00 aeronava cut preşedinţ'lor Nicolae biri, cei doi preşedinţi au nomico internaţionale, ba- >
cu care a călătorit şeful Ceauşescu şi El Sayed Ah început schimbul de pă zate pe egalitate deplină l
statului sudanez a ateri med El Mirghani o caldă reri în legătură cu princi şi echitate în relaţiile * PARTICIPANŢILOR LA TRAFICUL RUTIER !
zat. manifestare de stimă şi palele probleme ale vieţii dintre state, care să favo- |
Preşedintele Nicolae preţuire, dînd expresie sa internaţionale. A fost evi rizeze progresul mai ra- » Neadaptarea vitezei la Colac Marin, şofer la E.M.
Ceau.şescu a întâmpinat cu tisfacţiei faţă de vizita denţiată îngrijorarea în pid al tuturor ţărilor şi în | condiţiile de drum, alcoo Ţebea, a reuşit la timp să
căldură pe preşedintele El şefului statului sudanez ceea ce priveşte actuala primul rînd al ţărilor în. J lul, nerespectarea priorită evite accidentarea lui Jur-
Sayed Ahmed El Mirghani, în ţara noastră, încrederii situaţie internaţională, ca curs de dezvoltare. > ţii, defecţiunile tehnice, ca Nicolae, miner Ja I.M.
pe ceilalţi oaspeţi. Cei doi că aceasta va deschide noi re se menţine deosebit de Convorbirile se desfă- I ignorarea semnificaţiei in Barza, care în mod ires
şefi de stat şi-au strîns perspective relaţiilor de gravă şi complexă, rele- şoară într-o atmosferă de J dicatoarelor rutiere sînt ponsabil s-a angajat în
mîinile cu prietenie. cooperare statornicite în vîndu-se necesitatea in prietenie, stimă şi înţe cauzele unor accidente ca traversarea străzii Liber
Garda militară aliniată tre cele două ţări şi po tensificării eforturilor pen. legere reciprocă. * re se soidează uneori cu tăţii din Brad, în fugă şi
pe aeroport a prezentat o- poare. DINEU OFICIAL | pierderi de vieţi omeneşti 0 prealabilă asigurare.
norul. Au fost intonate Preşedintele Nicolae şi distrugeri de bunuri ma Tot miner, dar la E.M
imnurile de stat ale Repu Ceauşescu şi preşedintele Preşedintele Republicii nului, conducători ai unor j teriale. Deva, Pleşoianu Constan
blicii Sudan .şi Republicii El Sayed Ahmed El Mir Socialiste România, tova instituţii centrale. Secolul vitezei in care tin, în calitatea sa de că
Socialiste România, în ghani au răspuns cu prie răşul Nicolae Ceauşescu, Au luat parte persoa- i trăim, grăbindu-ne mereu, ruţaş şi tot fără a respec
timp ce, in semn de sa tenie uralelor .şi ovaţiilor a oferit, marţi, un dineu nele oficiale care-1 însoţesc I implică sau, mai bine-zis. ta prevederi 1& legale, s-a
lut, au fost trase 21 de celor prezenţi. oficial în onoarea pre pe preşedintele sudanez J impune ceea ce ne-am o- expus pericolului. Numai
salve de artilerie. La reşedinţa rezervată şedintelui Consiliului Su în vizita în ţara noastră. | bişnuit să numim civiliza atenţia in conducere ma
Preşedintele Nicolae înaltului oaspete, cei doi prem al Republicii Sudan, în timpul dineului, des- * ţie rutieră. Oricît ne-am nifestată de Abel Ştef, pi
Ceau.şescu şi preşedintele şefi de stat s-au întreţinut El Sayed Ahmed El Mir făşurat într-o atmosferă I grăbi de rnuit, indiferent lot la Aeroclubul Deva,
Ej Sayed Ahmed El Mir într-o atmosferă cordială. ghani, la Palatul Consi caldă, prietenească, pre- ' că ne aflăm în postura de care s-a dovedit şi un bun
pilot auto, a făcut ca P.C..
VIZITĂ PROTOCOLARĂ liului de Stat. şedinţele Nicolae Ceauşescu I pieton sau de conducător să nu fie pradă impru
si preşedintele El Sayed ' auto, trebuie să reacţionăm
Preşedintele Consiliului nia, tovarăşul Nicolae La dineu au participat Ahmed El Mirghani nu j de fiecare dată în acelaşi denţei sale.
Suprem al Republicii Su- Ceau.şescu, la Palatul Con membri şi membri su rostit toasturi, urmărite I fel, logic, civilizat, respon Deşi în coloanele ziaru
dan, El Sayed Ahmed El pleanţi ai Comitetului Po cu viu interes. * sabil, dînd dovadă că ba lui au apărut obligaţiile
siliului de Stat.
Mirghani, a făcut, marţi Premergătoare convor litic Executiv al C.C. al Au fost intonate Imnii- | gajul nostru de cultură bicicîiştilor, li s-au re
după-amiază, o vizită pro P.C.R., secretari ai C.C. al rile de stat ale Republi- • implică şi civilizaţia ru amintit, aceştia continuă
tocolară preşedintelui Re birilor oficiale, întîlnirea P.C.R., membri ai Consi cii Sudan şi Republicii I tieră. să fie un real pericol în
publicii Socialiste Româ- dintre cei doi preşedinţi liului de Stat şi ai guver- Socialiste România. Orice accident de circu traficul rutier. Sînt încă
laţie, cauzat de conducă mulţi care ignoră prezen
torul auto, are la bază ig ţa indicatoarelor rutiere,
norarea unor principii şi circulă doi sau chiar trei
reguli. Conducătorul auto pe o bicicletă, nu ţin ghi
trebuie, din momentul donul cu mîinile, nu se a-
pornirii autovehiculului, să sigură la schimbarea direc
începerea lucrărilor celei de-a 43-a şedinţe adopte şi sa dovedească o ţiei de mers.
(extraordinară) a Sesiunii C.A.E.R. cesului de transformări ) j conduită preventivă. El Semnificativă, dar fără
trebuie să fie pregătit pen să facă cinste educatorilor
Marţi au început la fecţionarea mecanismului structurale pe plan politic ţ . tru a preveni orice eve do la Liceul industrial nr.
Moscova lucrările celei colaborării multilaterale si în Africa de Sud. ^ | niment rutier, în mod spe 1 din Petroşani, este is
de-a 43-a şedinţe (extra cooperării economice so prava lui Stan Străuţ, elev
ordinară) a Sesiunii Con cialiste, H TOKIO. - In perspec- i j cial, la intersecţii, în a- în clasa a X-a, caro con-
siliului de Ajutor Econo Luînd cuvîntul asupra tiva aşteptatei demisii a ’ j propierea pasajelor de tre ducînd o bicicletă pe stra
mic Reciproc, la care par problemei înscrise pe or gfj TOKIO. -- Primii mi premierului japonez Yasu- ţ * cere pentru pietoni, a lo da Oituz, nu s-a asigurat
de
joacă
pentru
ticipă delegaţii din ţările dinea de zi, conducătorul niştri ai Japoniei şi indiei, hiro Nakasone din func- i ) curilor Ia intersecţia cu strada
copii, prin faţa şcolilor şi
membre: R. P. Bulgaria, delegaţiei române a evi Yasuhiro Nakasone, şi, res ţia de preşedinte al Parti- ' a grădiniţelor, în tranzita, Republicii, nerespectând
R.S. Cehoslovacă, Repu denţiat concepţia şi con pectiv, Rajiv Gandhi, s-au duiui Liberal - Democrat i! semnificaţia indicatorului
rea unor localităţi rurale
blica Cuba, R.D. Germană, siderentele tovarăşului pronunţat pentru o înce (P.L.D.) - de guvernămint, etc. „Cedează trecerea". A pă
a
imediată
R.P. Mongolă, R.P. Polo Nicolae Ceau.şescu, secre tare regiunea Golfului ostilităţilor succesiunea acestuia nu truns în trafic şi nu mult
Cei
in
şi
au
lămurită.
încă
este
no. Republica Socialistă tar general ai Partidului cerut Iranului şi Irakului trei candidaţi la acest post j Este adevărat că din în a lipsit să fie „şifonat"
România, R. P. Ungară, Comunist Român, pre 1 tâmplări învăţăm, dur în
să prevină o nouă esca Kiichi Miyazawa, Noburu circulaţie uneori sînt prea de o autobasculantă. Şi
l ’ S.S. şi R.S. Vietnam. şedintele Republicii Socia Takeshitat şi Shintaro Abe- , ni iată că din nou maniera
I; 'legaţia ţării noastre liste România, privitoare ladare a conflictului şi să crude astfel de întâmplări, preventivă adoptată de a-
este condusă- de tovarăşul la rolul pe care îl are pună imediat capăt lupte nu au reuşit duminică să ) J ca să nu reflectăm asupra ceastă dată de Constantin
Ci ns 1 antin Dăscălescu, dezvoltarea colaborării în lor. in cursul convorbirilor cadă de acord asupra (j j lor, cu toată seriozitatea. Stoica, de la A.U.T.L. Pe
membru al Comitetului cadrul C.A.E.R., importan avute luni la Tokio, cei succesorului. Votul decisiv i » Să învăţăm din »întâmpla troşani, în pilotarea maşi
Politic Executiv al C.C. al ţa pe care o acordă con doi şefi de guvern şi-au în această chestiuni este J I rea" lui Vinţan Eugen, om nii s-a dovedit eficace.
Partidului Comunist Ro ducerea de partid si de reafirmat sprijinul faţă de programat pentru 20 oc- ţ ' de 52 ani, care nu a păţit în postura lor de bici -
mân. prim ministru al gu stat a României, în spiri iniţiativa secretarului ge tom brie. I { nimic în 31 de ani de cînd clişti, nici unii adulţi nu
vernului. tul înţelegerilor stabilite neral al O.N.U., Javier Pe- Yasuhiro Nakasone, în- i J lucrează ca şofer. Combi adoptă totdeauna o poziţie
Lucrările Sesiunii au fost la Consfătuirea economică rez de Cuellar, în această cheindu-şi cel de-al doilea l ' natul siderurgic Hunedoa favorabilă lor. Şi el se
deschise de Nikolai Rîjkov, ia nivel înalt a ţărilor privinţă. mandat, nu poate candi- ^ | ra i-a încredinţat să efec expun fără pic ele respon
membru al Biroului Poli membre ale C.A.E.R., pro da din nou. l » tueze un transport de sabilitate pericolului. Aici
tic al C. C. al P.C.U.S., blemei perfecţionării co S BRUXELLES. - Con produse refractare cu au se încadrează şi faptele
preşedintele Consiliului de laborării economice şi teh- ducerea Comisiei C.E.E. a ■ HELSINKI. - Preşedin i! tocamionul cu remorcă lui Virgil Ţîrlea, munci
Miniştri al U.R.S.S. nico-.ştiinţifice dintre ţă adresat o scrisoare Admi tele Finlandei, Mauno 21 HD 1226. în drumul său tor la I.C. Orăştie, care a
Cea de-a 43-a şedinţă rile membre şi activităţii nistraţiei S.U.A., exprimîn- Koivisto, şi-a depus oficial SI de la Baru spre Hunedoa ieşit cu bicicleta, ca o nă
(extraordinară) a Sesiunii C.A.E.R., în scopul asigu du-şi profunda îngrijorare candidatura la alegerile * ra, la km 165 -|- 650, pe lucă, din strada Codrului
C.A.E.R. este consacrată, rării creşterii economice. în legătură cu proiectul prezidenţiale programate I DN 66, La întîlnirea cu un în DN 7, în faţa auto-
in principal, examinării Lucrările Sesiunii conti noii legi comerciale pre pentru 31 ianuarie. / „ alt autovehicul, nu a luat • turismului 2 BC 8667, deşi
problemelor privind per- nuă. gătit de Casa Albă. Potri măsuri asigurătorii, astfel
vit publicaţiei „Europoli- EJ WASHINGTON. - ) I că a sesizat târziu prezen pierdea prioritatea. Tot cu
Intervenţie românească tique", în scrisoare se a- Peste 2 000 de manifes- i J ţa în carosabil a unui că bicicleta s-a expus peri
rată că legislaţia în curs tanţi participă, în aceste > j ruţ neiluminat. Dacă ex colului şi Ioan Bota, sudor
în Comisia pentru probleme juridice de pregătire poartă un zile, la acţiuni de protest \ * perimentatul şofer ar fi la U.U.M.R. Criscior, care
a Adunării Generale a O.N.U. caracter făţiş protecţionist. la Cape Canaveral împo- 1 | adoptat, ca 'şi alte daţi, o nu s-a asigurat la schim
triva testelor cu rachete ’ „ manieră de conducere pre barea direcţiei de mers
NAŢIUNILE UNITE 13 forţei sau de la folosirea 5[ TUNIS. - într-o de spre stingă. El a fost evi
(Agerpres). — în Comisia forţei în relaţiile interna claraţie dată publicităţii „Trident 2“. ) ventivă, accidentul ar fi tat de inginerul Virgil
pentru probleme juridice ţionale. Punctul culminant a «a! putut să fie evitat. Nu era
la Tunis cu prilejul Zilei Niţă de la E.M. Ţebea,
a Adunării Generale se Intervenind in cadrul internaţionale de solida cestor manifestaţii îl -va curmată prematur viaţa care conducea autoturis
examinează raportul Co dezbaterilor, reprezentan ritate cu deţinuţii politici constitui organizarea, la lui B.A., tatăl unui copil mul 2 HD 5411.
mitetului special pentru tul ţării noastre a subli din R.S.A., secretarul ge 24 octombrie, a unui marş !! minor. De ce este necesar Exemple ar mai fi, atât
întărirea eficacităţii prin niat valoarea şi actualita neral al Ligii Arabe, Chedii de protest din parcul să învăţăm din greşelile, pozitive cit şi negative,
cipiului nerccurgerii la tea considerentelor şi pro- Klibi, a adresat un apel „Jetty" pînă în apropierea abuzurile, iresponsabilita dar sperăm că faptele pre
forţă în relaţiile interna punerilor României, ale tuturor forţelor ce militea bazei aeriene. tea unora ? Merită să ne zentate au fost numai
ţionale. Comitetul — din p r e ş e d i n t e l u i Nicolae ză pentru pace şi pentru riscăm viaţa ? Sînt între nişte greşeli din care aU
ea: e face parte şi Româ Ceauşescu privind proble dreptul popoarelor la li bări pe care nu şi le pun de învăţat toţi cei certaţi
nia — a elaborat un pro bertate şi demnitate de mulţi participanţi la tra cu disciplina rutieră.
iect de declaraţie privind mele majore aflate pe or a-şi intensifica eforturile IL5SU3ÍL' fic.
întărirea eficacităţii prin dinea de zi a celei de-a în vederea accelerării pro Adoptând o manieră ci MILIŢIA JUDEŢULUI
cipiului abţinerii de la a- 42-a sesiuni a Adunării vilizată în conducerea au HUNEDOARA
meninlarea cu folosirea Generale. ' tovehiculului 2 HD 2090, Serviciul circulaţie
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob j. 4IÜÜ5
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA) 2 700 Deva, str. Or. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585, Telex i 72288, TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August nr. 275
