Page 58 - Drumul_socialismului_1987_10

°'tq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Simpozion ştiinţific

La Palatul culturii din Luînd cuvîntul in ca­ regelui Dcccbal'; dr. Olim­
Deva s-au deschis ieri, drui simpozionului, tova­ piu Matichcscu — „Pre­
lucrările simpozionului răşa Maria Mitrofan, se­ săraţi pe-a lor morminte
ştiinţific pe tema „Ju­ cretar al Comitetului ju­ ale laurilor foi” (70 de
deţul Hunedoara — per­ deţean de partid, a relie­ ani de la epopeea naţio­ 13,UU 'I ci
%\A4i manenţă si continuitate în fat importanţa acestei ac­ nală din 1017); dr. Traian 13,05 La
istoria României", organi­ ţiuni, avîncl menirea să Udrea — „Abolirea mo­ mîi
zat de Comitetul judeţean contribuie la perfecţio­ narhiei şi pi ochim 'rea 14,15 Sili
de cultură şi educaţie so­ narea continuă a activită­ Republicii — necesitato is- 15.00 Inc
cialistă şi Muzeul jude­ ţii de educaţie multilate­ torico-politică lundamen- 19.00 mu Tel
ţean Hunedoara — Deva. rală a oamenilor muncii tală"; dr. Ghcorghe Za- 19.20 Tel
Prestigioasa manifestare, în spiritul ’ ideilor gene­ haria — „Pacea — vocaţie (co
spie mit, spre resorturile desfăşurată în cadrul ce­ roase izvorîte din cuvîn- ancestrală a poporului ro­
Artă şi istorie rămase îndeobşte obscure lei de a XVIII-a ediţii a tarea tovarăşului Nicolae mân". 19,50 Roi
de
a ceea ce determină evo­
Festivalului culturii şi Ceauşescu la Congresul al Cu profund respect şi hui
luţia in istorie. Nu e deci educaţiei socialiste hunc- III-lea al educaţiei poli­ aleasă stimă. participan­ 20,35 Fiii
Este interesant de obser­ puţin insă decit scriitorii vorba doar de căutarea dorene — „Sarrnis ’87", a tice şi culturii socialiste. ţii la simpozionul ştiinţi­ „în
vat cum resurecţia unui - posedă această capaci­ unor noi modalităţi de fost dedicată împlinirii a A fost evidenţiată impor­ fic, dedicat împlinirii a 22.20 Tel
gen artistic atrage după tate. Pictura şi sculptura expresie pentru nişte teme 1 900 de ani de la urca­ tanţa ţinutului hunedo- I 900 de ani de la ur­ 22,80 Inc
mu
sine la un anumit timp pot, ca şi romanul, să vechi, ci, poate, in primul rea pe tron a regelui De­ rean păstrător al unor carea pe tron a regelui
interesul pentru dezbate­ ofere o viziune asupra u- tind, de primenirea viziu­ cebal, important eveni­ minunate valori culturale Decebal. au adresat o
rea aspectelor teoretice nui anumit moment isto­ nii asupra unui domeniu ment în istoria patriei, create în decursul vea­ telegramă secretarului ge­
ale fenomenului. Au apă­ ric,- năzuind înspre esenţe care a suscitat dintot- în cuvinte emoţionante, curilor do către poporul neral al p a r t i d u l u i ,
rut, bunăoară, in ultimui şi fiind in acelaşi timp deauna interesul artei. participanţii ia simpo­ nostru, cercetările între­ preşedintelui Republicii,
deceniu numeroase ro­ semnificative pentru mo­ Fenomenul este specific zion au adus, de pe vatra prinse de către specialişti t o v a r ă ş u l NICOLAE
mane istorice de valoare, dul de implicare al artis­ timpului pe care-l stră­ de glorioasă istorie a Hu­ din judeţ şi din întreaga CEAUŞESCU, nngajîndu-
iar in momentul de faţă se tului in actul creator. Bine­ batem, iar artiştii hunede- nedoarei socialiste. un ţară pentru punerea lor se să valorifice cu compe­
«ucu
află in plină actualitate venită intrucit e deosebit reni reuniţi in expoziţia călduros omagiu secreta­ în valoare,’ în circuitul tenţă tot ce a evidenţiat dioprogj
dezbaterea, in diverse mo­ de ilustrativă in acest sens „Artă şi istorie" il atestă rului general al partidu­ ştiinţific de valori naţio­ această reuniune ştiinţi­ Jîuletln
dalităţi, a raportului din­ este expoziţia deschisă la perfect prin elocvenţa par­ lui, preşedintelui Republi­ nale şi internaţionale. fică, pentru a aduce noi La ordi
tre literatură şi istorie. Nu Galeriile de Artă din De- ticulară a picturii, gral’cii cii, t o v a r ă ş u l Nicolae în plenul simpozionului contribuţii za cunoaşterea gricultu
mai departe decît la 20 şi sculpturii. Avem aici Ceauşescu, pentru atenţia au fost prezentate comu­ trecutului multimilenar al jurnal;
In iuti
octombrie va avea astfel prilejul să contemplăm o şi grija statornică pe care nicările : General-locote- poporului nostru, onorînd rinţei r*
loc la Deva, cu participa­ suită de individualităţi ar­ le acordă cunoaşterii şi nent dr. Uie Ceauşescu — responsabil şi angajant dului ;
rea unor prestigioşi scrii­ tistice pe deplin conturate, preţuirii istoriei poporu­ „Tradiţii ale artei mili­ nobila misiune de păstrare sei ; 8,1
diilor ;
tori din ţară, un important mmn care aduc propria viziune lui român, înţelepciunea tare româneşti — strate­ şi relevare a tezaurului ştiri ;
colocviu pe tema condiţiei asupra istoriei, propriul si clarviziunea revoluţio­ gia apărării Daciei în istoric şi cultural al pa­ dio; 1
actuale a romanului isto­ va, Intitulată tocmai ,,Artă unghi de interpretare, nară cu care conduce vremea lui Decebal” (lu­ triei. foleloru
literară
ric. Dar relaţia dintre artă şi istorie", unde cei mai uneori chiar asupra ace­ destinele României în pe­ crare prezentată de dr. Lucrările simpozionului lctin de
şi istorie nu este nicide­ reprezentativi membri ai luiaşi moment istoric. Di­ rioada deschisă de Con­ Alexandru Duţu); dr. Ioan au continuat în cedrul a ţările sc
cum nouă; doar că ea a Filialei judeţene a Uniu­ versitatea modalităţilor — gresul al IX-lca al parti­ Glodariu — „1 900 de ani sase secţiuni. lctin de
blicitate
devenit in clipa de fa­ nii Artiştilor Plastici ex­ de la epicul baladesc pină dului. de la urcarea pe tron a MINEL BODEA marea
ţă deosebit de actuală. pun lucrări mai vechi sau la sugestia nonfigurativă 13.00 I)r
Totodată, ea nu se limi­ mai noi, toate însă de in­ - e totodată un semn de dio juriu
mieră r;
tează numai la literatură. spiraţie istorică. maturitate in abordarea „Horele premiu înseamnă Băro
Relaţia dintre artele plas­ Vernisind expoziţia, criti­ tematicii istorice. Putem 15,30 Di
tice şi istorie este la fel cul de artă Alina Şerbu eventual să nu aderăm tt 10.00 Ui
Români;
de pregnantă doar că mai observa că, în stadiul ac­ temperamental la una sau intrarea în conştiinţa publicului trial co
puţin aparentă pentru tual de evoluţie, nici una alta dinfre modalităţi, dar M' vi —
mc
publicul larg. Omul — dintre arte nu -se mai li­ nu putem nicidecum nega • Spectacolul „Farmecul numele dumneavoastră este să mai pot cînta, este un i a. /(¡ri
cum s-a spus — este alcă­ mitează doar la modalita­ lorţa pe care o emană pri­ muzicii... la Deva" din o prezenţă de marc pres­ gir. Am iubit toate rolu­ adresa
tuit deopotrivă din natură tea descriptivist-narativă, veliştea acestei unităţi in cadrul Festivalului cul­ tigiu. Vreţi să ne împăr­ rile pe care le-am cîntat, serii •
şi istorie. Cu toţii intuim la simpla (şi uneori sim­ diversitate, valoarea şi turii şi educaţiei socia­ tăşiţi cîteva momente care cu deosebire cele în care tio^ Vint
ţioiw.îă
acest adevăr dar numai plista) citare prin recon­ robusteţea talentelor şi, nu liste hunedorene „Sarrnis au marcat activitatea am avut de aprofundat ltadioju:
artiştii au capacitatea să-i stituire a istoriei. Intr-ade­ în ultimul rînd, caracterul ‘87" a reunit prestigioşi dumneavoastră artistică ? stări spirituale — sufle­ informa
dea expresie. Artiştii plas­ văr, artistul contemporan educativ al unei asemenea interpreţi ai cîntului şi — Am muncit pînă la teşti, deosebite. I.a sug«
Radio jui
tici, uzind de mijloacele aspiră la mai mult şi la expoziţii. dansului r o m â n e s c , 23 de ani minimum 12 orc — Vă rugăm să ne spu­ 23.00 r
lor specifice, — nu mai mai adine, spre arhetip, RADU CIOBANU între două spectacole, pe zi. De la acea vîrstă, neţi cîteva cuvinte legate 23,10 1
23.55—«24
în care l-am putut as­ fiind în anul trei la Con­ de semnificaţia premiilor Ştiri.
culta interpretînd liedul servator, am devenit prin obţinute.
Plăcerea unui periplu spiritual Centenar „Codrule, codruţule" de concurs, artist la Opera flectă în oarecare măsură
Desigur, premiile re­
—
şi
A.
Eliade
canzoneta
Două aniversări de „Extaz" de Tosti, barito­ Interviu cu artistul capacitatea artistică, dar
De curîinl, literatura tle că­ tistică şi literară, de pinaco­ prestigiu vor marca, în nul David Ohanesian a consider că intrarea în
lătorie s-a îmbogăţit cu două teci, muzee, biblioteci, cinema­ avut amabilitatea de a ne DAVID OHANESIAN conştiinţa publicului este
volume ce oferă cititorului tografie, televiziune, muzică, aceste zile, viaţa spiri­ acorda un interviu. ■marele nostru premiu.
plăcerea unui periplu spiri­ teatru etc., l’avel Suian insis­ tuală a judeţului. Forma­
tual în spaţii geografice, so- tă cu răbdare şi metodă asu­ ţiile corale ale Casei de — în spectacolul înche­ română din 'Cluj, operă — Cum vi se pare pu­ DEVA
cial-economice ţi cultural- pra fenomenelor istorice, so­ iat cu cîteva minute în blicul din Deva ? moment
artistice variate ţi interesante, ciale, politice, economice, fără cultură Haţeg .şi Căminu­ care la vremea aceea a- — Mă aflu aici la un (Patria)
care sporesc ţi fertilizează a neglija însă aspectele cul- lui cultural Dobra ani­ urmă am urmărit desfă- vea o mare perioadă dc ltio (Al
cunoaţterea, meditaţia ţi vi­ lural-artistlce specifice po­ versează, fiecare, 100 de şurîndu-se, caleidoscopic, strălucire r era Clujul lui an după ce am prezentat
sarea. Volumul intitulat ÎNA­ poarelor şi ţărilor în care a arii din operete, opere, filmul „Colieiul de lu.-- HA: Ac
(Modern
INTE ŞI DUI’A COLUMB, a- poposit. ani de activitate neîntre­ Blaga, Panait Cotescu, Lia coaze" si la mai bine de
părut în 1987 la Editura Condeiul exersat al eseis­ ruptă. momente coregrafice, piese TIubic, Romul Ladea. A- mul se
Emlncscu, aparţine binecunos­ tului şi criticului de artă Astăzi, la Haţeg, forma­ pur instrumentale, canzo- ceasta a fost pentru mine trei ani de cînd am cîn­ - ») ;
cutului ţi eruditului eseist ţi surprinde într-o manieră de­ netc, lieduri. Maestre, ce tat în „Tosco" într-un tur­ (Flacăra
critic de artă Daii Grigo- bordantă o avalanşă de in­ ţia corală va fi cald săr­ a doua etapă a cunoaş­ neu al Operei române din Aeropor
rescu, iar volumul cu su­ formaţii începînd de la spi­ bătorită, manifestările care înseamnă pentru dumnea­ terii. Am avut o ascen­ (Parîng)
gestivul titlu LALELE Şl ritul general do nelinişte şi vor onora centenarul, a- voastră un spectacol cu o siune fantastic de rapidă. Timişoara. îmi pare un 1 ă N
ELECTRONICA îl datorăm nevoia de etică, de siguran­ atare organizare a mate­ public dornic ele eveni­ î Jl
politologului l’avel Suiau, ori­ ţă şi echitate ce domină opi­ nunţîndu-se deosebite. Mîi- După doi ani de anga­ mente culturale majore. Ll . ENI
ginar de pe meleaguri soine- nia " americană, Ia curentele ne, o sărbătoare simi­ rialului artistic ? jament am obţinut titlul Consider că merită să lie Barbă î'
ţene, cum singur mărturi­ literare şi artistice, la opo­ lară se va desfăşura la — în ultima vreme sc de Laureat ai Premiului
seşte în capitolul „De pe So- ziţia dintre hippişti şî tehni­ răsfăţat şi personal o voi VULCA1
meţ pe Tamisa“ cism, la mişcarea ecologică Căminul cultural din Do­ vorbeşte tot mai mult de Stat. în 1958 rolul lui face de câte ori voi avea capăt (
Dacă luxuriantele informaţii sau preocuparea pentru „Re­ bra, fiind aşteptată cu despre artistul total. A- Oedip m-a adus .la Bu­ ocazia. NEA: 1
şi impresii din toate cele naşterea indiană“ — şi pînă la emoţie de membrii for­ ceastă îndrăzneală include cureşti şi astfel pot vorbi seriile I
tiouă secvenţe ale volumului construcţii, magazine, recla­ maţiei, de dirijor, de lo­ atacarea tuturor genuri­ despre o certitudine în — Care sînt cele mai Ni NO AS
semnat de Dan Grlgorescu se mă, îngheţată, gumă de apropiate evenimente în­ dar mă
referă în exclusivitate la mestecat sau cărucioare pen­ calnici. Invitate do onoa­ lor. în această idee intră realizările mele artistice. scrise în agenda dumnea­ rose); 1
policromia ţi complexitatea tru copii, prevăzute cu mu­ re ale manifestărilor de şi spectacolul pe care noi Din acel an am colindat (Retezat
contradictorie ti orizontului zică ce imită cîntecul Păsă­ azi -şi de miine vor fi for­ l-am prezentat astă seară. lumea în lung şi-n lat, am voastră ele lucru 7 narea h
existenţial din Statele Unite rilor. Relatarte sale sînt — în viaţa muzicală din — Mă voi afla în aceas­ roşie);
ale Amertcii — despre care a făcute într-un stil vioi şi co­ maţiile corale din Marga văzut enorm, am învăţat de noaj
mai scris şi în alte volume lorat, impetuos şi vibrant, .şi Găta>a. ţară şi de peste hotare, enorm şi am bucurat, la tă săptămînă la Hune­ dc sârb.
de eseuri şi reportaje — cele animat adeseori de savoa­ nivelul posibilităţilor mele, doara cu spectacolul pre­
nouă capitole ale volumului rea ironiei, ca în cazul co­ zentat la Deva. La sfîrşi- tea şi
LALELE ŞI ELECTRONICA în­ mentării greutăţilor luptei sute do mii de specta­ ra); GE*
făţişează cititorului o suită împotriva poluării, deoarece tori. tul săptămînii voi fi la culţ în i
impresionantă de date şi ima­ „Nimeni nu vrea să chel­ — Maestre, ce aţi inter­ Cluj-Napoca. iar în 30 oc­ tură); 1
gini din : Olanda, Republica tuiască pentru un asemenea tombrie la Iaşi cu „Tosca". vîntului
Federală Germania, Anglia, fleac cum c sănătatea oa­ pretat cu mai mare plă­ ( D a c i i
Luxemburg, Belgia, Elveţia, menilor“ (p. d0>. cere de-a lungul excep­ în primele zece zile ale mul spi
Danemarca, Norvegia ţi Sue­ Deşi uneori în derularea re­ lunii noiembrie, toi la riile I-Ii
dia. latărilor sale Pavel Suian ţionalei dumneavoastră ca­ Iaşi cu „Othcllo". filme (
Relatările celor doi scrii­ îmbină sobrietatea cu pate­ riere ? Evadare
tori se întîlnesc în mod ine­ tismul, el se impune în mod • — Repertoriul pe care — Maestre David Oha­ GIIELA1
vitabil în unele puncte co­ deosebit prin meticulozitate nesian aşteptăm o cît de (Minerii
mune programatice, cum sînt şi spirit metodic, prin con­ eu l-am abordat e de o apropiată reîntîlnire cu
comentariile aspectelor social- cizie şi exactitate, neuitînd mare varietate. Am fost
economico sau cultural-artis- să consemneze întotdeauna arta dumneavoastră inter­
tice şi chiar în surprinderea utile şi incitante date istorice, un răsfăţat din acest pretativă.
unor amănunte analoage : cum geografice, economice, demo­ punct de vedere. Faptul ANA FODOR,
este semnalarea lui Dan Gri- grafice despre ţările şi loca­
gorescu despre muzeele de lităţile vizitate, notînd cu că am ajuns la G0 de ani muzicolog
artă americane care au ve­ conştiinciozitate ştiinţifică ani,
nit în întîmpinarea publicu­ cifre sau procente privitoare
lui instalîml serii de expo­ la unele evenimente popu­ a Pentri
nate în palatele telefoane­ laţii sau ramuri economice. fi în g*
lor, în incinta băncilor saa Departe de didacticismul pe­ Agenda „Sarrnis ’87 Cerul v
în holurile marilor hoteluri —. dant şi rigid, stilul său nara­ mult
in timp ce Ravel Suian in­ tiv, clasic, de o limpezime « Festivalul inlcrjude- • Piesa „Mitică Popes- di mi nea
formează că teatrul norvegian cristalină şi cuceritoare, con­ fia slab
vine la ¡miluirea cu publi­ duce cu siguranţă şi înţelep­ ţean al poeţilor populari cu" dc Camil Pctrescu
cul, deplasîndu-se în şcoli, ciune spre substanţa semnifi­ „Din toată inima" îşi des­ va fi prezentată azi, la din suc
în facultăţi, în oraşe şi sate. cativă a informaţiilor ofe­ chide astăzi ediţia a XII- Casa de cultură din Hu­ rile mii
prinse )
Dincolo de aspectele glo­ rite. de, iar
bale de structură similară, Diferite ca stil, unitare ca a. Manifestările de la nedoara, de Teatrul Mic (re 20 ş
sau de întîmplătoarele puncte viziune, deosebit de bogate Ţebea şi Băiţa vor avea Bucureşti. diminca
convergente, maniera gene­ informaţional, generoase în ca oaspeţi poeţi populari • „Tîrgul meşterilor
rală, metoda, spiritul şi sti­ intuiţii şi sugestii, ceje două din numeroase judeţe ale populari" îşi inaugurea­
lul in care cel doi reporteri La n’
volume sînt deopotrivă încân­ ţării. ză, mîine, la Complexul fi în j
îsi prezintă şi îmbracă rela­ tătoare şi utile spiritului în­ Cerul \
tările, observaţiile, datele ţi • Teatrul Naţional comerciaţ „Central" De­
setat de a cunoaşte noi lo­ sufla r
impresiile diferă în mod con­ curi şi oameni de pe meri­ Bucureşti prezintă astăzi, va, cea de-a XVIII-a e- est cu
siderabil. fapt justificai de la Casa de cultură din diţie. ' Participă meşteri le pînă
dianele planetei în care mi­
natura pregătirii, specialită­ racolul vieţii îşi desfăşoară Laureată a numeroase con cursuri internaţionale, vioJo- Deva (ora 19) spectaco­ din renumite centre ce­ Di mine
ţii, profesiunii şi personalită­ nista Cristina Angliclescu a fost în festivalul „Sarrnis *87“ văi.
uluitoarea şi fascinanta di­ lul „Campionul” de I. ramice şi de artă popu­
ţii lor diferite. Astfei, in timp versitate existenţială. o prezenţă prodigioasă. Cu „Farmecul muzicii... la Deva Gîrmacea. lară din tară.
«e Dan Grigorescu e solicitat şi Hunedoara“ a dat măsura talentului său.
eti precădere de mişcarea ar- Prof. DUMITRU SUSAN