Page 68 - Drumul_socialismului_1987_10

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 307 • MARŢI, 20 OCTOMBRIE 1987

Vizita de stat a tovarăşului Nicolae Ceausescu, i Cea mai largă participare

Rugat să ne spună în cî-
fundaţia la gardul din jurul
împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, I teva cuvinte, prin ce s-ar căminului cultural, iar la
J putea defini climatul în
Vaţa de Jos se află în fază
| care a debutat, la Vaţa,
de acoperire clădirea nouă
m Republica Turcia * consiliile populare, tovară- — Vorbind despre toate
A *> campania pentru apropia. a anexelor gospodăreşti din
cadrul şcolii generale.
| tele alegeri de deputaţi în
| şui Ioan Damian, primarul aceste acţiuni, aveţi, dosi-
J comunei, a răspuns cu bu­ gur, în minte şi cîteva nu­
CEREMONIA SOSIRII LA ANKARA Au fost examinate, tot­ climat de destindere, se- . curie- curie: me de cetăţeni harnici ni
odată, probleme privind curitate, încredere şi coo- | __ Prin cea mai ambi- comunei.
Preşedintele Republicii Gurvit, fiica preşedinte- soluţionarea pe cale poli­ perare. J ţioasă şi mai largă partici- — Mai mult, poate că
Socialiste România, tova­ lui Turciei. tică, prin tratative, a tu­ Convorbirile se desfă­ I pare a satelor la înfăptui- era bine să fi început chiar
răşul Nicolae Ceauşescu, O gardă alcătuită din turor stărilor conflictuale ... şoară într-o atmosferă de » re a obiectivelor propuse şi cu ei. Aceasta pentru că
„ ...
împreună cu tovarăşa unităţi ale armatei turce dintre state, instaurarea în prietenie, _ stima şi raţe- 1 hotărîte în adunările cetă- fiecare obiectiv la care
Elena Ceauşescu, a sosit, a prezentat onorul. Europa şi în lume a unui legere reciproca. » ţeneşti. Cu deosebire în m-am referit a fost la în­
luni, 19 octombrie, la Au fost intonate imnu­ ultimul timp, nu a existat ceput o scînteicre de gînd
Ankara, intr-o vizită de rile de stat ale României PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUSESCU ( localitate în care oamenii în mintea unor oameni ini­
stat, la invitaţia preşedin­ şi Turciei, în timp ce, în SI TOVARĂŞA ELENA CEAUSESCU să nu fi ieşit duminică de moşi şi preocupaţi dc des­
telui Republicii Turcia, semn de salut, au fost tra­ duminică la realizarea unor tinele satului, apoi el a
Kenan Evren. se 21 salve de artilerie. AU PRIMIT PE TURGUT OZAL, * lucrări edilitar-gospodăreşti apărut ca propunere în a-
Noua întîlnire româno— în continuarea ceremo­ PRIMUL MINISTRU AL REPUBLICII TURCIA | sau a unor obiective de dunările cetăţeneşti, iar în
turcă la nivel înalt con­ niei, preşedintele Nicolae * interes social-cultural. cele din urmă s-a mate­
stituia un eveniment de Ceauşescu şi preşedintele T o v a r ă ş u l Nicolae relevat importanţa deo- | __ Aţi putea să întăriţi rializat în forma dorită.
remarcabilă însemnătate îii Kenan Evren au trecut în Ceauşescu, preşedintele Re­ sebită a convorbirilor * această afirmaţie prin cî- Iar dacă este să dau cî­
cronica relaţiilor de prie­ revistă garda de onoare. publicii Socialiste Româ­ româno—turce la cel mai teva ilustrări mai concrete? teva nume în contextul
tenie şi colaborare dintre Preşedintelui Nicolae nia, şi tovarăşa Elena înalt nivel, menite să I — Fără îndoială. Exem- discuţiei noastre, m-aş
cele două ţări, care ari Ceauşescu şi tovarăşei Ceauşescu au primit, luni, confere noi dimensiuni * piele pe care le-aş avea la gîndi la Ioan Incău, Marin
cunoscut, în ultimii ani, Elena Ceauşescu le-au fost 19 octombrie, pe Turgut conlucrării dintre Roma- | îndemînă sînt mult prea Boloţ, Auruţ Talagiu, Ro­
o continuă dezvoltare pe prezentate apoi oficialită­ Ozal, primul ministru al nia şi Turcia. _ * numeroase ca să încapă în man Petrean, Roman Dă-
toate planurile. Vizita ţile turce venite în întîm- Republicii Turcia, împreu­ Preşedintele Nicolae I spaţiul convorbirii noastre rău şi alţii.
preşedintelui României în pinare. nă cu soţia, Semra Ozal. Ceauşescu a subliniat ro- s cte astăzi. De aceea, mă Convorbire consemnată de
Turcia pune, totodată, în După o scurtă oprire în în timpul convorbirii, Iul însemnat ce revine > opresc doar la lucrările de SABIN SELAGEA
evidenţă dorinţa celor salonul de onoare al aero­ desfăşurată într-o atmosfe­ guvernelor celor două I săptămâna trecută şi care
două ţări de a conlucra portului, preşedintele ră caldă, prietenească, au ţări în transpunerea în j sînt c Ie importantă mai gc-
tot mai strîns, atît pe plan Nicolae Ceauşescu şi tova­ fost abordate aspecte con­ viaţă a înţelegerilor con- | nera iă. Astfel, în satul Ba- AGENDĂ
bilateral, cit şi pe arena răşa Elena Ceauşescu, în­ crete ale dezvoltării cola­ venite privind extinderea * sarabasa cetăţenii au efec- ELECTORALĂ
internaţională, de a contri;. soţiţi de preşedintele Ke­ borării economice, telmi- colaborării bilaterale, co- | tuat ultimele finisări la
bui activ la edificarea u- nan Evren, au luat loc în co-ştiinţifice şi în alte respunzător potenţialului clădirea nouă a şcolii de 0 în 532 circumscripţii
nui climat de încredere şi maşini, escortate de moto- sectoare de interes comun, de care dispun economiile • patru ani> obiectiv cu care electorale municipale, oră­
largă cooperare în Bal­ ciclişti, îndreptîndu-se spre pe baze reciproc avanta­ naţionale ale României şi j numărul unităţilor de în- şeneşti şi comunale s-au
cani, în Europa şi în în­ reşedinţa rezervată înal­ joase. S-a apreciat că e- Turciei. ’ * văţămînt realizate în co- depus pînă sîmbătă 10611
treaga lume. ţilor oaspeţi români. Pe xistă largi posibilităţi pen­ S-a apreciat că promo- i mima noastră după congre- de candidaturi reprezen-
Ceremonia sosirii a avut întregul traseu străbătut tru extinderea în conti­ varea largă cooperării « -lea al partidului tînd 38 la sută din totalul
a
loc pe aeroportul „Esen- de coloana oficială se nuare a cooperării roniâ- româno—turce este în in­ sul al IX so ridică la şapte. La Pri- candidaturilor ce se de­
boga". aflau arborate drapelele, no^-turce - în diferite do­ teresul ambelor ţări şi I hodişte, cetăţenii au turnat pun pentru alegerilc.de la
La ora 11,00 aeronava de . stat al® României.. şi menii. de interes comun. popoare, al progresului şi ! betoanele la pilonii de sus- 15 noiembrie.
prezidenţială a aterizat. Turciei. Pe străzile Capi­ 1 în »Ţacest cadru, s-a prosperităţii lor. * ţinere a podului peste Cri-
La scara . avionului, to­ talei, : numeroşi locuitori | şui Alb şi au pregătit in- • La cele 415 adunări
varăşul Nicolae Ceauşescu, au întîmpinat pe’ înalţii DEPUNEREA UNEI COROANE DE FLORI * tregul material lemnos, ur- de depunerea candidatu­
tovarăşa ; Elena Ceauşescu oaspeţi cu'; vii. manifestări ... | mînd ca podul să fie con- rilor au participat peste
au fost întîmpinaţi cu de simpatie, cu calde urări .. Preşedintele Republicii salutaţi cu onoruri mui- I struit pînă la sfîrşitul a- 42 000 de cetăţeni. Peste
deosebită cordialitate de de bun venit. Socialiste România, tova­ tare. I ccstei luni. Operaţii asc- 2 000 dintre aceştia au luat
preşedintele Kenan Evren, . , La reşedinţă, _ preşeclin- răşul Nicolae Ceauşescu, şi După depunerea coroa­ I mănătoare au fost efec- cuvîntul în sprijinul can­
care le-a urat un căldu­ tele . Nicolae Ceauşescu şi. tovarăşă Elena Ceauşescu nei de flori, a fost păs­ * tuate şi la podul peste apa didaturilor propuse.
ros bun sosit, exprimîn- tovarăşa Elena Ceauşescu au depus, luni la amiază, trat un moment de recu­ | Ponor din satul Căzăncşti. • S-au afişat listele de
du-şi satisfacţia, de a îi s-au întreţinut,* într-o o coroană do flori la legere. * La Birtin cetăţenii au mon. alegători. Pe ele au fost
revedea în Turcia. Eră atmosferă cordială, ¡.T cu Mauşol|ui .Kemal Mustafa T o v a r ă ş u l Nicolae | tat porţile şi au turnat înscrişi 377 598 de alegători.
de faţă doamna Senay preşedintele Kenan 'Evreii. Atăturkj - Ceauşescu şi tovarăşa
' Situat pe o colină din
ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE apropierea centrului mo- Elena Ceauşescu au sem­ Westerplatte — simbolul
-'/''■-'A" defn^lâL.j: capitalei turce, nat, apoi, în cartea de
(Urmare din pag. 1) laterale, potrivit potenţia­ onoare a mausoleului:
lului economic ridicaţi al Mausoleul, construit în stil „Vizitînd Mausoleul lui eroismului unui popor
Cu această convingere, celor două; ţ ă r i . î n - acest clasic, ^.adăposteşte piatra Kemal Mustafa Ataturlc, a-
p r e ş e d i n t e l e Nicolae . cadru, a fost reliefată funerară' sub’ care este ducem un cald omagiu ce­
înmonmîntat Kemal Mus­ La Gdansk, în apropie­ o construcţie impresionan­
Ceauşescu şi preşedintele necesitatea , aşezării ; pe lui care a fost fondato­ rea portului vechi, se des­ tă, de 25 metri înălţime,
Kenan Evren au avut o baze durabile a cdhîucră-L., taţa 'Âtâturk. , • . . , rul statului turc modern, făşoară un parc de o rară alcătuită din dale imense
T
primă rundă de convor­ rii bilaterale, píiH .’ ta-■'#$■ .L^cdmtele. Nicolao primul preşedinte al Re- « frumusefe, cu alei largi din din granit, cu o bază de
1 - r - > y ; bortii«psm Ceauşescu
şi
tovarăşa
, .
•
biri, în cadrul căreia au cheierea unor acorduri pe si tovarăşa beton, străjuite de fagi şi 22 metri implantată in sol.
fost examinate căile şi termen lung, care să con­ Elena Ceauşescu au fost publicii Turcia". castani, de covoare de Monumentul a fost realizat
mijloacele de dezvoltare fere stabiliţate şi perspec­ D I N E U O F I C I A L flori, de o vegetaţie luxu- in anul 1966 de către An-
mai intensă a relaţiilor tivă relaţiilor economice riantă. Este parcul „Wes- toni Duşenko, rectorul In-
româno-turcc. dintre România şi Turcia. In onoarea preşedintelui turi, subliniind, şi în a- tcrplatte". Localnicii care stitutului de arte plastice
S-a subliniat cu satis­ S-a apreciat că promova­ Republicii Socialiste Româ­ cest cadru, însemnătatea vin aici in număr mare în din Gdansk, iar cifra do
facţie că raporturile din­ rea susţinută a colaboră­ nia, tovarăşul Nicolae noului dialog la nivel zilele de sărbătoare, dar 25 ara o semnificaţie a-
tre România şi Turcia, în­ rii româno—turce pe plan Ceauşescu, şi a tovarăşei înalt româno—turc, dorin­ şi în alte zile ca şi fum- parte: vaporul german ve-
temeiate pe deplină egali­ politic, economic, tehnico- Elena Ceauşescu, a fost ţa comună dc a acţiona tii străini ce vizitează nit in vizită diplomatică la
tate, stimă şi respect re­ ştiinţifie, cultural şi în oferit, luni, un dineu ofi­ pentru dezvoltarea în con­ Gdanskul — din an in an Gdansk, în 25 august 1939,
dezvoitarea m con- *
ciproc, cunosc o dezvolta- alte sectoare de interes cial de către preşedintele tinuare ; a conlucrării din- | mai mulţi - păşesc cu pio- trebuia să declanşeze chiar
ra continuă, în spiritul _ comun este în folosul şi Republicii Turcia, Kenan tre cele şenie pe aceste locuri stro- atunci scinteia celui de ai
e două ţări, în in- «
celor convenite cu prile­ spre binele ambelor po­ Evren. teresul ambelor popoare, pita cu singela ostaşilor doilea război mondial, însă
jui întîlnirilor la cel mai poare, al cauzei păcii, în­ înalţii oaspeţi au fost al progresului şi prospe­ polonezi care îşi apărau interese militare au aminat
înalt nivel. Au fost re­ ţelegerii şi cooperării în . întîmpinaţi, la intrarea în rităţii lor, al cauzei des­
levate progresele înregis­ Balcani, în Europa şi în Palatul Cankaya, de pre­ tinderii, colaborării şi
trate, precum şi posibili­ lume. : ‘;. şedintele Kenan Evren şi păcii. Toasturile au fost REPORTAJ DIN R.P. POLONĂ
tăţile existente pentru ex­ Preşedintele Nicolae . fiica ..sa, Senay Gurvit. urmărite cu deosebit inte­
tinderea colaborării eco­ Ceauşescu şi preşedintele în timpul dineului, care res, fiind subliniate cu
nomice şi tehnico-ştiinţifice, Kenan Evren au avut, de ă decurs într-o ambianţă aplauze de cei prezenţi. patria împotriva cotropita- data pentru 1 septembrie,
a cooperării şi specializării asemenea, un larg schimb de caldă cordialitate, pre­ Au fost intonate imnu­ rilor hitlerişii în cel de-al Săpate adine in granit,
în producţie, pentru creş­ de păreri în legătură cu şedintele Kenan Evren rile de stat ale Republicii doilea război mondial. cuvintele „Niciodată să nu
terea şi diversificarea evoluţia situaţiei interna­ şi preşedintele Nicolae Socialiste România şi Re­ La intrarea in parc, un mai fie război" îndeamnă
schimburilor comerciale bi­ ţionale. Ceauşescu au rostit toas- publicii Turcia. tanc folosit la eliberarea la luciditate şi înţelegere,
Poloniei, a rămas aici la apărarea păcii pe pă-
drept simbol al luptei e- mint, iar monumentul, în
roice a poporului polonez ansamblul său arhitectural,
APARIŢIA IN TURCIA A VOLUMULUI numeroase personalităţi importante universităţi şi * pentru apărarea fiinţei na- cu chipuri de ostaşi îrrdir-
alte
academice
I
instituţii
„POLIMERIZAREA STEREOSPECIFICĂ ştiinţifice, profesori ai uni­ â-au conferit titlul de Doc- J ţionale. Alături - ruinele ¡¡(i în lupta de apărare,
versităţilor din Ankara, oa­
A IZOPRENULUI" AL TOVARĂŞEI meni dc cultură, reprezen­ tor Ilonoris Cau.şa. unei cazărmi in care 200 se constituie în simbolul
tanţi ai Ministerului Afa­ Cuvîntul de deschidere, J de militari polonezi, sub eroismului întregului popor
ACADEMICIAN DOCTOR INGINER cerilor Externe, reprezen­ a fost rostit de profesorul | comanda maiorului Suchar- polonez probat in cel da
ELENA CEAUŞESCU tanţi ai presei. doctor Sumer Şahin, care * sld, au rezistat timp ' de al doilea război mondial.
Frezentînd personalita­ a prezidat festivitatea. şapte zile tirului necruţător Aici, la Westerplatte, ia
ANKARA 19 (Agerpres). şi la utilizarea rezultatelor tea autorului acestui volum Eveniment primit cu viu I al fasciştilor germani, care fiecare 1 septembrie, ta
— Interesul deosebit şi acesteia în interesul bu­ — relevă prof. dr. Sumer interes de lumea ştiinţifică î cotropiseră Polonia şi a- ora 5,30, sa oficiază des-
înalta apreciere faţă de năstării popoarelor, al pă­ Şahin —, se remarcă fap­ şi publicul larg din Tur- ( tacau furibund de pe ma- chiderea anului şcolar,
strălucita activitate ştiin­ cii, au fost din nou afir­ tul că numeroasele lucrări ¿¡a, noua apariţie editoria- * re, din aer şi de pe us- transmisă in direct la ra-
ţifică desfăşurată dc tova­ mate cu prilejul unui im­ publicate, precum şi co­ lă şi festivitatea sa de con- I cot, otunci, io 1 septem- televiziune, lot vo*
răşa academician doctor in­ portant eveniment edito­ municările ştiinţifice pri­ sacrare au dat expresie ' brie 1939, ora 5,30. Docu- ,
giner Elena Ceauşescu, om rial : apariţia în Turcia a mite cu viu interes la ma­ stimei şi preţuirii pe care i menteie spun că garnizoa- P oare J s ca '. e trec . P rm . P or T
tul Gdansk — destul de
de ştiinţă de largă recu­ unuia dintre volumele de nifestările internaţionale au intelectualitatea acestei J na poloneză a pierdut 15
noaştere internaţională, ca­ primă referinţă din opera determinat alegerea dis­ ţări, poporul ture le nu- | din cei 200 de ostaşi, iar puţine, pentru a nu polua
ro aduce o contribuţie de tovarăşei Elena Ceauşescu tinsului om de ştiinţă ro­ trese faţă de România — 1 inamicul — 400 din cel zona şi a nu tulbura som­
— „Polimerizarca sterco- nul de veci al eroilor
excepţională valoare la mân dc reputaţie interna­ ţară apropiată Turciei prin J 4 000 de militari intraţi în ajunse în iaţa Monumen­
progresul chimiei moderne, specifică a izoprenului". ~ ţională, academician doctor vecinătate geografică .şi în- | luptă.
Festivitatea de lansare a inginer Elena Ceauşescu, tului, coboară drapelele în
în special în domenii dc lucrării, desfăşurată la 36 delungată coexistenţă is- * Ceva mai sus, pe o co­ semn de salut al celor
mare actualitate şi impor­ ca membru activ şi mem­ torică, prin intensa mobi- | lină artificială, mai aproa
octombrie la Ankara, sub
tanţă cum este chimia po­ auspiciile Consiliului Na­ bru de onoare al numeroa­ lizare a întregii naţiuni în * pe de mare şi de soare, care şi-au jertfit viaţa pen-
limerilor, faţă de aportul, ţional pentru Cercetare se foruri ştiinţifice ale lu­ vederea asigurării progre- | domină Monumentul eroi- cauia dreaptă a po-
său la dezvoltarea cunoaş­ Ştiinţifică .şi Tehnică din mii. Totodată, apreciind sului ei material şi spirl- * lor (de la Westerplatte) - porului polonez.
terii ştiinţifice în general Turcia (Tubitak), a reunit meritele sale ştiinţifice, tual. *
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu [stfate (redactor şef), Lucía Elena ticiu, Gheorghe Pavel (redac^T;sf adjunct), Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA t 2 700 Deva, str. Dr. Petru Croza, nr. 35. Telefoane i 11275, 12157, 11585, Telex î 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August nr. 275