Page 70 - Drumul_socialismului_1987_10
P. 70
DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2
Adunările generale şi conferinţele pentru dări de seamă ¡n pregătirea stabulaţiei 1987—1988
Rezultate pe măsura Ti
şi alegeri - moment de propulsare a întregii activităţi 20,00 " Al
preocupării şi muncii depuse 20,35 Tri
20,20, Ti
de formare comunistă, revoluţionară a tineretului hunedorean O pui
Afi
Dc cum pătrunzi in in ţiei — nemaifiind proble piil
rii
Potrivit prevederilor sta lo pentru dări de scârnă rilor uteciştilor, ale tutu toriale, pentru creşterea cinta complexului de creş me deosebite. aui
mii
tutare, în prezent, în toa şi alegeri trebuie să con ror tinerilor, în vederea continuă a producţiei a- tere a bovinelor aparţinînd Cum a mai rămas mai 20.50 Sul
te organizaţiile U.T.C. se stituie, în acelaşi timp, un creşterii producţiei fizice, gricole vegetale şi anima A.E.I. Pc.şteana îţi dai puţin de un trimestru pî al
află în pregătire şi desfă nou şi important prilej de îndeosebi în ramurile de liere. seama că aici s-au făcut nă la finele anului, am o Ve:
şurare adunările generale afirmare a hotărîrii colec maximă solicitare pentru Cu aceeaşi exigenţă adu pregătiri temeinice pentru urmărit şi stadiul realiză pat
şi conferinţele pentru dări tivelor de tineri, de a ac economia naţională, defi nările şi conferinţele din stabulaţia 1987—1988. A- rii principalilor indicatori 21.00 Fii
rla
de seamă şi alegeri, care ţiona cu fermitate şi pa nitorii pentru judeţul nos şcoli trebuie să analizeze ceste pregătiri au vizat în de plan. Faţă dc sarcina o t,F¿
se vor desfăşura de fapt, siune revoluţionară pentru tru, — mineritul carboni modul. în care se acţio primul rînd asigurarea li anuală de 6900 bl, unita 21.50 Tel
în perioada 15 octombrie înfăptuirea neabătută a fer, metalifer şi nometali- nează'pentru realizarea o- nul stoc corespunzător de tea a predat pînă acum la 22.00 Iile
mu
1987 — 25 ianuarie 1988, politicii interne şi exter fer, energetică, siderurgie, biectivelor privind inte furaje, atît din punct dc fondul de stat aproape
pînă la nivelul conferin ne a partidului şi statu construcţii de maşini, chi grarea învăţământului cu vedere cantitativ, -cit şi 4900 bl lapte de vacă, li-
ţelor municipale. Această lui nostru. mie, ramurile materialelor producţia şi cercetarea, ur- calitativ. Astfel, la aceas vrîndu-se zilnic cîte 1400 1
perioadă trebuie să se ca în acest cadru, o aten de construcţii şi industrie mărindu-se mai pregnant tă dată aproape toate fî- lapte.
racterizeze printr-o inten ţie deosebită trebuie acor uşoară. sporirea contribuţiei învă- narele şi celulele de însi- Demn de relevat este
sificare a întregii activi dată pregătirii dării de Analizele din adunări şi ţămîntului la educarea e- lozarc sînt pline cu fin, faptul că la A.E.I. Peş-
tăţi politico-organiza lori seamă, document care tre conferinţe trebuie să dez levilor în spiritul cultului paie şi suculente dc bună teana s-a constituit, de-a BUCU
ce în vederea unirii efor buie să realizeze o amplă bată cu exigenţă modul în muncii. calitate. lungul anilor, un colectiv dioprogi
turilor tuturor tinerilor si cuprinzătoare analiză care organele ş’ organiza Organele municipale, o- — Mai exact — preciza do lucrători harnici, pri 0,15 Sfai
din judeţul Hunedoara, în spirit critic şi autocri ţiile U.T.C. au acţionat răşeneşti .şi comunale ale dr. Mircea Surmei, direc cepuţi în creşterea anima La or di
cultură;
pentru îndeplinirea sarci tic a întregii activităţi des pentru creşterea producti U.T.C. au datoria să asi torul complexului — avem lelor, care, mobilizat în 7,30 Azi
nilor ce le revin din do făşurate de organizaţiile vităţii muncii, reducerea gure întregii activităţi de depozitate pînă acum 750 permanenţă de organizaţia visla pi
cumentele Congresului al U.T.C. de la adunările şi mai accentuată a consu pregătire şi desfăşurare a tone de fîn, din care cea de partid, acţionează cu rul mei
d<
letin
XlII-lea al partidului, din conferinţele precedente, murilor de matern prime, adunărilor generale şi con mai mare parte sînt tri- răspundere în vederea rea pundem
orientările şi indicaţiile precum şi să prefigureze materiale, energie şi com ferinţelor pentru dări de foliene, 500 tone de paie lizării sarcinilor de plan, 10,00 E
t o v a r ă ş u l u i Nicolae direcţiile principale de ac bustibil, ridicarea nivelu seamă şi alegeri un pro şi 350 tone de coceni. Chiar a sporirii eficienţei econo 10,05 n
Ceauşescu, secretarul ge ţiune pentru perioada ur lui tehnic şi calitativ al nunţat caracter de lucru, în aceste zile se transpor mice a întregii activităţi. corului S
10,25
neral al partidului, -la şe mătoare. în acest sens, produselor, realizarea sar exigent, responsabil, tine tă din cîmp ultimele 150 Din rîndul acestui colec folcloric
dinţele Comitetului Politic dările de seamă şi dezba cinilor la export, îndepli resc şi dinamic, însoţit de tone dc fîn recoltat, pre tiv se detaşează îngrijito Publicit
de
Executiv şi la Plenara C.C. terile trebuie să facă am nirea planului la investi organizarea unor ample cum şi 600 tone de paie, rii de animale clara Trîin- spiritul ştiri
al P.C.R. de la începutul ple referiri asupra modu ţii, creşterea eficienţei e- acţiuni de muncă, de edu pe care ni le-am asigurat biţoni. Viorica • Mardan, de muz
lunii octombrie a acestui lui în care organele şi or conomice a întregii acti caţie politico-cducativă« re de la alte unităţi. în ce Ileana Ileş, Aurica Nico- Buletin
Armoni
an. ganizaţiile U.T.C. au ac vităţi. voluţionară, . cu-ltural-ar- priveşte suculentele, avem dim, Nicolae Florea, me Dragoste
Obiectivul principal al ţionat pentru îndeplinirea Pe acelaşi plan al exi tistică, sportivă şi turisti depozitate 4100 tone la ca canicii Aurel Macra, Carol nia. Em
adunărilor generale de hotărîrilor adoptate de genţelor şi sarcinilor da că a întregului tineret, ast re se mai adaugă încă Domokos, Miron Grozoni, 12,45 D
dări de seamă trebuie să-l Congresul al XH-lea al te de secretarul general al fel incit ansamblul muncii 2500 tone de siloz pe ca- Cristian Mirea, mecaniza clorului
la 3; 1!
constituie analiza temei Uniunii Tineretului Comu partidului, t o v a r ă ş u l consacrate alegerilor să 'se re-1 realizăm în prezent torii Teofil Pavcloni, Da radio-tv
nică, cu înaltă responsabi nist, în lumina docuimen- Nicolae Ceauşescu, adună constituie într-un minunat din cultura a doua dc po niel Macra, Voicu Iosivoni, ţiuni d
chetarii
litate a întregii activităţi telor Congresului al XIII- rile şi conferinţele orga prilej de mobilizare a în rumb. Diferenţa, pînă la Aurel Stănimirescu, pre tri;
de educare comunistă, re lea al partidului. nizaţiilor U.T.C. din uni tregului tineret hunedorean necesarul de 9000 tone o cum si inginerul Marcel lă de 15,4 ’
voluţionară a tineretului, în întreaga perioadă de tăţile agricole sînt chema lai înfăptuirea obiectivelor vom asigura din borhot. Stoicovici, şeful fermei ve clor; ]
de participare a acc.stu'a desfăşurare a adunărilor şi te să analizeze într-un şi sarcinilor ce revin ju în paralel cu asigurarea getale. 10,15 P
la înfăptuirea sarcinilor conferinţelor pentru dări înalt spirit de responsa deţului în anul 1987 şi în furajelor, încă din vară Se cuvine să amintim şi
e revin organizaţiei noas- de seamă şi alegeri, comi bilitate modul în care or perspectiva întregului cin aici s-a acţionat cu răs de faptul că unitatea de ¿lorn
••e din Programul parti- tetele municipale. orăşe ganele şi organizaţiile cinal. pundere, în mod sistema ţine o fermă de animale de ştiri
to yăn
1 dini de făur>re a socie- neşti şi comunale, organi noastre acţionează pentru tic, pentru pregătirea adă pentru blană, păsări şi sod de
• ă;ţii socialiste multilateral zaţiile U.T.C. din unităţi transpunerea în viaţă a o- DAN BETEA, posturilor. Au fost dezin peşti. Mai exact, în aceas Momem
dezvoltate şi înaintare a le economice au datoria bicctivelor noii revoluţii secretar al fectate şi văruite în inte tă fermă, al cărui colectiv Sinteze
18, (
ce;
României spre comunism. să situeze în centrul ac agrare, alo autoconducerii Comitetului judeţean rior şi exterior toate graj de lucrători este condus Buletin
Adunările şi conferinţe- tivităţii lor unirea ofortu- şi' autoaprovizionării teri- al U.T.C. durile, reparate, . unde a de tehniciană Florentina ta inie
fost necesar, acoperişurile, Mesian, cresc cîtcva mii 19,00 i
înlocuite ochiurile de de raţe, vulpi polare şi ar ★ Angi
comuni:
rean al cărţii" sînt dedi
TÎRGUL „S Â R M I S ’87“ cate importantului eveni geam sparte. Dc aseme gintii, nutrii şi peşti (păs revoluţi
di o jurii;
trăvi şi . crapi). Prin gri
nea, au fost revizuite şi
MEŞTERILOR ment politic al acestui reparate instalaţiile de a- ja conducerii asociaţiei şi tura ’81
să devină plăcut la vedere. brării. Luînd cuvîntul în an — Conferinţa Naţio tia dv.
POPULARI Intre meşterii Obîrşei se re cadrul acestei manifes limentarc cu apă în adă răspunderea cu caro mun oră; 2
A XVIII-a ediţie a Tîrgu- marcă Emilia şi Sorin Marc, tări, tovarăşul Vasile nală a partidului. posturi, cele de evacuare cesc lucrătorii de aici, fer tic; 2:
lui meşterilor populari des Nicolae Nedea, Sorin Nc- Prima zi a salonului a dejecţiilor, precum şi ma aduce frumoase bene 23,15 ?
chis la Deva, în organiza dea, Mircea Borza, Leonte Ileasă, director general a fost consacrată Editu cele de preparare a fura ficii unităţii. lă; 23,5:
rea comitetului judeţean de Borza, iar de la Baia de adjunct al Centralei edi rii „Facla" din Timişoa jelor, ]a acest capitol — ştiri.
cultură şi educaţie socia Criş — Floarea şi Miron toriale Bucureşti, evi ra, amplu prezentată de
listă, a relevat din nou, cu Florea. Ceramiştilor Ii s-au a sublinia directorul asocia M. LIONEL ’
tărie bogăţia şi diversitatea alăturat cioplitorii în lemn denţiat că „Salonul hu scriitorul Eugen Dorces-
extraordinară a creaţiei din Deva — Ioan Bucur şi nedorean al cărţii" se în cu, redactorul şef al edi
populare specifice unor ve Vasile Cărnaru, cu toţii scrie fericit în cadrul turii. în cei 15 ani de
tre şi zone etriofolclorice meşteri întru frumosul ar CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ
din întreaga ţară. Ponderea tistic pe care îl slujesc cu „Decadei cărţii româ la înfiinţare, editura a
o deţine şi de această dată pasiunea de-o viaţă. neşti“, organizată în pe tipărit 900 de titluri în D E \
ceramica modelată în mul MINEL BODEA rioada 20—31 octombrie tr-un tiraj ce se ridică (Urmare din pag. 1) în ambele unităţi agricole (P a t r
ţimea obiectelor utilitare, şl a.c. Datorită politicii în din comuna Veţel, întru maru
nu numai utilitare, sobru ori „SALONUL la mai multe milioane de DO ARA
bogat şi sugestiv ornamen ţelepte a partidului şi exemplare. în continua crează --- sub îndrumarea cât vremea este înaintată, căsători
tate, care le sporeşte zes HUNEDOREAN statului, în patria noas re, au fost prezentate atentă a specialiştilor clin iar lucrarea se cere înche Mn c Hie
trea de frumuseţe. Devenii tră cartea este pusă cu noile apariţii de carte: cele două unităţi — de di iată cit mai repede. în a- d
au venit în număr mare la AL CĂRŢII" — dl
tntîlnirca cu neîntrecuţii generozitate la dispoziţia „Secvenţe literare", lu mineaţa devreme pînă cest sens se impune să fie petro:
meşteri din Horezu (Vilcea), Librăria „Ovid Densu- milioanelor de cetăţeni, crare semnată de prof. noaptea tîrziu, la lumina organizate formaţii de viespi
Corund (Harghita), Hălmă- sianu" din Deva a fost urmărind deopotrivă ri univ. dr. Virgil Vintiles- farurilor. La C-A.P. Leşnic tractoare care să acţione oaselor
gel şi Tîrnăviţa (Arad), O- gazda participanţilor la dicarea pregătirii lor Gheorghe Rusu, Cristian ze pînă tîrziu în noapte, Carmen
bîrşa, Baia de Criş, cunos cu, „însemnări despre nlrea);
cute centre ceramice ale deschiderea celei de a profesionale, ştiinţifice, scriitori" de Iulian Ne- Lupu şi alţii a u ogorit o fără să se piardă nimic rul cu
judeţului nostru. XlI-a ediţii a „Salonului de cultură generală. „De grilă (volum de critică suprafaţă de 50 ha. La clin timpul bun do lucru VULCA
Unul dintre cei mai vechi hunedorean al cărţii", or cada cărţii româneşti", C.A.P. Veţel, la efectuarea al acestei perioade. Este cîntătoa
creatori, prezenţi Ia fiecare literară) şi romanul „Iu gătoare
dintre ediţiile tîrgului este ganizat de Centrul de li- implicit „Salonul hunedo- biri paralele" de Laurcn- arăturilor sînt antrenaţi adevărat că a plouat în NEA: V
Ion lSetea din Tîrnăviţa. O- ţiu Cerneţ. Lucian Bobaru, Aurel Că ultima vreme, dar acest logice (
biectele ieşite din mîna lui tălina, Petru Matei, Flo- fapt nu încurcă, ci, dimpo LA : R
— oale, ulcioare, cănccc în Ieri a fost ziua Editu toresc) :
globează o părticica clin rii „Minerva". rian Buştea ş.a. Se execu trivă, favorizează efectua Luptă to
specificul spiritualităţii Ţă B. CĂTĂLIN tă o arătură uniformă la rea ogoarelor. în această (Muncit'
rii moţilor. Alături de el adîncimea stabilită în teh direcţie sînt chemate să-şi Roberto
au expus Minerva şi Aurel nologie, punîndu-se astfel orienteze mai mult activi mântui
PREMIERĂ
Golea din Hălmăgel. Interes BRAD:
au stîrnit în rîndul vizita baze temeinice producţiei tatea. şi organele şi orga (Steaua
torilor şi cumpărătorilor o- DE GALĂ agricole a anului viitor. nizaţiile de partid, condu BARZA
biectele lucrate de Glieor- Arăturile adînci de toam cerile cooperativelor şi ajutor
ghe lorga, ce se numără Înfăţişînd îţi imagini RAŞTIE
printre cei mai valoroşi ee- memorabile tipologia ţă nă pot şi trebuie grăbite consiliul popular comunal. eriniile
ramişti, la această oră, din rănească, literatura şi poca în
ţară. Creaţiile sale, specifi satul lui Marin Preda, ra) ; G
ce Horezului, se remarcă Ansamblul profesionist de cîntece şi dansuri urmele
prin desenul fin, prin cu filmul „Moromeţii“ — cult
noscutele motive — cocoşul, realizare de prestigiu a al minerilor din Donbass, în judeţul nostru mul
peştele, steaua — realizate cinematografiei româ seriile
în culori calde, de mare cadrul relaţiilor de micentenarul existenţei şi BRAZI:
expresivitate. Ne-a mărtu neşti — a fost prezentat prietenie şi colaborare sta activităţii sale, a susţinut, CALAN
risit că participă de zece în judeţul nostru în pre cultură)
ani la tîrgul meşterilor de mieră de gală. Au ono tornicite între judeţul Hu marţi după-amiază, la Ca goste c’
la Deva. Obiectele sale au nedoara şi regiunea Doncţk sa de cultură din Deva, un şină (IV
fost deopotrivă admirate de rat premiera (la Deva, — U.R.S.S., ansamblul pro Taina i
oaspeţi veniţi Ia Muzeul Hunedoara, Petroşani şi apreciat spectacol muzi- (Lumina
satului din Bucureşti din Lupeni) personalităţi fesionist de cîntece şi cal-coregrafic. Astăzi, ar zlta la
întreaga ţară si străinătate. dansuri a l minerilor din tiştii din regiunea priete rul).
De aceeaşi apreciere s-au marcante din rîndul rea Donbass efectuează un tur
bucurat creaţiile altor doi lizatorilor filmului — nă Doneţk vor fi oaspeţii
meşteri din Horezu — Ioana scenaristul şi regizorul neu artistic în mai multe
şi Dumitru Mischiu. Nu mai localităţi hunedorene. Pres iubitorilor de frumos din
puţin expresive sînt lucrările Stere Gulea, operatorul tigiosul ansamblu, caro a- Brad, iar mîinc, ai celor vr
semnate de meşterii din Co şef Vivi Drăgan Vasile, niversează în acest an se-
rund — Carolina şi Mat he producătorul delegat Vio- din Hunedoara.
Deneş. rel Cozma. Primiţi cu Pentru
Ceramica din judeţul, nos va a mei
tru se înscrie cu un anu deosebită căldură — la variabil,
mit specific. Utilitară prin întîlnirile cu publicul au Larg dialog cetăţenesc sîblle p
excelenţă, aceasta reţine a- participat actorii Victor va sufla
tenţia prin volumele sale din sect
etalate de ulcioare, de ghi Rebengiuc, care în rolul (Urmare din pag. t) în cadrul aceleiaşi adu p era t urii
vece pentru flori, de oale principal (Ilie Moromete) nări cetăţeneşti au mai noapte
pentru sarmale şi lapte ş.a., este un interpret pe mă supune perseverenţă, spi fost depuse candidaturile între G ?
smălţuite în care. nu întot sura personajului, Miti mai col
deauna. desenul este predo rit de iniţiativă, devota pentru circumscripţia elec maxime
minant. E suficientă doar că Popescu (Cocoşilă) şi ment, răspundere civică torală nr. 41 — Maria Boc, gracle. I
o singură linie care să spar Luminiţa Gheorghiu (Ca cadru mediu sanitar la 11 ca ţa, 1
gă monotonia fondului de Produsele din ceramică de Obîrşa au slîmlt un real In trina Moromete, rolul fe pentru aspectul locurilor teorolog
culoare pentru ca obiectul teres din partea vizitatorilor Tîrgului meşterilor populari Spitalul judeţean şi Lucia Vrasgyal
să primească personalitate, deschis Ia Deva. minin principal). de raîmcă, al locuinţelor, Popa, maşinist la Tipogra
al întregului cartier. fia Deva.