Page 55 - Drumul_socialismului_1987_10
P. 55
NR. 9 304 VINERI, 16 OCTOMBRIE 1987 Pag. 3
Curier social
VÎNZĂRI
DIN POSTA SÂPTÂMÎNII 0 vînd Renault io, stare
mica
lineasen buna. Deva, strada Ulpiu, ur.
rsuri şi 3G, după ora IG. (2IIG3)
n limp. Bună servire, respect, solicitudine • VINI) autoturism Fiat 850
,at pen- „Spori“. Deva. telefon 21131.
» calca (211SS)
dcz- Colectivul de lucrători tanţilor care ne caută este,
Ijă faja
pupu- de la cantina-restaurant zic eu, o dovadă că ne
ñgoaren de pe bulevardul Decebal, zbatem să-i servim cit COMEMORARE
icumcn- din Deva, este condus de mai bine pe toţi.
mai mulţi ani de un om _• SUB stăpînirea singură
dial. Unitate nouă, modernă, tăţii şi a,Unsei de inîngîlere,
i — harnic, priceput şi inimos,' curată, ■ cantina-restaurant amintim că în ig octombrie
- pace Aron Luca. Aici se depun
fie (coş din Deva se bucură - de 1087 se împlinesc doi ani de
zi de zi eforturi stăruitoa tot mai multă apreciere cînd ne-a părăsit scumpa
iiíitcric, re pentru a-i servi cit noastră mămică şi bunică
soclul 1 din partea consumatorilor. VERONICA ¡MUREŞ AN, din
Pcsti va mai bine pe toţi cej care Ann răsfoit condica de su comuna Iloroatul Crasnci, ju
il „Cîh- trec pragul Unităţii. Aceş gestii şi propuneri aflată deţul Sălaj. Lacrimi şi flori
3i“ (co-
s tu di ou! tia sînt peste o mie, o mic mereu la îndemînă. Mihai îţi vor presăra mereu inor-
rp cinci sute la amiază, aproa Albu, din Rîmnicu Sărat; mîntul tău trist şi îndepăr
pe cinci sute la cină. în Vasilc Pascu, din Bacău : tat. Mărioara cu familia, din
progra- plus, de la cantina-restau- Hunedoara. (211SI)
Gheorghe Grădinara, de
rant din Deva li se asi
gură mîncare caldă şi mi la I.M. Bălan ; mulţi,
mulţi alţi trecători prin D E C E S E
nerilor de la minele Veţel
şi Vorţa. Deva au servit masa de
— Facem tot ce ne stă prînz aici. Şi au ţinut să 0 oamenii muncii de
în putinţă pentru a-i ser consemneze mulţum urile la I.A.S. Haţeg sînt ală
turi do familia ing. Gli.
vi cit mai bine pe toţi a- lor. Pentru buna servire, Kăileanu, Ia marea du
rere pricinuită dc dece
8.00 Ra- bonaţţi noştri, pe cei care pentru solicitudinea şi res sul tatălui drag. (211S9)
Ineţli -a servesc masa ocazional la pectul cu care au fost în
6,30 La
agricul- noi — ne spunea Aron Lu conjuraţi.
jurnal ; ca, şeful cantinei. Dacă
8.00 Re- Au dreptate. Aşa ne • COLEGII de Ia Di
Curie- Minprii de Ia Vulcan, in» preună cu familiile lor, pe La intervenţia numărul abonaţilor creşte simţim şi noi, devenii, recţia comercială sînt
,oo Bú trec plăcute ceasuri de des tindere în frumosul lor oraş. mereu, precum şi al flo- alături - do Sutană Sofica
as Rüs- ziarului care sîntem zi de zi abo iii greaua încercare su
torilor ; Foto CRISTIAN ŞTEFAN ferită prin pierderea ma
3 ştiri ; naţii cantinei-restaurânt mei salo
íntr-un • La nota apărută în Pentru din Deva.
Eroului coloanele ziarului sub ti BUCOS ANICA.
— pro- Sincere condoleanţe fa
: ; 11,00 tlul „18365 vă aşteaptă". siderurgiştii IOAN AL, POP, miliei. (21195)
Direcţia judeţeană de poş
; 11,05
ierl so- Satisfacerea cerinţelor populaţiei— tă şi telecomunicaţii Hu noştri pensionar
ial-cetñ-
uş^ ' ; nedoara—Deva ne răspun
s- . ; de : „...Vă facem cunoscut Colectivul de muncă al
ÍOlciO- că personalul nostru mun
luV ini- un „indicator“ mer-eu în atenţie cantlnei-restaurant „Slderur- Pînă în prezent, în ţa
rar-i ele citor ce răspunde de buna glstul" din Hunedoara se
e la 1 funcţionare a te’efoanelor situează de 14 ani conse ră sînt mstalate .circa
iremleră de la abonaţi s-a deplasat 525 000 metri pătraţi de
Opereta — Tovarăşe Ioan Lean, — Două cifre mai întîi: la faţa locului pentru a cutiv pe primul loc pe (ară astfel de, captatoare, eeo-
,30 Car director al întreprinderii 113,76 la sută sînt reali In întrecerea socialistă pe
iste cui comerciale de stat mixtă zările în sectorul alimen constata defecţiunea men nomisindu-se importante
adiojur- ţionată. La verificările fă ramură, iar de 12 ori pe cantităţi de combustibil
lc mun- Brad, vă solicităm să tă tar, 103,51 la sută în cel cute în prezenta lucrăto locul al doilea. Deci, 26 de Specialiştii de ,1a . Insti conventional
rici so ceţi un ¡scurt bilanţ al ac de alimentaţie publică. locuri de frunte, ceea ce tutul de proiectări pen
lete do tivităţii reţelei comerciale Prin laboratoarele noastre rilor de la Staţia PECO
,00 Pcn- pe care o coordonaţi, du s-a constatat că aparatul demonstrează străduinţa care tru construcţii tipizate
Antcna de cofetărie, patiserie şi din Bucureşti au elabo Joi a avut loc, la Com
0 Orele pă nouă luni şi jumătate carmangerie asigurăm zil telefonic funcţionează nor se depune pentru buna ser expoziţional din
ilurnal ; trecute din acest an. nic o diversitate de pro mal. Cu aceeaşi ocazie s-a vire a slderurgiştllor la rat o scrie de soluţii noi plexul
1 dv... ; duse, pe bază de legume, mai constatat că la insta cantină, la mlcrocantlnele de preparare a apei cal- Piaţa Sein teii, o confe
o oră ; — Putem spune că ne dé de consum cu ajuto rinţă de presă consacrată
poetic ; prezentăm • cu un bilanţ zarzavaturi, peşte, carne laţia telefonului intervin din combinat şi la bufetele rul energiei solare. Noile celei de-a XHI-a ediţii a
tin de de pasăre etc., în folosul
rodnic, bogat în realizări. persoane necalificate, care de incintă. instalaţii au o capacitate Tîrgului Internaţional
Satisfacerea cit mai bună gospodinelor. al tuturor deranjează telefonul în Servim zilnic peste 25 000 cuprinsă între 2 000— Bucureşti — T.I.B. ’87.
a cerinţelor populaţiei este consumatorilor. Aş menţio mod intenţionat, spre a nu 115 000 litri pe zi de apă care se desfăşoară ,ub
în atenţia noastră zi dc na că pînă la ora de faţă mai fi deranjate de ape porţii de mincare conven caldă pentru consum me deviza „Comerţ — Coope
zi. Argumente: planul de am depozitat pentru iarnă lul solicitanţilor.;. Pentru ţionale. De la începutul najer. Energia solară rare — DCzvoltare".
desfacere este îndeplinit însemnate cantităţi de car anului ne-am depăşit pla captată încălzeşte agen La actuala ediţie a
în procent de 100,31 lă su tofi, ceapă, rădăcinoase, evitarea altor cauze ce ar nul la desfacere cu peste tul termic primar vehi prestigioasei manifestări
tă, prestările de servicii varză, castraveţi, mere şi putea apare şi cauza ne- 2,3 milioane de lei. Prin culat de pompele dc economice internaţionale
— 221,05 la sută, la chel alte produse. Avem canti funcţionarea telefonului, a- circulaţie. în schimbă de la Bucureşti, care va
al bune tuielile de circulaţie avem tăţi mai mari ca cele din paratul a fost schimbat tre cele mai harnice lu
şi Bran toarele de căldură se ce avea loc între 17—25 oc
iul spre o economie de 704 000 Ici, toamna anului trecut, ceea cu unul nou, sigilat, în crătoare se numără Marla dează apei de consum tombrie, participă peste
Mr-'-'A- beneficiul net este reali ce ne va permite să asi stare bună de funcţiona Briciu, Ioana Găină, Maria
ul zat în procent de 112,5 la căldura obţinută de la 700 de firme producă
Ja. -cr- gurăm şi în sezonul iernii re. De asemenea. Cu a- Sabău, Mariana Prodan, . captatoarele solare. Apa toare şi exportatoare ro
(Modcrn sută, iar rentabilitatea — o bună aprovizionare şi ceastă ocazie atenţionăm încălzită, în perioadele de mâneşti şi 500 de firme
oaselor 105,56 la sută. Ana Bota, Elena Drăghici, radiaţie solară se acumu din 36 de. ţări de pe
OSANI : servire a populaţiei. întregul colectiv care lu Ioana Crlşan, Luminiţa Pop,
•iiie I-II — Cifre, intr-adevăr, — în privinţa autoapro- crează la staţia PECO Hu lează în,rezervoare pînă toate continentele, care
la £ata- semnificative. Dar pentru vizionării ? Elena Preda şl altele. (VIO la ora de consum! în expun o mare diversi
; Sccre- a ridica mereu mai sus nedoara spre a nu mai in perioada de nor se poate tate de produse.
Unlrca) ; — Avem o gospodărie a- terveni la instalaţiile- RICA ANDRAŞ, secretarul “ / 4
oma lui procentele acestor reali organizaţiei de partid de interveni cu o sursă de
ultural) ; zări, pentru a mulţumi nexă cu peste. 100 de porci, noastre TC şi eventualele încălzire auxiliară. (Agerpres)
şi de la cumpărătorii se cere mul cu scroafe de prăsilă, de deranjamente să le comu la cantina-restaurant „Sl-
1) ; Lo Ia care avem, de rarind, derurgistul", din Hunedoara).
ua li u — tă strădanie, muncă bine nice serviciilor noastre".
rul) ; A- organizată, bine coordona peste 30 de purcei, gos
tlmid, tă. podărie pe care o moder
Huncito-
Pintea — Altfel nu se poate. nizăm în continuare. Pes „Anexele“ nedorite ale unei şcoli
Rfizbu- Să luăm lucrurile pe rînd. te 2,5 tone de carne de
(Steaua
: Rond Săptămînal ne deplasăm în porc am asigurat anul a-
ia) ; Z1 depozitele I.C.R.T.I. şi cesta la mesele consuma Cu eîtva timp în urmă utilizat, devenind şi un mai arătoase unde, la o bună gospodărire să fie
Dragos- focar de infecţie implan distanţă prea mică de zadarnică".
(Flacü- I.C.R.M.' Deva. Vedem tot torilor din gospodăria am primit la redacţie o
: aripile ce este nou. Facem co noastră anexă. Aş subli scrisoare din Crişcior prin tat în mijlocul amenajări şcoli, sînt „cazaţi" porci, Adresîndu-ne Consiliu
ale I—Il care sîntem sesizaţi de o lor educativ-gospodăreşti oi, iepuri, raţe, găini. lui popular comunal Criş
a : Dru- menzi, ne aprovizionăm eu nia un fapt semnificativ: ale liceului". cior în legătură cu aspec
; — sc- cele trebuitoare populaţiei, dintre cei 409 de lucrători situaţie deranjantă pentru „Noi am solicitat acum
A: Ca-n elevii Liceului industrial Deplasîndu-ne ¡a faţa doi ani, prin adresă scri tul semnalat, tovarăşa Her-
; IL?"»; : de la articolele pentru ai întreprinderii, 282 sînt Barza, situaţie care se locului, am constatat că să. Consiliului popular co ta Faur. primarul comunei,
a 1 n ii) ; nou-născuţi pînă la cele membri de partid. în ce ne-a comunicat următoa
1 verde menţine de aproape zece cele* relatate se confirmă. munal Crişcior, ne-a re
pentru tineri, femei şi le cinci organizaţii de ba ani. După ce sîntem in Fosta galerie a devenit un latat tovarăşa Ana Clin- rele ; „Pentru a evita as
bărbaţi. Dar aici aş face ză se dezbat cu regulari formaţi de amenajarea, cu pectul neplăcut, consiliul
şi o subliniere: depozite tate teme cum sînt: buna ani în urmă, a unei gale- popular comunal a dispus
le I.C.R.T.I. şi I.C.R.M. servire şi aprovizionare, a- rii-şcoală în spatele clădi Pe urmele unei scrisori ca toate amenajările .im
Deva, şefii lor, mai bine titudinea civilizată, corec rii liceului mai sus amin provizate din spatele clă
spus, să fie mult mai re tă faţă de fiecare cumpă tit, avînd menirea să fa dirii liceului industrial să
ceptivi la cerinţele noas rător, aspectul plăcut, es miliarizeze elevii şcolii staul de animale de toată ciu, directorul Liceului in fie transferate de cei ca
re le deţin. în cel mai.
dustrial Barza, desfiinţarea
tre. Necazuri mai multe tetic al unităţilor, chiar profesionale şi liceului cu „frumuseţea" încărcat de
unea va şi mai mari avem cu profilul minier în meserii bălegar în care îşi ducea acestor coteţe' atît de de scurt timp posibil. în te
dă pen- ţinuta şi limbajul lucră le pentru care se pregă existenţa rumegîndă o... ca ranjante pentru instituţii renul fixat pe Valea Mo
idă. Ce- I.C.R.M. Deva. Sînt peri torilor din unităţi, ridica tesc, în scrisoare se speci pră ce se „lumina“ cu un le de învăţămînt. Festivi rii, Vrem ca localitatea
11. Vîn- oade îndelungate cînd nu felinar de petrol. Celelalte tatea deschiderii noului an noastră să capete un as
la mo rea permanentă a nivelu fică : „Deoancă Iosif. unul
rile mi- ni se onorează comenzile lui politic şi profesional din locatarii blocurilor din animale erau la păscut şcolar a fost nedorit um pect civilizat, unde oame
inse in ia articolele electrice, chi vecinătate a făcut cîteva pe muntele Bunei. „Ame brită. Stăteam în careu cu nii să so simtă bine. iar
ie, iar micale, sticlărie, porţelan, al lucrătorilor noştri. Nu sumare socoteli şi blocîn- najarea", improvizată din elevii în timp ce pe lingă proeesui instructiv-educa-
re 10 şi vă spun o noutate, dar tiv să se desfăşoare în
1, ceaţă menaj etc. pe oare popu prin felul în care mun du-i intrarea (a galeriei- seînduri, pe lingă „aro noi trecea alaiul sonor ai
laţia Bradului le aşteaptă, cim, prin strădanii zilni şcoală aparţinătoare liceu mele" ce le degajă, consti oilor şi caprelor, lăsînd în condiţii notmale de igie
1
nă; .
unea va are trebuinţă zilnică de ce, firma „I.C.S.M. Brad" lui — n.n.) cu un şopron tuia, fără îndoială, un fo urma lor... urme materia O măsură firească, bine
ddă, cu improvizat a transfonnat-o car de infecţie, dar şi un le. De nenumărate ori. a-
t mode- ele. se va situa anul acesta pe pericol de incendiu. Mai eeste animale ne-au dis venită rare, ne exprimăm
produce — în sectoarele alimen un loc de frunte. în staul pentru caprele şale. . ales că aici se întinde o trus florile ,şi gazonul de •(învingerea, nu va mai
ce s
tar şi alimentaţie publi Sînt ani.. buni de cînd a . t adevărată colonie de ast iarbă din faţa şcolii, fă- ■■unoaste aminare.
că ? GH. I. N. spaţiu didactic este astfel fel de anexe care de care cînd ca munca noastră dc MINEL BODEA