Page 60 - Drumul_socialismului_1987_10
P. 60
Pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 305 ft SIMBÂTĂ, 17 OCTOMBRIE 1987
Şedinţa Comitetului Politic Plenara Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R.
Executiv al C.C. al P.C.R. comună cu sesiunea Consiliului popular judeţean
(Urmare din pag. 1) Ceauşescu, secretarul gene bită a conducerii partidu
(Urmare din pag. 1) conservarea, exploatarea şi protejarea ral al partidului. lui, personal a tovarăşului
pădurilor. Noile reglementări au în ve
— -Cu privire la aplica-,
Nicolae
la Moscova în zilele de 13—14 octombrie. dere menţinerea integrităţii fondului fo noiembrie 1987, cu urmă rea programelor de perfec secretar general dezvol
toarea ordine de zi;
pentru
Ceauşescu
1987. restier şi valorificarea mai intensă a aces — Darea de seamă asu ţionare a activităţii econo- tarea economico-socială a
Aprobînd activitatea delegaţiei ţării tuia, limitarea tăierilor de masă lemnoasă, pra activităţii Comitetului mico-soeiale, a autocondu- tuturor judeţelor patriei.
noastre, Comitetul Politic Executiv a. a- promovarea în cultură a speciilor autoh judeţean de partid in pe rerii şi autofinanţării, lăr Totodată, participanţii la
preciat că aceasta s-a desfăşurat în con tone valoroase, regenerarea tuturor te rioada de la ultima confe girea şi adîncirea demo plenară şi sesiune s-au an
formitate cu mandatul încredinţat, cu in. renurilor neîmpădurite, punerea în va rinţă privind îndeplinirea craţiei muncitoreşti revo gajat cu hotărîre şi fermi
dicaţiile şi orientările secretarului gene loare a unor terenuri degradate, sporirea obiectivelor Congresului luţionare, participarea ac tate să depună toate efor
ral al partidului, preşedintele Republicii, aportului cercetării' ştiinţifice ia dezvol al XlII-lea de dezvoltare tivă a maselor la elabora turile pentru realizarea e-
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind dez tarea activităţilor din silvicultură, creş eronomico-socială în pro rea şi înfăptuirea obiec xemplară a sarcinilor de
voltarea şi perfecţionarea colaborării în terea ponderii pădurilor în unele zone cu fil teritorial, înfăptuirea tivelor în profil teritorial. plan pe anul 1987 şi pe în
cadru) C.A.E.R., potrivit înţelegerilor climat mai puţin favorabil. De asemenea, programelor de perfecţio — Alegerea delegaţilor tregul cincinal, cinstind
stabilite la Consfătuirea economică Ia ni prevederile proiectului de Lege asigură narea organizării şi moder la Conferinţa Naţională a cu fapte de muncă apro
vel înalt a ţărilor membre ale Consiliu apărarea şi îmbunătăţirea mediului încon nizării proceselor de pro Partidului Comunist Ro piata Conferinţă Naţiona
lui de Ajutor Economic Reciproc, jurător, care constituie o problemă de in ducţie, creşterea continuă mân. lă a Partidului Comunist
A fost subliniată însemnătatea proble teres nhţional şi o îndatorire patriotică a eficienţei economice; mă Participanţif la plenară Român şi "ea de-a 40-a a-
melor dezbătute la recenta şedinţă a se de cea mai mare importanţă pentru toţi surile ce se impun pentru şi sesiune şi-au exprimat niversare a proclamării
siunii C.A.E.R., a măsurilor adoptate pri cetăţenii ţării. In acest spirit, se Prevăd realizarea integrală a sar şi în acest cadru aproba Republicii.
vind perfecţionarea mecanismului cola. intensificarea activităţilor din silvicultu cinilor de plan pe 1987 şi rea deplină faţă de poli în încheierea lucrările»
borării multilaterale şi a activităţii ră, participarea oamenilor muncii, a în pe întregul cincinal, a in tica internă şi externă a plenarei şi sesiunii a luat
C.A.E.R., în vederea intensificării coope tregii populaţii la conservarea şi proteja dicaţiilor şi orientări partidului si statului nos cuvîntu! tovarăşu) Emil
rării şi specializării in producţie, creşterii rea pădurilor şi, prin aceasta, Ia menţi lor tovarăşului Nicolae tru. faţă de grija deose Bobu.
contribuţiei acestora la soluţionarea pro nerea echilibrului ecologic, Ia îmbunată,
blemelor importante ale dezvoltării eco ţirea climei şi a mediului înconjurător.
nomice a ţărilor membre, în primul rînd Comitetul Politic Executiv a cerut Mi
în ceea ce priveşte asigurarea necesarului nisterului Silviculturii, Ministerului Agri
de combustibil, energie, materii prime, culturii, consiliilor populare judeţene, tu
echipamente şi tehnologii moderne, pre turor organelor cu atribuţii în acest do
cum şi pentru folosirea deplină a capa meniu să ia măsurile necesare pentru
cităţilor de producţie existente. realizarea obiectivelor înscrise în aceste Conferinţa Uniunii Interparlamentare
Comitetul Politic Executiv a cerut gu proiectc-program şi acte normative. BANGKOIC 16 (Ager- mul rînd a celor nucleare, bitorul a evocat documen
vernului, ministerelor, celorlalte organe Comitetul Politic Executiv a stabilit ca pres). — La Bangkok au trecerea la măsuri hotărî- tul intitulat „Consideren
centrale să ia măsuri şi să participe ac proiectul de Lege privind conservarea şi continuat lucrările celei te de dezarmare, apărarea tele şi propunerile Româ
tiv la realizarea hotărîrilor adoptate la protejarea pădurilor, pentru menţinerea de-a 78-a Conferinţe a U- dreptului suprem al po niei, ale preşedintelui
şedinţa a 43-a a sesiunii C.A.E.R., să ac echilibrului ecologic să fie supus spre niunii Interparlamentare. poarelor, al oamenilor la Nicolae Ceauşescu, privind
ţioneze, în continuare, pentru convenirea dezbatere şi adoptare Marii Adunări Na România — a subliniat viaţă, la pace. la existen problemele majore ale
de noi acţiuni de colaborare şi cooperare ţionale. reprezentantul român prin ţă liberă şi demnă Refe- vieţii internaţionale afla
în domenii de interes comun care să ducă în cadrul şedinţei a fost făcută o IN cuvin tul rostit în cadrul rindu-se. ia iniţiativele, te pe ordinea de zi a
la sporirea şi diversificarea schimburilor FORMARE CU PRIVIRE LA VIZITA O- dezbaterilor generale — propunerile concrete pri celei de-a 42-a sesiuni a
economice ale României cu celelalte ţări FICIALĂ DE PRIETENIE EFECTUATA consideră că problema fun vind căile de soluţionare Adunării Generale a
membre ale C.A.E.R. şi la creşterea efi DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU. damentală a lumii contem a problemelor majore ale O.N.U.", prezentat în aju
cienţei acestora. SECRETAR GENERAL AI. PARTIDULUI porane o constituie oprirea vieţii internaţionale avan nul actualei sesiuni la Na
Comitetul Politic Executiv a reafirmat COMUNIST ROMAN, PREŞEDINTELE cursei înarmărilor în pri sate de tara noastră, vor ţiunile Unite.
hotărîrea partidului şi statului nostru de REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA,
a acţiona, şi în viitor, pentru întărirea şi ÎMPREUNA CU TOVARĂŞA ELENA Frontul Popular a preluat puterea politică în Burkina Faso
perfecţionarea activităţii C.A.E.R., astfel CEAUSESCU, ÎN R. P. BULGARIA, ÎN
îneît acesta să-şi aducă o contribuţie spo PERIOADA 7—9 OCTOMBRIE, LA IN OUAGADOUGOU 16 (A- Revoluţiei, guvernul şi or circulaţ’e, iar frontiera de
rită Ia dezvoltarea dinamică şi armonioa VITAŢIA TOVARĂŞULUI TODOR JIV- gerpres). — Postul de ra ganizaţiile militare şi re stat a fost închisă.
să a ţărilor membre, la accelerarea pro KOV, SECRETAR GENERAL AL COMI dio Ouagadougou. citat de voluţionare. ■k
cesului egalizării relative a nivelului lor TETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI agenţiile TASS, Taniug, Potrivit declaraţiei. Fron Burkina Faso, fostă
de dezvoltare, la ridicarea pe un plan COMUNIST BULGAR, PREŞEDINTELE China Nouă, a anunţat că tul Popular năzuieşte să Volta Superioară pînă în
calitativ superior a conlucrării în sfera CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLI în statul Burlcina Faso pu continue cauza revoluţiei 1984, este situată pe coas
producţiei materiale şi lărgirea, pe aceas CII POPULARE BULGARIA. terea politică a fost pre din august 1983, va res ta de vest a Africii, înve-
tă bază, a comerţului reciproc, Ia creşte Comitetul Politic Executiv a dat o luată de Frontul Popular pecta angajamentele asu cinîndu-se cu Mali, Cote
rea bunăstării şi a gradului de civilizaţie înaltă apreciere rezultatelor vizitei, ale Agenţia TASS, citind o mate faţă de alte state şi d'Ivoire, Ghana, Togo, Be
ale popoarelor noastre. convorbirilor dintre tovarăşii Nicolae relatare AFP din Ouaga faţă de organizaţiile inter nin şi Nigeria. La 5 august
Comitetul Politic Executiv a analizat Ceauşescu şi Todor Jivkov, care au mar dougou. informează că naţionale. Frontul cheamă 1960, această ţară şi-a ob
şi aprobat PROIECTUL PROGRAMULU1- cat un nou şi important moment în dez preşedintele Consiliului populaţia să participe ac ţinut independenţa. La 4
UNITAR PENTRU INTENSIFICAREA voltarea bunelor relaţii dintre cele două Naţional al Revoluţiei, fos tiv „la procrsul de înnoi august 1983. a avut loc o
ÎMPĂDURIRILOR ÎN CINCINALUL partide, ţări şi popoare, în interesul reci tul preşedinte al ţării, că re declanşat". lovitură de stat, puterea
1986—1990, PROIECTUL DE DECRET proc, al cauzei generale a socialismului pitanul Thomas Sankara, Postul de radio a anun fiind preluată de Consiliul
PRIVIND VOLUMUL DE MASĂ LEM şi păcii în lume. a fost ucis în cursul ţat vineri că în ţară au Naţional a) Revoluţiei con
NOASĂ CE SE RECOLTEAZĂ ÎN ANUL Aprobînd în unanimitate rezultatele schimburilor de focuri în fost instituite restricţii de dus de Thomas Sankara
1988, PRECUM SI PROIECTUL DE LEGE vizitei. Comitetul Politic Executiv a cerut tr-o primă declaraţie a
PRIVIND CONSERVAREA Şl PROTEJA guvernului, ministerelor, celorlalte organe noului organism de con
REA PĂDURILOR, PENTRU MENŢINE centrale să ia toate măsurile care se im ducere — semnată de că
REA ECHILIBRULUI ECOLOGIC. pun pentru înfăptuirea în cele mai bune pitanul Blaise Compaore.
Aceste proiecte de program şi acte condiţii a înţelegerilor convenite privind care a deţinut în guvern DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE POSTĂ
normative prevăd mai buna gospodărire dezvoltarea şi mai intensă a colaborării funcţiile de ministru dele Şl TELECOMUNICAŢII HUNEDOARA-DEVA
a fondului forestier — care reprezintă şi cooperării româno-bulgare. gat pe lingă preşedinţie şi
una din cele mai însemnate bogăţii na Comitetul Politic Executiv a soluţio ministru al justiţiei — s-a
turale ale ţării —, cuprinzînd, într-o con nat, de asemenea, probleme curente ale anunţat că au fost dizol Str. Lenin nr. 2 Deva
cepţie unitară, norme precise privind activităţii de partid şi de stat. vate Consiliul Naţional al
ÎNCADREAZĂ URGENT
«
» pentru Oficiul de tranzit Simeria
După „deschiderile" de acum ciudăţenia acumu de. iar reuşita de a fi din preajma porţii arge- • bărbaţi cu stagiul militar satisfăcut
4—0 ce au avut loc mier lării la Corvinul — lau prima formaţie care a şene.
curi şi joi în întâlnirile reata Trofeului „Fai-r- smuls Stelei un punct — Avem deplină încrede sau vîrsta de 21 ani împliniţi, ca fac
Steaua — Victoria şi F.C. play" în campionatul tre chiar dacă se poate spu re că în meciul cu F.C. tori poştali şi mînuitori valori.
Olt — Sportul studen cut — a atîtor cartonaşe ne şi invers, că a pier Argeş, echipa hunedo- i
ţesc, etapa a IX-a con galbene, dar ceva nu e dut unul acasă —, tre reană va juca într-o ma Condiţiile de încadrare sînt cele prevă
tinuă azi, cu meciul Di- în regvtlă cu „ploaia" a- buie să constituie un fac nieră de... echipă inter zute de Legea nr. 12/1971 şi Legea nr. 57/
namo — Universitatea ceasta ce se abate asu tor de mobilizare în plus naţională, gîndindu-ne în i
Craiova şi mîine, cu res pra sa). pentru Corvinul I perspectiva partidei de 1974.
tul partidelor, dintre ca Revenind la meciul de Elevii antrenorului Con joi, cu Dinamo Tirana, i Relaţii suplimentare, telefon 17511 sau
re cea mai interesantă, şi mîine. trebuie să subli stantin Ardeleanu, aflaţi în Cupa Balcanică. »
pentru noi, hunedorenii. niem că pierzînd în două într-un crescendo de for- Etapa de mîine progra i 19187.
cea mai importantă este mează şi pentru Jiul un
MECIURI
F.C. Corvinul — F.C. Ar fi meci foarte important, la I
geş. Interesantă, pentru ATRACTIVE Tirgovişte, cu C.S.. în ca
că se întâlnesc două e- 'Tm m re formaţia din Petro I
chipe bune, din primul meciuri, cu „U“ Cluj-N. mă, alături de căpitanul şani trebuie să forţeze I.L.P.P. „PECO" D E V A
grup valoric a! campio şi cu Steaua, cele două şi antrenorul lor jucă neapărat cucerirea mă I
natului nostru, a-mbelc puncte cucerite în prima tor, Misa Klein, reînvio- car a unui punct. • efectuează pentru beneficiari şi persoan
prezente şi în Cupa Bal etapă la Tg. Mureş, echi raţi şi recuplaţi Ia... ma Dacia Mecanica Orăş- I fizice, prin laboratorul propriu
canică. formaţii care de pa F.C. Argeş, recunos rile ambiţii compftiţio- tie nu va trebui să lupte
regulă au furnizat me cută pentru rcdutabilita- nale, vor avea în faţă un I • analize pentru toate tipurile de pre
ciuri disputate deschise tea sa, va lupta -cu ar partener pe măsură şi dccît numai şi numai •
pentru victorie în meciul
oricărui rezultat. Am doare pentru a-şi reface vor fi capabili să susţi cu Minerul Baia Sprie, • I duse petroliere.
mai zis însă că îr.tîlnirea punctajul care să-i asi nă dificila întrecerp la iar A.S. Paroşeni trebuie
de la Hunedoara este şi gure menţinerea în par un potenţial tehnico-tac- i
foarte importantă — mai tic şi fizic ridicat, prin să încerce la Chimica 1
tea superioară a clasa Tîrnăyeni ceea ce a reu
cu seamă pentru Corvi mentului. Disciplinată care să-şi impună valoa I
nul, care va fi nevoită tactic, ordonată şi bine rea individuală şi de şit şi F.C. Bihor, chiar • U.J.C.M. HUNEDOARA
să o susţină fără aportul ansamblu. Vor şti să în dacă localnicii se află I
aşeza.tă în teren de, prac
consistent a! portarului tic, creatorul său, Flo chidă culoarele de con după Un sever 1—7 1 « cu sediul în Deva, str. Aurel Vlaicu nr.
loniţă, suspendat pentru rin Halagian, echipa pi- traatac — arma prefera în divizia C, meciuri I Î N C A D R E A Z Ă
cumul de cartonaşe gal teşteană şi-a însuşit o tă a pite.ştenilor — spre atractive la Vulcan, Lu- a
bene i El, loniţă, care I ® lucrător gestionar la magazinul de
bună ştiinţă a jocului în poarta înlocuito'-uiui lui peni şi Brad.
ani în şir nu a fost a- deplasare, cu care face loniţă, după cum vor şti • desfacere din Geoagiu-Băi
vertizat I (Nu discutăm zile grele oţicărei... gaz- şi să deschidă barierele NICOLAE STANC1U Informaţii la telefon 14320.
I
COLEGIUL DE REDACŢIE Sabin Cerbu. Ion Cioclei, Dumitru Gheoneo, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucio Elena Licîu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Nicolae Tîrcob | 1 l(l1 * I
REDACŢIA Şl A DM IN IST RAŢIA i 2 700 Deva. str Dr Petru Groza, nr 35. Telefoane) 11275, 12157, 11585, Telex i 72288. TIPARUL: Tipografia Deva. str 23 August nr. 275