Page 81 - Drumul_socialismului_1987_10
P. 81
CONSILIUL DE STAT
PROTíTMf PIN TOATE ŢARICE. UNUI-VA
AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
D E C R E T
pentru convocarea Marii Adunări Naţionale
în temeiul articolului 54 publicii Socialisto România ţională în a .şasea sesiune
Iwotţui HUVÎDOtBA din Constituţia Republicii d e c r e t e a z ă : a celei-de-a IX-a legisla
Socialiste România. Articol unic. — Se con turi în ziua de 30 octom
Consiliul de Stat al Re- voacă Marea Adunare Na brie 1987, ora 9.
NICOLAE CEAUSESCU
preşedintele
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C Republicii Socialiste România
Vizita oficiala de prietenie în tara
Anul XXXIX, nr, 9 314 SIMBATÄ, 24 OCTOMBRIE 1987 4 pagini - 50 bani
noastră a preşedintelui Republicii
Şedinţa Comitetului Politic
Socialiste a Uniunii Birmane, San Yu
Executiv al C.C. al P.C.R. CEREMONIA SOSIRII ÎN CAPITALĂ
La invitaţia tovarăşului ciproc, al cauzei păcii şi na San Yu. Cei doi pre
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae este în interesul poporului kampuchian, Nicolae Ceauşescu, pre înţelegerii internaţionale. şedinţi şi-au strîns mîinile
Ceauşc.scu, secretar general al Partidului al tuturor ţărilor şi popoarelor din zonă, şedintele Republicii Socia Ceremonia sosirii înaltu cu prietenie. Cu aceeaşi
Comunist Român, a avut loc, vineri, 23 al cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării liste România, şi a tovară lui oaspete a avut loc pe cordialitate s-au salutat
octombrie, şedinţa Comitetului Politic E- în Asia de sud-est şi în întreaga lume. şei Elena Ceauşescu, vi aeroportul Otopeni. Pe tovarăşa Elena Ceauşescu
xecutiv al C.C. al P.C.R. Comitetul Politic Executiv a apreciat neri, 23 octombrie, a sosit frontispiciul aerogării se şi doamna San Yu.
In prima parte a şedinţei, Comitetul că întîlnirea dintre preşedintele Nicolae la Bucureşti preşedintele aflau portretele preşedin Garda militară aliniată
Politic Executiv a discutat şi aprobat o Ceauşescu şi preşedintele Norodom Sia- Republicii Socialiste a U- ţilor Nicolae Ceauşescu şi pe aeroport a prezentat o-
serie de măsuri privind pregătirea şi de nuk reprezintă o nouă contribuţie Ia dez niunii Birmane, San Yu, San Yu, încadrate de dra norul. Au fost intonate im
nurile de stat al Birma
finitivarea unor importante documente voltarea relaţiilor româno-kampuchiene, împreună cu doamna San pelele de stat ale Româ niei şi României, în timp
ale activităţii economico-sociale în vede la soluţionarea politică, constructivă, a Yu, care efectuează o vi niei şi Birmaniei. Pe mari
rea prezentării lor spre dezbatere şi adop problemei kampuchiene. zită oficială de prietenie pancarte erau înscrise u- ce, în semn de salut, au
fost trase 21 de salve de
tare de către sesiunea a Vl-a a celei de-a în cadrul şedinţei Comitetului Politic în ţara noastră. rări de bun venit pe pă- artilerie.
IX-a legislaturi a Marii Adunări Naţio Executiv a fost prezentată, de asemenea, Vizita în România a pre mîntul României, precum Preşedintele Nicolae
nale. De asemenea, au fost dezbătute şi O INFORMARE ÎN LEGĂTURĂ CU VI şedintelui Republicii So şi de întărire şi extindere Ceauşescu şi preşedintele
aprobate unele propuneri legate de dez ZITA DE STAT EFECTUATĂ DE TOVA cialiste a Uniunii Birma a prieteniei şi conlucrării San Yu au trecut în re-,
voltarea în continuare a relaţiilor diplo RĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU, PRE ne, convorbirile la nivel dintre cele două ţări şi vistă garda de onoare.
matice ale României cu alte state. ŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE înalt ce vor avea loc cu popoare. Şeful statului birmanez
In continuare, în cadrul şedinţei a fost ROMÂNIA, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA acest prilej reprezintă un La ora 17, aeronava cu a salutat apoi persoanele,
făcută o INFORMARE CU PRIVIRE LA ELENA CEAUŞESCU, IN REPUBLICA moment de însemnătate care a călătorit şeful sta oficiale române ' prezente
VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE E- TURCIA, LA INVITAŢIA PREŞEDINTE deosebită în evoluţia rela tului birmanez a aterizat. la ceremonia sosirii. Erau
FECTUATĂ IN ŢARA NOASTRA DE LUI KENAN EVREN, în perioada 19—21 ţiilor de prietenie şi co La coborîrea din avi de faţă membri ai Consi
PREŞEDINTELE CONSILIULUI SUPREM octombrie. laborare statornicite între on, t o v a r ă ş u l Nicolae
AL REPUBLICII SUDAN. EL SAYED Comitetul Politic Executiv a dat o deo. cele două ţări, o expresie Ceauşescu şi tovarăşa liului de Stat şi ai guver-
AIIMED EL MIRGIIANI, în perioada sebită apreciere rezultatelor întîlnirii din a dorinţei de a se dezvol Elena Ceauşescu au întîm-
13—16 octombrie 1987. tre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi ta în viitor aceste bune pinat cu căldură pe pre
Comitetul Politic Executiv a apreciat că Kenan Evren, care marchează un nou şi raporturi, în interesul rc- şedintele San Yu şi doam (Conlinuare în pag. a 4-a)
vizita şi convorbirile dintre preşedintele însemnat moment în evoluţia bunelor re
Nicolae Ceauşescu şi preşedintele EI Sa- laţii dintre cele două ţări, relcvînd rolul
ycd Alinied EI Mirghanî se înscriu, prin determinant al dialogului româno-turc la
rezultatele lor, ca un moment important nivel înalt în dezvoltarea continuă a co î n î n t î m p i n a r e a C o n f e r i n ţ e i N a ţ i o n a l e a p a r t i d u l u i
în dezvoltarea relaţiilor româno-sudaneze laborării dintre România şi Turcia, în $ ï a n i v e r s ă r i i a 4 0 d e . a n i d é l a p r o c l a m a r e a R e n a b l
corespunzător intereselor de progres ale întărirea prieteniei dintre cele două po
celor două popoare, ca o contribuţie de poare, în folosul şi spre binele Iov, al
seamă Ia cauza, păcii, înţelegerii şi cola cauzei destinderii, înţelegerii şi păcii în SPIRIT REVOLUŢIONAR, CONŞTIINŢĂ ÎNAINTATĂ,
borării internaţionale. Balcani, în Europa şi în lume.
Comitetul Politic Executiv a aprobat pe A fost relevată, in acest context, însem PUTERNICĂ MOBILIZARE ÎN MUNCĂ
deplin rezultatele întîlnirii la nivel înalt nătatea înţelegerii convenite între cei doi
româno-sudaneze şi a cerut guvernului, preşedinţi de a se constitui, atît în Ro-
cial, care să urmărească permanent rea Condiţii propice pentru creşterea producţiei
ministerelor, celorlalte organe centrale să mânia cît şi î» Turcia, cîte un grup spe
asigure luarea măsurilor necesare pentru
realizarea întocmai a înţelegerilor conve lizarea în cele mai bune condiţii a obiec
nite cu privire la extinderea în continua tivelor de colaborare prevăzute.
re a conlucrării dintre cele două ţări. Comitetul Politic Executiv a subliniat de cărbune există. Cum sînt ele valorificate ?
în cadrul şedinţei Comitetului Politic importanţa Acordului pe termen lung pri
Executiv a fost prezentată, în continuare, vind schimburile comerciale şi coopera
O INFORMARE CU PRIVIRE LA VIZI rea economică şi tehnică între Guvernul în întreaga perioadă a tembrie. Sînt realizări care ză pentru creşterea canti-
TA DE PRIETENIE FĂCUTĂ ÎN ŢARA Republicii Socialiste România şi Guver celui de-al treilea trimes nu reflectă adevăratul po- tăţilor de cărbune ce ur-
NOASTRĂ DE PREŞEDINTELE KAM- nul Republicii Turcia, semnat cu prilejul tru al acestui an, rezulta tcnţial uman şi tehnic de mează să fio obţinute în
PUCIÎIEI DEMOCRATE, NORODOM SIA- vizitei, apreciind că el deschide largi care dispune întreprinde
NUK. Comitetul Politic Executiv a dat perspective pentru intensificarea schim tele obţinute de colectivul rea. Conştienţi dc aceas- MIRCEA DIACONU
o deosebită apreciere modului în care burilor în aceste domenii economice, al întreprinderii miniere Băr- ta, oamenii muncii de la -----------------------------------------------
preşedintele Nicolae Ceauşescu a reafir colaborării şi cooperării într-o scrie de băteni s-au situat mult sub mina Bărbăteni acţiunea- (Continuare in pag. a 3-a)
N
mat, şi cu acest prilej, poziţia consec sectoare de mare importanţă pentru pro prevederile de plan, ne-
ventă a României socialiste în problema gresul economic şi social al celor două
kampucluană, subliniind, şi de această ţări. reuşindu-se dccît produc Candidaţii — oameni
dată, că ţara noastră s-a pronunţat şi se Aprobînd în unanimitate rezultatele vi ţii dc 73,1 la sută în luna
pronunţă pentru reglementarea pe cale zitei, Comitetul Politic Executiv a cerut iulie, 66,2 la sută in au
paşnică, prin tratative, a Situaţiei din guvernului, ministerelor, celorlalte organe gust şi 74,3 la sută în sep- de frunte ai localităţii
Kampucliia, pentru realizarea unei largi centrale să ia toate măsurile şi să acţio
reconcilieri naţionale între toate forţele, neze pentru înfăptuirea acordurilor şi în buna gospodărire şi înfru
retragerea trupelor străine şi încetarea ţelegerilor convenite privind dezvoltarea museţare a localităţii.
oricărui amestec din afară, pentru asigu pe multiple planuri a colaborării şi coo RITMURI In circumscripţia electo
rarea independenţei, suveranităţii şi sta perării româno-turce. HUNEDORENE rală nr. 6 : au fost depuse
tutului de ţară neutră şi nealiniată al Comitetul Politic Executiv a rezolvat, candidaturile lui Cornel
Kampucliici. S-a apreciat că rezolvarea pe totodată, probleme curente ale activităţii (Pagina a 2-a) Fona şi Ioan Oprean, a-
această calc a situaţiei di Kampucliia de partid şi de stat. mîndoi muncitori destoi
n
® — O— — « _ o _ o _ a _ e _ ®---------------- o — w — o — <s — » — O — O — 0—0 — «J* nici, primul la C.P.A.D.M.,
al doilea la Secţia dc in
¡izare amplă la stringerea recoltei şi executarea arăturilor! dustrializare a cărnii. De
asemenea, Emu Spătaru şi
Edviga Bîrlea candidează
Mobilizaţi de organele şi noasele din ferma legumi fermei legumicole, era nizatorii antrenaţi la n- în circumscripţia electora
organizaţiile de partid, su colă, fructele din livadă. mulţumită de hărnicia do ceastă lucrare — Emil Po- lă nr. 7; Maria Bădeseu
te de cooperatori, din Concomitent se acţionează vedită de toţi, menţionînd joni , Adrian Şcrban, Cor .şi Maria Sebeştien — în
1
Geoagiu, cărora ii s-au ală la eliberarea terenului de că a fost strînsă recolta nel Moga, Ioan Mihăilă, iii circumscripţia electorală
turat şi elevii liceului a- coceni şi efectuarea arătu de pe mai .mult de 5 ha. Traian Giurgiu şi Mircea nr. 10, iar Olivia Micleuş
groindustrial şi şcolilor ge rilor adinei de toamnă. De In livadă se muncea din Rînzar, — precizînd, tot Alege?! m consiliile şi Mia Murar în circum
nerale din sate participau aceea, trebuie să ne orga plin la recoltatul merelor. odată, că ogoarele au fost scripţia electorală nr. 16.
Ia stringerea roadelor nizăm cît mai riguros ac Şi aici, se aflau la dato efectuate pe 200 ha. popuicr* municipal, La adunările pentru de
toamnei. Cooperatorii din tivitatea, pentru a realiza rie echipe de cooperatori orăşeneşti punerea candidaturilor au
O amplă participare la
brigăzile conduse de Stela în fiecare zi volumul de şi elevi. Ana Berian, se muncă şi organizare bună participat un mare număr
Iîomorodean şi Elena Şpan lucrări propus. Un sprijin cretarul comitetului de a întregii activităţi am în- şi cotnunale do alegători, mulţi dintre
munceau la recoltarea po consistent primim din par partid al cooperativei pre tîlnit la C.A.P. Romos. Aici ei luînd cm/întul în spri
rumbului în tarlalele „Ro- tea comitetului' comunal ciza că se află la lucru, s-a încheiat de recoltat jinul candidaturilor depu
mo.şeni" şi „Zidor". Iosif de partid, membrii aces alături de cooperatori, pes La Haţeg a continuat, se. Alegătorii Ioan Miclea,
Cherccheş, preşedintele u- tuia implicîndu-se perma te 70 de elevi, ei dovedin- porumbul şi sfecla de za în aceste zile, depunerea Ioan Albeanu, Mircea Go
hăr de pe întreaga supra
nităţii, care coordona lu nent în mobilizarea oame du-se un sprijin de nă de candidaturi din partea nea, Emilia Boţea, Maria
crarea, preciza că acum, nilor la muncă, organiza dejde la muncile agricole. faţă cultivată. Joi şi vi F.D.U.S. pentru alegerile Vasiu, Letiţia Martiricscu,
după ce s-a încheiat dc rea transportului recoltei Pe terenurile eliberate neri, zeci de cooperatori de deputaţi care vor avea Carmen Soloi, Teodora
au ieşit, în tarlatia „Tabă
recoltat şi expediat sfecla din cîmp etc. de recoltă se acţionează Iqc la 15 noiembrie a.c. Dumistrăcel, mulţi alţii
de zahăr de pe întreaga într-adevăr, am găsit în cu forţe sporite la efec ră" la recoltatul şi trans Candidaţii Frontului Do- şi-au exprimat convinge
în
sfeclei
portul
furajere
suprafaţă cultivată, s-a tre tarlaua „Foîorît“ un mare tuarea ogoarelor. Joi, bu mocraţiei şi Unităţii So rea că acei care vor fi a-
cut cu toate forţele la număr de cooperatori şi năoară se ara în tarlaua depozitul de nutreţuri, cialiste sînt oameni de îcşi se vor dovedi demni
strînsul porumbului. peste 60 de elevi de la li „Butuci". Inginerul .şef al transport care se efectua frunte ai oraşului, atît în de încrederea pe caro le-o
— Avem mult de lucru ceul agroindustrial, mun cooperativei, prezent în numai cu atelajele. Ana activitatea productivă cît vor acorda cetăţenii-,
în aceste zile —r sublinia cind împreună la recolta cîmp pentru a suprave MIRCEA LEPADATU şi în cea obştească, oameni
îoan Rob, inginerul şei .ăl rea morcovilor. Ingineră ghea calitatea arăturilor, care se află în primele - G. IGNAT, ~ o
unităţii. Recoltăm' rMăei- Alexandrina Ciornei, şefa ii nominalizează- pe meea- (Conlinuare Sn pag, a 3-o) rÎQdurî pentra tot mai N. SBUCHEA,
corespondent
