Page 80 - Drumul_socialismului_1987_10

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 310 • VINERI, 23 OCTOMBRIE 1987

REPORTAJE DIN R.P. POLONĂ

DIN ŢĂRILE !! SOPOT Şl GDYNIA-
special situaţia politică din dura pînă Ia 4 noiembrie,
Asia. După cum precizea­ participa circa 14000 de mi­ SOCIALISTE TURISM Şl ECONOMIE
ză agenţia EFE, au fost litari aparţinînd forţelor te­
trecute în revistă posibili­ restre şl aeriene ale R.F. O BEIJING. - Potrivit Turism şi comerţ se prac­ cu industrie constructoare
tăţile de extindere a cola­ Germania, Marii Britanii unui comunicat aî Birou­ tică în toate oraşele polo­ de nave şl de maşini, sl.
valoa­ !
borării tehnologice, comer­ şi Danemarcei. lui da stat pentru statisti­ neze de pe litoralul Mării derurgică şi alimentară şi
^ NAŢIUNILE UNITE. - ciale, agricole şi în alte că oJ R.P. Chineze, Baltice, dar parcă la centru cultural, cu şcoală
Comisia pentru probleme sectoare dintre cele două @ NAŢIUNILE UNITE. - rea producţiei industriale Gdansk — Sopot - Gdynia superioară dc marină,
politice şi de securitate a ţări, -» Comitetul pentru probleme­ din această ţară a fost, ele sînt maî pronunţate. şcoală de pescuit maritim,
Adunării Generale a O.N.U. le economice şi financiare în primela nouă luni ale Turism la scară mondială institut de piscicultura, mu­
a adoptat o rezoluţie ca­ M CARACAS. - în ca­ al Adunării Generale a anului, cu 15,3 la sută su­ se face mal ales la Sopot, zee, teatre, o editură.
re exprimă sprijinul şi a- pitala Venezuelei au fost încheiat dezbaterile asupra perioară celei din perioa­ oraş pomenit încă din se­
probarea faţă de înţele­ reluate convorbirile din ca­ punctului privind criza da­ da corespunzătoare a anu- colul al Xlll-lea, azi cu Oraşul este nou şl mo­
gerea de principiu sovie- drul dialogului de recon­ toriilor externe şi dezvolta­ Kii trecut — relatează a- peste 60 000 de locuitori, dern, are peste 200 000 de
to-americană privind elimi­ ciliere naţională iniţiat în­ rea. în luările lor de cu- genţîa China Nouă. cunoscut îndeosebi ca or­ locuitori şi poate fl admi-
narea rachetelor nucleare tre reprezentanţii Frontului vînt, reprezentanţii unui Se menţionează că, în li ganizator al festivalurilor rat în toată splendoarea
cu rază medie de acţiune Farabundo Marti pentru E- maro număr de state au perioada amintită, s-au internaţionale de muzică sa de pe Kamlernna Gara
şi operativ-tactice. Docu­ liberare Naţională (FMLN) evocat pe larg povara a- produs 657 milioane tone uşoară, dar şl cu vile şl (Piscul de piatră), înalt de
mentul relevă importanţa - Frontul Democratic Re­ păsătoace pe care o re­ de cărbune, 700 milioane restaurante elegante, cu o 52,5 metri, pe versanţii că­ I
încheierii cit mai grabnice voluţionar (FDR) şî cei ai prezintă datoriile externe barili de ţiţei, 10,5 miliar­ plajă excelentă — fiind cea ruia se întinde un frumos
parc. Pe ţărm poate fi vi­
a unui acord corespunză­ Guvernului salvadorian — şi s-au pronunţat pentru de metri cubi de gaze na­ mal mare staţiune balnea­
tor, preci. n şi a depunerii transmite agenţia Prensa angajarea neîntîrziată a turale, 361,4 milioane kWh ră şi turistică de pe litora. zitat Muzeul marinei mili­
tare, care adăposteşte pes­
unor eforturi intense pen­ Latina. Noua rundă de unor negocieri de fond în­ energie electrică. S-a ob­ Iul polonez. Aici, aproape te 1 000 de exponate ce
tru elaborarea, la Geneva, convorbiri a fost convenită tre ţările creditoare şi ce­ ţinut, de asemenea, o de faleză, dar şl mai sus ilustrează Istoria navigaţiei
a unei înţelegeri referitoa­ de ambele părţi cu prile­ le debitoare. Acestea tre­ producţie de 41,05 mili­ sînt amplasate multe vile, militare poloneze, iar pe
re la reducerea cu 50 la jul tratativelor dintre ele buie sa se finalizeze in oane tone de oţel, 40,09 hoteluri şi restaurante un­ digul de sud se află mu­
sută a armamentelor stra­ desfăşurate în zilele de 4 găsirea unei soluţii echi­ milioane tone fontă şi 32,29 de în sezonul estival vin zeul şl acvariul oceano­
tegice ofensive - relatează şi 5 octombrie, la San Sal­ tabile şi viabile, care să milioane tone de laminate, anual mll de turişti din grafie, cu exemplare ex­
agenţia TASS. ţară şi din .străinătate. Dar
vador. asigure fondurile şl mijloa­ reprezentînd creşteri sub­ trem de interesante din în.
cele necesare ţărilor în stanţiale comparativ cu Sopotul este şi un oraş treaga faună marină a lu­
^ CAIRO, - Egiptul a Hj NAIROBI. - Luînd cu- perioada corespunzătoare cultural — cu o şcoală de mii.
lansat un apel la înceta­ curs de dezvoltare pentru muzică, o operă, un tea­
vintul în cadrul manifestă­ finanţarea programelor lor a anului trecut. In timpul celui de-aI doi­
rea imediată a Tocului în rilor prilejuite de „Ziua tru, cinematografe etc. O-
zona Golfului şi la retra­ Kenyatta", Daniel arap de dezvoltare economico- O PRAGA. — Industria raşul se întinde de-a lun­ lea război mondial s-au
gerea forţelor beligerante Mol, preşedintele Ker.yei, a socială. electrotehnică şi electro­ gul ţărmului Mării Baltice, dat lupte crincene in por­
în frontierele recunoscute arătat că ţara sa este pre­ ^ NAŢIUNILE UNITE. - nică se înscrie în Ceho­ la poalele unor coline ¡nal­ tul maritim, pricinuindu-i
pe plan internaţional. In­ ocupată în continuare de In cuvîntarea rostită în slovacia printre sectoarele te de 130 metri, acoperite distrugeri mari, insă oraşul
tr-un discurs în parlament, deteriorarea situaţiei în A- deschiderea dezbaterilor A- industriale cu dezvoltarea cu păduri, iar digul Molo, nu a avut mult de sulcrit.
vicepremierul şi ministrul frica australă ca urmare a dunării Generale a O.N.U. cea mai dinamică. Dacă loc preferat de plimbări, După eliberare, portul a
do externe, Esmat Abdel perpetuării regimului rasist pe tema sindromului insu­ în cincinalul precedent ea !t înaintează 520 metri in ma­ fost dragat, reconstruit şi
modernizat. In Gdynia, a-
Meguid, a reafirmat nece­ sud-african, pericol perma­ ficienţei imunitare dobîn- a marcat o creştere de re, lingă care se află de­ proape de un dig, se oilă
sitatea punerii in aplicare nent pentru statele din zo­ dlte (SIDA), secretarul ge­ 47,4 la sută, în actuala barcaderul vaselor cu care căsuţa in care Ştefan Ze-
a rezoluţiei 598 a Consi­ nă. Cu acest prilej, el a neral al organizaţiei, Ja- perioadă de plan de cinci se fac plimbări prin golf, romski a scris cartea ,,Vin-
liului de Securitate al reafirmat poziţia guvernu­ vier Perez de Cuellar, a ani, producţia ei va spori spre Gdansk sau Gdynia.
O.N.U. şi garantării liber­ lui de la Nairobi de a a- chemat toate ţările să coo­ cu 60-65 la sută. tul dinspre mare", iar la
tăţii navigaţiei in zona corda întregul sprijin lup­ pereze pentru combaterea Sarcini deosebite revin Fiind mare staţiunea tu­ malul mării este cimitirul
Golfului. ristică, Sopotul este şi un ostaşilor care s-au jertfit
tei pentru drepturi politice acestei maladii cu urmări acestui sector în accelera­ oraş comercial, cu zeci de în septembrie 1939, opă­
Abordînd situaţia din O- şi sociale ale populaţiei funeste, informează agen­ rea ritmurilor de electro- rind ţărmul polonez.
rientul Mijlociu, el a su­ negre, majoritară, din A- ţia ADN. El a arătat că nale. în acest scop, se ac­ h magazine de toate feluri- Gdynia este despărţită
nizare a economiei naţio­
bliniat că pacea în regiu­ această problemă mondia­ le, inundate de turişti, in de mare prin diguri, care S
ne nu va putea fi realiza­ frica de Sud. în acest sens, lă poate fi rezolvată nu­ ţionează în direcţia dez­ special in timpul verii. Dar lasă deschise trei intrări în
tă fără recunoaşterea drep­ el a reamintit că ţara sa mai prin eforturi la scara voltării bazei de produc­ şi la această vreme super­ port. Intre aceste diguri
turilor legitime ale popo­ a acordat permisiunea des­ întregii planete. ţie a electronicii, micro­ bă de toamnă este încă sînt: cel al pescarilor, cel
rului palestinian, inclusiv a chiderii unui birou al Con­ Potrivit estimărilor Orga­ electronicii, mai ales prin i i multă animaţie la Sopot, al cărbunelui şi cel al pa­
dreptului său la autode­ gresului Naţional African nizaţiei Mondiale a Sănă­ reconstrucţia capacităţilor iar pavilionul balnear al sagerilor. In apropierea a-
terminare, informează a- (ANC) la Nairobi. tăţii, deşi pînă acum nu existente. De altfel, în ac­ spitalului de reumatologie cestuia din urmă se află
genţia MEN. au fost anunţate decît tualul cincinal, pentru ex­ \ \ (şi unele vile de odihnă) gara maritimă, de unde
^ BRUXELLES, - In lan­ 62 438 de cazuri de SIDA tinderea bazei de produc­ încă funcţionează. pleacă in larg, in lungi
ffl WASHINGTON. - In dul vest-german Schles- de către 126 de ţări mem­ ţie a electronicii au fost călătorii, transatlanticul de
cadrul întilnirii care a a- wig-Holstein se desfăşoară bre, numărul persoanelor alocate de două ori mai ¡I De la Sopot la Gdynia pasageri ,,Ştefan Bathari“.
vut loc la Casa Albă în­ manevrele NATO, denumi­ infectate cu virusul aces­ multe fonduri decît în in­ h — al treilea oraş-port al
tre preşedintele S.U.A., Ro- tei maladii a atins cifra tervalul precedent de cinci Poloniei — după Szczecin Insă şi la Gdynia se fa­
riald Reagan, şi primul mi­ te codificat „Brisk Fray" de 5-10 milioane. ani. O parte însemnată a şl Gdansk, dar şl un im­ ce deopotrivă turism, co­
nistru al Indiei, Rajiv Gân­ — informează agenţia ADN, acestor investiţii se folo­ portant centru economic, merţ, se scrie istorie nouă.
diri, au fost examinate e- citind un comunicat al A- sesc pentru sporirea pro­
voluţia relaţiilor dintre ce­ li,antei Atlantice dat publi­ ducţiei de componente h PESCUITUL —TRADIŢIE \
le două ţări şi unele pro­ cităţii la Bruxelles. destinate microelectronicii, t i
bleme internaţionale, în La manevre, care vor tehnicii de microunde şi i* i SI DEZVOLTARE
optoelectronicii.
Pe întreaga coastă po­ dere — cea mai mare de
— CV — © — Q —
— © _ ©--------------------------O © _____ r? — (3 — O — O — S3 — loneză a Mării Baltice,' acest gen din Polonia.
si pescuitul are o îndelunga­ Dacă înainte de 1960 în
tă tradiţie, in anii care au
700
fabrică
IERI, IN „CUPA BALCANICĂ" trecut de la eliberarea ţă­ muncitori, lucrau realizau de
o
! rii de sub ocupaţia fas­ producţie relativ modestă,
şi
puternic în minutul 47 şi favorită a învins o forma­ cistă, acest domeniu s-a azi în noua şi moderna
Mărginean prinde... ritmul, ţie cu bogat palmares în • s şi modernizat întreprindere lucrează 350
dezvoltat
în min. 54. Parcă supărat campionatul său —- mul­ continuu, concurind consi­ de muncitori, realizind o
pe sterilitatea jocului la tipla campioană a Albani­ derabil la sporirea bene­ producţie de cinci ori mai
înaintare, porneşte irezis­ ei, Dinamo Tirana. ficiilor economiei poloneze. mare. Saltul, valoric şi ca­
tibil de la postul său, stră­ A arbitrat foarte bine In acest context se în­ litativ, se datorează, după
hnamo bate terenul şi cam de la Melitios Voutsaras (Grecia), li rectori ai unităţii, sistema­
scrie şi Întreprinderea de cum apreciau cei doi di­
35 de metri îi pasează lui
ajutat de Cprnel Corocan
l’rimiţ cu interes, noul poate, sau aproape sigur, Petcu. Impresionat sau şi Mircea Axente. prelucrare a peştelui din tizării fluxurilor tehnologi­
Gdynia — cea mai mare
debut internaţional al Cor- rezultată tot din sumara chiar gelos pe răbufnirea Dinamo Tirana : Kela — 11 de acest gen din ţara ce, automatizării liniilor de
vinului — in competiţia cunoaştere a valorii reale colegului său, golgeterul Stafa (min. 80 — Ndreu), prietenă. Ea îşi trage seva fabricaţie, echipării hale­
„Cupa Balcanică" — a a- a fotbalului albanez, ceea hunedorean şutează necru­ Noga, Ibro, Kove, Kutji, din atelierele mici de a- lor cu utilaje şi instalaţii
tras destui de mulţi spec­ ce probabil a creat o sta­ ţător de la distanţă şi 1—0 Demolări, Canai, Abazi, jl fumat peşte şi de sardele, de mare productivitate, din
tatori în tribunele stadio­ re de relativă linişte în este viu salutat de tribune. Gjuli, Vila. construite în anul 1930, in import, bunei pregătiri a
F.C. Corvinul: Ioniţă —
nului hunodorcan, dornici sinul echipei hunedorene. De acum hunedorenii Bardac, Mărginean, Dubin- !j locul vechiului port de personalului muncitor.
să asiste ia un succes al Linişte care nu s-a risipit joacă şi mai bine, dar oas­ pescuit din Gdynia. Fină Azi se realizează aici,
echipei lor favorite, dar şi nici după ce oaspeţii au peţii sînt nevoiţi să iasă ciuc, Prigore (min. 70 — in 1939 a ajuns o fabri­ intr-un an, 6 000 tone con. I
curioşi să vadă la lucru o avut primul şut pe poartă, la joc şi meciul se animă, Stroia), Burlan, Petcu, că cu o producţie însem­ serve, 2 500 tone cotlete,
reprezentantă a fotbalului în minutul 2, • prin Abazi, spre mulţumirea spectato­ Klein, Suciu, Cojocanj nată, insă in timpul răz­ 3 000 tone ulei - toate din
albanez, cu care concurăm la care Ioniţă a intervenit rilor. Demolări execută (min. 40 — Nicşa), Văetuş. I i boiului a fost distrusă a- peşte —, 700 tone de peşte
in aurind la nivel de re­ cu siguranţă. Dacă, însă. puternic o lovitură liberă NICOLAE STAN CI U i i proape complet, ca de alt­ marinat, alte produse. 40
prezentative si care în la mingile trimise de Bur­ directă în min. 74, dar zi­ fel întregul port Gdynia, la sută din întreaga pro­
toamna trecută ne-a pro­ lan (min. 11) şi Bardac dul hunedorean respinge deşi oraşul a avut mai ducţie se exportă in ţări i\
dus o surpriză, de care nu (min. 15) în bara şi. res­ si în minutul următor La Piteşti, in aceeaşi puţin de suferit. Fabrica a din Europa, in S.U.A., Noua
mai amintim. Dorinţă şi pectiv, stîlpul porţii iui Nicşa reia în gol mingea competiţie, F.C. Argeş — iost reconstruită in 1946. Zeelandă şi Australia. Re­
curiozitate împlinite. Cor- Kela s-ar fi înregistrat go­ centrată ‘de pe stingă de Luftetarl (Albania) 2—0 l i
Peste 10 ani s-a construit clama o fac magazinele
vinul a câştigat, mai greu luri, alta ar fi fost poves­ Văetuş. Tot Nicşa şi De­ (1-0). aici şi o rafinărie de ulei proprii din Gdansk şi Gdy­
decît ne aşteptam şi de tea meciului. Aşa insă, molări sînt cei care într-un CUPA U.E.F.A. din şi din plante. nia, din alte oraşe polo­
aici satisfacerea curiozită­ curajul, sporit de şansă, al final viguros ratează alte fn Capitală s-a disputat \ \ peşte îndeosebi neze, precum şi faimosul
continuare,
In
Bucu­ i i
ţii : Dinamo Tirana s-a do­ fotbaliştilor albanezi s-a modificări alo scorului. joi meciul de fotbal dintre intre arşii 1960-1970, fa­ restaurant „Aioza" din cen­
vedit un partener reduta­ făcut tot mai simţit‘prin Prin ultimele 20 de mi­ formaţiile Victoria trul oraşului Gdynia, cu o
bil, incomod, o echipă cu­ încercări de menţinere a nute de joc, F.C. Corvinul reşti .şi Dinamo Tbilisi, brica a iost extinsă şi mo­ ioarte bogată gamă sorti­
noscătoare n fotbalului mo­ echilibrului pe gazon sau şi-a etalat mai convingă­ al „Cupei U.E.F.A.“, Par­ «I dernizată, au crescut pro­ mentală de produse şi
contînd pentru turul doi
ducţia
diversitatea
de
şi
dern,' în mişcare .şi viteză, chiar de forţare a careu­ tor adevăratele virtuţi şi peşte prelucrat, s-a îmbu­ mincăruri din peşte.
cu o bună tehnică indivi­ lui hunedorean, ca în mi­ acestea ne dau dreptul -să tida s-a încheiat cu scorul nătăţit calitatea produse­ Alături de port şi de
duală si deosebit de tena­ nutul 30, cînd internaţio­ sperăm că în viitoarele «Ie 2—I (2—1) în favoarea navale, între­
ce, sportivă şi disciplinată. nalul Demolări, împreună partide din „Cupa Brilca- oaspeţilor, ale căror goluri lor. In anii 1979-1930 s-a şantierele
prinderea de prelucrare a
Posibil ca aceste calităţi cu Kutji, au reuşit o fază nică" jocurile vor fi abor­ au fost înscrise de Cedin construit un nou obiectiv peştelui este o mindrie a
bună şi o ocazie la fel, la date din start cu energie (min. 4) şi Şenghelia (min. - respectiv o mare hală
să fi fost puţin... îngroşa­ şi decizie oraşului Gdynia, ea lucrind
te do o mai puţină anga­ poarta lui Ioniţă. 30). Pentru bucureşteni a de producţie şi un conge­ zilnic cu eficienţă ridica­
Nemulţumiţi de rezultat, Debutul Corvinului a redus din handicap Vai.ş- p lator de 1 600 tone, uni­ tă şi realizind un însem­
jare a jucătorilor hunedo- fotbaliştii hunedoreni revin fost totuşi reuşit, a adus covici, care a transformat
reni, raportată la cea din după pauză mai... energici, două puncte şi satisfacţie în .minutul 28 o lovitură h tatea devenind întreprin­ nat volum de beneficii.
meciul cu F.C. Argeş Bardac dă tonul cu un şut spectatorilor, că echipa lor de la 11 m.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob I3ÎSEZ1
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585, Telex i 72288. TIPA RULu Tipografia Deva, str. 23 August nr. 275