Page 53 - Drumul_socialismului_1987_10
P. 53

Preşedintele Nicolae Ceauşescu



                                                                                                   s-a întîlnit cu preşedintele


                                                                                                             Norodom Sianuk


                                                                                          T  o  v  a  r  ă  ş  U1  Nicolae   în   a est   cadru,   pre­  ţară   neutră   şi   nealiniată
                                                                                                                         c
                                                                                       Ceauşescu,    preşedintele   şedintele  Norodom  Sianuk   al  Kampuchiei.  S-a  arătat
                                                                                       Republicii  Socialiste  Româ­  a  exprimat  calde  mulţu­  că  aceasta  presupune,  ca
                                                                                       nia,  s-a  întîlnit,  joi,  15  oc­  miri  pentru  sprijinul  acor­  o   necesitate,   retragerea
                                                                                       tombrie,   cu   preşedintele   dat  în  mod  constant  de   trupelor  străine  din  Kam-
                                                                                       Kampuchiei     Democrate,   poporul  român,  de  Româ­  puchia  şi  ,  încetarea  ori­
                                                                                       Norodom  Sianuk,  care  e-   nia  socialistă,  personal  de   cărui  amestec  din  afară,
          $ I   A L   C O  N  S I L I U  L U  I   P O  P I ) L A R   J U  D  E  m      fectuează  o  vizită  de  prie­  p  r  e  ş  e  d  i n  t  e  l e     Nicolae   creîndu-se   astfel   condiţii
                                                                                       tenie în ţara noastră.     Ceauşescu,   cauzei   jus­  ca   poporul   kampuchian
                                                                                         în   timpul   convorbirilor,   te   a   poporului   lcampu-   să-şi  rezolve  •  singur  pro­
          Anul XXXIX, nr. 9 304   VINERI, 16 OCTOMBRIE 1987      4 pagini - 50 bani    care   s-au   desfăşurat   în-   chian,  luptei  sale  pentru   blemele interne.
                                                                                       tr-o  atmosferă  de  priete­  'o  Kampuchic  independen­
                                                                                       nie,  stimă  şi  înţelegere  re­  tă,  liberă,  neutră,  neali­  în  cadrul  schimbului  de
                                                                                       ciprocă,  au  fost  examinate   niată.                vederi  cu  privire  ţa  alte
                                                                                       unele  probleme  ale  vieţii   T  o  v  a  r  ă  ş  u  l    Nicolae   aspecte  ale  actualităţii  po­
                                                                                       internaţionale,   o   atenţie   Ceauşescu  a  reafirmat  po­  litice   internaţionale,   tova­
                                                                                       deosebită   fiind   acordată   ziţia   consecventă,   princi­  răşul   Nicolae   Ceauşescu
                                                                                       celor  privind  situaţia  din   pială,  a  României  in  pro­  a   relevat   necesitatea   in­
                   SPIRIT REVOLUŢIONAR, CONŞTIINŢĂ ÎNAINTATĂ,                          Asia de sud-est.            blema  karnpuchiană.  în  a-   tensificării   eforturilor   şi
                                                                                         Preşedintele   Norodom   cest  sens,  s-a  subliniat  că   acţiunilor  pentru  înfăptui­
                              PUTERNICĂ MOBILIZARESÎN MUNCĂ’ •                          Sianuk  a  informat  în  le­  România  s-a  pronunţat  ş’   rea  dezarmării,  în  primul
                                                                                        gătură  cu  evoluţia  situa­  se  pronunţă  pentru  reg'e   rînd  a  celei  nucleare,  pen­
                                                                                        ţiei  din  Kampuehia  şi  a   mentarea  pe  caie  paşnică,   tru  soluţionarea  pe-  cale
        în  lumina  orientărilor  şi  sarcinilor  subliniate  de  secretarul  general   prezentat  recentele  propu­  prin  tratative,  a  situaţie*   başnică  a  stărilor  de  în­
                                                                                        neri  făcute,  la  actuala  se­  din   Kampuehia,   pentru   cordare  şi  conflict,  a  tu­
         al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara C.C. al P.C.R.          siune  a  Adunării  Genera­  realizarea   unei   largi   re­  turor  problemelor   litigioa­
                                                                                        le  a  O.N.U.,  de  Guvernul                          se  dintre  state,  pentru  in­
                                                                                       -  de  coaliţie  al  Kampuchiei   concilieri   naţionale   între
                                    din 5 octombrie ax.                                 Democrate   privind   recon­  toate  forţele  —  ca  singura   staurarea  unui  climat  de
                                                                                        cilierea  naţională,  soluţio­  cale  de  soluţ’cnare  a  Pro­  încredere  şi  largă  colabo­
                                                                                                                                              rare  între  naţiuni,  pentru
                                                                                        narea  paşnică,  prin  nego­  blemelor  —  pentru  asigu­
             Priorităţi în sectorul energetic                                           cieri,  a  problemei  kampu-   rarea  independenţei,  suve­  asigurarea  unei  pări  trai­
                                                                                                                                              nice în lume.
                                                                                                                   ranităţii şi caracterului de
                                                                                        chiene.
          R.U MARS-RETEZAT. Ţg^g fg^gjg                       concentrate
                                                      1
               la obiectivele din prima                       urgenţă I


         Puternicul   colectiv   de   betonişti,  deservenţî  de  u-   cerea  socialistă,  pentru  ca
       constructori  de  la  Antre­  tilaje,   betonişti   etc.   La   centrala  Păclişa  să  fie  pu­
       priza  de  construcţii  hidro­  punctele  de  lucru  cheie  se   să  .în  funcţiune  în  această
       energetice   Rîu   Mare-Rete-   află   cei   mai   destoinici   lună.  De  fapt,  vreau  să
       zat  este  mobilizat  cu  toa­  constructori  comunişti.  De   subliniez   că   o   dată   cu
       te  forţele,  cu  întreaga  sa   altfel,  organizaţia  de  partid   pornirea  ei,  noi  ne  reali­
       capacitate,   la   finalizarea   de  aici  este  una  dintre   zăm  programul  punerii  în
       cit  mai  grabnică  a  obiec­  cele  mai  puternice  de  pe   funcţiune  în  acest  an,  con-
       tivelor  prioritare,  cu  ter­  amenajare,   dovadă   fiind   tinuîndu-ne  lucrările  la  ce­
       mene  scadente  anul  aces­  şi  faptul  că  toate  lucrări­  lelalte  obiective  de  pe  a/,
       ta.  în  paralel  însă  şi  tot   le sînt în grafic, unele în  menajare.
       intr-un  ritm  bun  de  lucru                           împreună   cu   inginerul
       se  acţionează  şi  la  cele­                         Matei  Georgescu,  de  la  -
       lalte  obiective  :  baraj,  a-    Reporter           compartimentul   producţie,
       ducţiunea  secundară  şi  al-                         ne  continuăm  investigaţii­
       tele.                              în post fix        le  la  obiectivul  numit  a-     ll.U.M.It.  erlşelor,  secţia  l  maşiul-unelte.  Alături  ele  maistrul  Ioan  Ciocan,  frezorii
         —  Bătălia  ce   mare  o                            citm,  aici,  urgenţa-urgenţe-   Trandafir  ltraiea  si  Valentin  Simina,  strungarii  Ionel  Jur  ca  şi  Cornel  Duma  —  cîţiva
                      a
       dăm  acum  la  centrala  Pă-                          lor: Centrala Păclişa.         dintre  ..piesele  grele“  ule  secţiei  —  într-un  dialog  al  competentei  şl  hărniciei  profe­
       clişa,  de  15,9  MW  —  ne   avans.  Termenul  de  pune­                           sionale.
       spunea   inginerul   Mihai   re  în  funcţiune  va  fi  res­  —  Sîntem  concentraţi  cu
       Teleanu,   şeful   comparti­  pectat.                 toate   forţele   la   urgenta­
       mentului   plan,   secretarul   —  în  sprijinul  nostru  au   rea  şi  finalizarea  lucrări­  Laudă hărniciei oamenilor
       comitetului   de   partid   al   sosit  forţe  şi  de  la  antre­  lor  care  asigură  şi  garan­
       antreprizei.   Aveau   aici   o   prizele  dfe  construcţii  hidro­  tează  punerea  în  funcţiu­
       brigadă  complexă,  condu­  energetice   Bistra—Poiana   ne  a  centralei  la  termene­
       să  de  inginerul  Ioan  Ra­  Mărului,   Cerna   şi   Sebeş   le  stabilite  în  grafice  —   Ieri,  în  cadrul  unei  festivităţi,  comunei  Romos  i  s-a  decernat
       du,  formată  din  450  de   —-  continuă  ideea  tovară­  aflăm   de   la   însoţitorul
       constructori   hidroenerge-   şul  Ioan  Dumitru,  preşe­  nostru.                 „Ordinul  Muncii"  clasa  I,  pentru  locul  I  pe  ţară  în  întrecerea  socia­
       ticicni.   Fiind   un   obiectiv   dintele   comitetului   sindi­  —  Să  nominalizăm  aces­
       prioritar;  pe  care  trebuie   catului.   Buna   colaborare,   te  lucrări,  tovarăşe  ingi­  listă desfăşurată între consiliile populare comunale, pe anul 1986.
       să-l  punem  în  funcţiune   buna   conlucrare   fac   să   ner Matei Georgescu.
       în  această  lună,  am  con­  înaintăm  intr-un  ritm  bun                              C.A.P.  Romos  a  fost  distinsă  cu  Diploma  de  Onoare  acordată
       centrat  aici  forţe  puterni­  cu  lucrările,  să  ne  res­   GH. I. NEGREA
       ce  de  la  alte  puncte  de   pectăm  zi  de  zi  angaja­                         de  U.N.C.A.P.,  pentru  locul  III  pe  ţară  ocupat  în  întrecerea  socia­
       lucru — dulgheri; fierari- -  mentele asumate în între-  (Continuare In pag. a 2-a)
                                                                                          listă pe anul 1986.
              Adunările pentru depunerea                                                  Romos.   O   comună   cu   şel,  Pişchinţi,  Ciungu  Ma­  menea,   li   s-a   acordat
                                                                                        oameni  harnici,  întreprin­  re  şi  Romos  —  au  cules   Diploma   de   Onoare   a
                                                                 Moment  solemn:  se  lu­
                 candidaturilor - moment                       minează  înaltele  distinc­  zători,   buni   gospodari,   ieri  încă  o  dată  roadele   U.N.C.A.P..  ,  pentru  locul
                                                                                                                    muncii
                                                                                                                           lor:
                                                                                                                                      Decret
                                                                                                                                              III  ocupat  de  C.A.P  din
                                                                                                                                prin
                                                               ţii  harnicilor  locuitori  al   vrednici   lucrători   ai   pă­  prezidenţial,  li  s-a  decer­  localitate în anul 1986.
            cu semnificaţii majore în viaţa                    comunei Romos.            deauna   hărnicia   a   fost   nat  Ordinul  Muncii  clasa  1   La   festivitatea   earc   a
                                                                                         mântului.  Şi  cum  dintot-
             politico-socială a localităţilor                  Foto N. GHEORGHIU         lăudată  şi  apreciată  cum   pentru  jocul  I  ocupat  în   avut  loc  cu  acest  prilej  au
                                                                                                                                              participat
                                                                                                                                                                     ai
                                                                                                                                                        reprezentanţi
                                                                                                                   întrecerea  socialistă  dintre
                                                                                                             co­
                                                                                                    locuitorii
                                                                                            cuvine,
                                                                                         se
                                                                                         munei  Romos  —  formată   consiliile   populare   comu­  organelor  de  partid  şi  de
                                   nie  electorală  prilejuită  de                       din  satele  Vaidei,  Romo-  nale  pe  anul  1986.  De  ase­  stat  judeţene  şi  Locale,  nu­
                                  aceasta  se  desfăşoară  în                                                                                 meroşi  locuitori  ai  comu­
                                   climatul   de   optimism   şi                                                                              nei.
                                   încredere  în  viitor,  .  sub                                                                               în  cadrul  festivităţii  au
                                   semnul  întâmpinării  Con­                                                                                 fost   subliniate   realiză­
                                   ferinţei  Naţionale  a  parti­                                                                             rile   cu   totul   remarca­
                                   dului  şi  a  aniversării  a                                                                               bile   pe   care   le-a   ob­
                                   40  de  ani.  de  la  procla­                                                                              ţinut   comuna.   în   anul
                                   marea  Republicii,  cu  noi                                                                                1986  atît  în  sporirea  pro­
                                   şi   măreţe   înfăptuiri   în                                                                              ducţiilor  de  grîu,  orz,  po­
                                   toate  domeniile  de  activi­                                                                              rumb  la  hectar,  cit  şi  în
                                   tate economico-socială.                                                                                    domeniul  mai  bunei  gos­
                                    Act  cu  semnificaţii  po­                                                                                podăriri,   al   înfrumuseţării
                                   litice   deosebite,   alegerile                                                                            satelor  comunei,  în  zoo­
                                   de  la  15  noiembrie  con­                                                                                tehnie,  în  sectorul  de  con­
                                   stituie,   în   acelaşi   timp,                                                                            tractări   şi   achiziţii,   in
                                  expresia  concretă  a  profun-                                                                              creşterea  continuă  a  can­
           Alegeri în consiliile   duiui   democratism   al   o-                                                                              tităţilor  de  produse  agre­
         populare municipale,      rînduirii   noastre   socialis­                                                                            alimentare  predate  la  fon­
                                   te.   Sub   egida   Frontului                                                                              dul  de  stat  1  890  tone  de
               orăşeneşti          Democraţiei   şi   Unităţii                                                                                grîu,  1  022,3  tone  porumb,
          : 1  şi comunale         Socialiste,   la   15   noiem­                                                                             8  884  hi  lapte,  215  tone
                                   brie,  2  830  de  cetăţeni  din                                                                           carne  —  sînt  doar  câteva
         Anul  acesta,  la  15  no­  judeţul   nostru,   desemnaţi                                                                            dintre   cantităţile   livrate
        iembrie,   potrivit   prevede­  dintre   cei   mai   buni   şi                                                                        la  fondul  de  stat,  care  au
        rilor   Legii   electorale,   vor   mai  harnici  gospodari  —                                                                        depăşit   cu   mult   cifrele
        avea  loc  alegerile  de  de­  mineri,   siderurgişti,   con­                                                                         stabilite   iniţial.   Toate   a-
        putaţi  în  consiliile  popu.   structori,   ţărani,   intelec­                                                                       eestea au fost posibile da-
        lare  municipale,  orăşeneşti   tuali,   activişti   de   partid
        şi / comunale.-            şi de stat, oameni de artă                                                                                                  G. IGNAT
         Alegerile  de  la  15  no­
        iembrie, întreaga campa­    {Continuare în pag. a 2-a}                                                                                 (Continuare in pag. a 2-a)
   48   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58