Page 82 - Drumul_socialismului_1987_10

>ag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL!
■à.
O;,

SENTIMENTUL PATRIEI Statorniciţi istoriei, cu toţii, /
Aşa cum noi statornicim istoria
Am gravat sentimentul patriei Aici, pe vatra care-adînc ne ştie
in puterea din noi Aici, în munţii care-n doine sînt
Apă limpede, nesecată şi vie Nu munţi, ci monumente-n veşnicie
Milioane de simpli eroi A oamenilor din acest pămînt... trii
Care ştiu cu ciocanul Ni-s stelele-n iîntîni melodioase s-au
Şi cu plugul a scrie Ulcioare sînt şi blide şi ciubcre bloc
cîte
Inima ţării, această oră de dor Şi curgătoare-n doinele frumoase part;
Sc-aude cum cîntă şi rotunjite-n struguri şi în mere pînă
Ani de lumină Ni-s Apusenii loc al dăinuirii cons
Aripi răsfrînte-n izvor Şi piinea caldă carte ni-c pe masă şi A
să n
Semnul iubirii La noi, Ia moţi, aşa-i din vatra firii — rilor
Din piscu-mplinirii. Să fie ţara-n fiecare casă... men
mai
Semnificaţiile unei ediţii ţional „Cîntarea României" DAVID RUSU Ciorchini de satc-atîrnă peste munţi brigi
Cum strugurii împodobind aracii...
(peste 3 900 colective ar­
amii
tistice, cuprinzînd a cin- M O Ţ I I Cu aurul broboanelor pe frunţi num
cea parte din populaţia Noi dăinuim pe vatra vechii Dacii... Sînt
şanţ)
Ediţia a Vl-a a Festi­ registrat la creaţie popu­ judeţului), a fost posibilă Sub semn heraldic, aur dc la moţii ilari,
valului naţional „Cîntarea lară, artă plastică, litera­ afirmarea unor genuri ar­ Coborîtori din lancu şi din Horia EUGEN EVU tîmj
României" a înseninat pen­ ră, foto, la care s-au adău­ nişti
tistice' de mire sensibili­
tru activitatea de creaţie gat cele de la interpretare tate (teatrul poetic şi gru­ tru
luliu
şl interpretare artistică artistică —- coregrafie, mu­ pul „Canon" ale Casei de ta,
hunedoreană Un prilej deo­ zică populară şi uşoară, cultură Hunedoara, recita­ COLOCVIUL pecii
sebit dc afirmare pe plan muzică corală şi cultă, tea­ „Romanul istoric şi rolul său formativ“ B
naţional. S-au înregistrat tru, montaje ş.a. în ansam­ lul de poezie al Casei de Ti A*
cultură Deva, corul de ca­
creşteri cantitative şi mai blul mişcării artistice hu- Un deziderat enunţat cu şi asupra raportului sursă statut. Comunicarea lui Club
ales calitative evidente fa­ nedorene a crescut ponde­ meră ai l.U.M. Petro­ ani in urmă de scriitorul de informaţie-invenţie, în- Gligor Haşa „Rolul forma- Hum
terju
şani ş.a.), dar şi a unor
ţă de ediţiile anterioare, rea unor cămine culturale mari ansambluri folclorice. Radu Ciobanu şi-a găsit cercînd să caute răspuns tiv-educativ al romanului pora
care vorbesc despre exi­ ca . Orâştioara de Sus, Va­ împlinirea în actuala edi­ la întrebarea „ce este Un istoric asupra elevului" a mul
genţele muncii activului ta de Jos, Dobra, Beriu, F.ste vorba de întîlnirea ţie a Festivalului culturii roman istoric?". Şi, inter­ fost un semnal cu desti­ nizal
meni
cultural, a cadrelor didac­ Bunila, Geoagiu. case do cetelor de dubaşi din ca­ şi educaţiei socialiste hu­ venţia sa a prins să defi­ naţie precisă, iar interven­ şi ci
drul C.U.A.S.C. Ilia, reu­
tice, de sprijinul perma­ nind 360 persoane, ansam­ nedorene „Sarmis": coloc­ nească romanele istorice ţiile scriitorilor Radu călit;
valul
nent primit din partea or­ viul „Romanul istoric şi drept lecţii de viaţă ofe­ Theodoru, Mihail Diaco­ ducă
1
ganelor şi organizaţiilor „CÎNTAREA blurile vocal şi de dansuri rolul său formativ '. Re­ rite contemporaneităţii, nescu, Paul Anghei s-au şi if
de partid, al consiliilor de ale C.U.A.S.C. Hunedoara, uniunea, de înaltă ţinută cursuri de morală, medi­ constituit în impresionan­ rilor
Iui.
educaţie politică şi cultu­ ROMÂNIEI“ ansamblul de dansuri ştiinţifică şi documentară, taţii asupra istoriei, lecţii te lecţii de patriotism, în
ră socialistei, conducerilor populare al C.U.A.S.C. Brad a avut la masa dezbaterii de simţire românească, vibrante lecţii de istorie. ra
unităţilor economice şi- in­ şi întîlnirea formaţiilor ce personalităţi de seamă ale modele de acţiune revolu­ Ele au relevat angajarea U.T.i
Sîmb
stituţiilor. Elocvente sînt cultură Hunedoara, De­ aduc în scenă obiceiul cer­ culturii naţionale.— scrii­ ţionară, romodelarea pre­ profundă a scriitorului în sala
in acest sens cele 657 pre­ va, Petroşani. Brad. clu­ bului din C.U.A.S.C. Ha­ torii Paul Anghei, Radu zentului prin rememorarea istoria poporului român, va a
ră
mii obţinute de formaţiile buri muncitoreşti — „Side- ţeg şi Toteşti. Theodoru, Mihail Diaco- trecutului. Problema re­ cerinţa de a oferi conştiin­ bailn a
artistice ale aşezăminte­ rurgistul“ Hunedoara. Pe- Miine, la Casa de cultu­ nescu, Radu Ciobanu, Gli- ceptării romanului istoric, ţei naţionale argumente în ticip,
trila, Uricani, a unor uni­ gor Haşa, istoricii şi cri­ superioritatea acestui gen sprijinul nobilelor sale
lor de cuitură din reţeaua ră din Deva, ora 10, are maţii
tăţi economice — Combi­ ticii literari, cercetătorii nu găsit în intervenţiile idealuri. Fin
consiliilor populare (cămi­ loc festivitatea de lumina­ Colocviul de la Deva — după
ne culturale, case de cul­ natul siderurgic Hunedoa­ re a distincţilor creatori­ ştiinţifici dr. Aurel Sasu, lui Mircea Muthu şi Va­ in organizarea merituoasă Sîn
lentin
Taşcu
pertinente
tură), a sindicatelor, a or­ ra, întreprinderea mecani­ lor şi interpreţilor cu pre­ dr. Mircea Muthu, Valen­ argumente, iar Dumitru a Bibliotecii judeţene — a 8,30-
ganizaţiilor de tineret, din că Orăştie. Combinatul si­ zenţă deo setată în Festi­ tin Taşcu (Cluj-Napoca), Vlăduţ a avut o documen­ continuat generoasele-i idei timp
fes ti'
şcoli generale, licee, insti­ derurgic „Victoria" Călan. valul naţional „Cîntarea Dumitru Vlăduţ (Timişoa­ iar c
întreprinderea minieră Pe- ra). Lucrările reuniunii, tată expunere asupra no­ în întîlnirile scriitorilor şi 9—11,
tute de învăţămînt supe­ trila, întreprinderea de u- României", urmată de un conduse de Radu Ciobanu ţiunii de eveniment. în e- criticilor literari cu oa­ loc
rior, unităţi economice, ce tilaj minier Petroşani, ca­ spe. tacoi in cadrul Galei şi Mihail Diaconescu, au seul „Cîteva repere în si­ meni din Ţara Zarandu- mien
constituie un motiv de re s-au situat, deopotri­ laureaţilor ş' Festivalului ţinut trează, timp de pe­ tuarea romanului istoric lui pe locurile mustind de
mîndrie şi reală satisfac­ vă, pe primele locuri pe obiceiului pi puiar hune- ste trei ore, receptivitatea contemporan", Radu Cio­ istorie de la Ţebca şi Cri-
ţie care situează Hunedoa­ ţară. dorean. care va încheia e- publicului, problemele ro­ banu s dat, credem, cele şan, unde lecţiile de pa­
ra între judeţele fruntaşe Avînd în vedere puter­ diţia a XVIII-a a Festiva­ manului istoric avînd cal­ mai clare răspunsuri în­ triotism au vibrat impre­
ale ţării. nica bază de masă a miş­ lului „S'.umis '37". dă rezonanţă. Dînd cîtevu trebării mult vehiculate sionant.
Reale creşteri faţă de e- cării artistice hunedorene repere statutului acestui „Ce este romanul istoric ?", DE’
'liţiile anterioare s-au în­ integrată Festivalului na­ B. CĂTĂLIN gen, Aurel Sasu a stăruit conferindu-i adevăratul L. L. trla);
(Arta
Şcoal
(Mod
expoziţie : Micoiae Grigorescu receptiv 'ntr-o sală de Recitai : ştefan Ruha piesia nostalgică, uşor e- tarul
muzeu. li. mresar mai ales legiacă a „Poemului" de B); i
să simţi româneşte. La fel Chausson, pînă la robus­ i-n
La secţia de artă a Mu­ lcasă cultură, Octavian Puţini artişti ating popu­ mai această varietate a teţea teluricilor „Dansuri ŞANI
(Pari
zeului judeţean din Deva Palei —, este a lui şi nu­ ca şi Emmescu, Grigorescu laritatea lui Ştefan Ruha. pus in valoare bogatele româneşti" de Bartok. lor (’
nu va putea fi înţeles cu
a fost vernisată expoziţia mai a lui, inconfundabilă, adevărat clocit de un ro­ Aşa se explică faptul că resurse inte-pi etati ve ale Desigur, ambitusul ex­ rino
|consacrată marelui artist o lume cu care intră în mân. Im pentru a-1 înţe­ Sala cavalerilor de la Cas­ marelui muzician, dezin­ presiv al recitalului a fost Ducii
naţibnal Nicolae Grigores- universalitate. Motivele lege, trebuie să ştim, ca voltul a, naturaleţea cu accentuat în zona virtuo­ CAN:
(Luce
ou. Deschisă în ciclul „Cla­ sale există intr-o etermta-- şi Lucian Biaga, care n-a telul Corvineştilor din Hu­ car e trecea de la un stil zităţii, dar nu a unei vir­ Pe ai
nedoara a devenit neîncă-
sici ai picturii româneşti", le a vieţii româneşti. Un exagerat prea tare afir- pătoare în seara cînd a La altul, relevînd un tra­ tuozităţi în sine, spectacu­ riile
impresionanta expoziţie munte, o colină, un pei­ valiu şi o dăruire de care ANIN
prezintă o sută de lucrări saj nu-1 lasă indiferent. doar interpreţii cu voca­ lară, ci a uneia integrate zele s
Mişte
reprezentative semnate dc Simte mereu nevoia să des­ ţie sînt capabili. Am pu­ perfect discursului muzi­ torcsc
cel care şi-a cîştigat un crie, la el nu există ten­ Evenimente artistice tut admira astfel întreaga cal, condiţie de bază a co­ păsăr
zat);
loc binemeritat în univer­ taţia de a căuta dincolo paletă de posibilităţi ex­ municării de autentică foi­ vîntul
salitate. Devenii au venit de natura lucrurilor... Fă­ inind că „eternitatea s-a avut loc recitalul marelui presive şi timbrale ale in­ ţă expresivă. (Steai
în număr mare pentru a ră îndoială, copacii, oame­ născut la sat". violonist, acompaniat la strumentului: de la articu­ Partitura pianului a fost TIE:
fi martori la acest adevă­ nii lui Grigorescu au mu­ Ne alăturăm şi noi în­ pian de Ferdinand Weiss. laţia clară, rafinată a fra­ susţinută excelent de unul riulul
rul ci
rat eveniment artistic, bu­ rit demult,- peisajele nu demnului scriitorului Oe- Un public numeros care zei muzicale, lipsită de a- dintre marii noştri pia- GEOA
curoşi că au posibilitatea mai există în starea în tavian Faler in »iţind pe vibra la unison cu stru­ fectare, în „Variaţiuni pe nişti-corepetitori, Ferdi­ rea
să admire genialitatea ce­ care le-a văzut artistul. Şi iubitorii de frumos să vi­ nele viorii a audiat un o temă de Corelli" de Tar- nand Weiss, partener egal, rr \ŢE );
lui care a redat pe pîn- totuşi, nu simţim nevoia ziteze acest unicat de ex- program cuprinzînd opu­ tini, pînă la accentele răs­ muzician cu o puternică ibr£
zele sale complexul por­ să „verificăm" dac-ă aceste ooziţie deschisă în jude­ suri consacrate, partituri colitoare din melodiile lău­ personalitate, care ştie să cira {
tret al ţăranului român. peisaje mai ekistâ ori ba. ţul nostru, judecind fie­ de referinţă ale reperto­ tăreşti de Sarasate; de la îmbine armonios fantezia SIME1
„Lumea lui Nicolae Cri- De aici rezidă valoarea care genialitatea pictorului riului violonistic, acope­ tonul plin de lirism, tăl­ şi rigoarea, delicateţea şi haiduc
ILIA:
gorescu — aprecia, cu pri­ artistului. Pentru a-1 ve­ naţional, Nicolae Grigores­ rind o arie stilistică vastă măcind farmecul poetic fermitatea expresiei. tratez
lejul vernisajului, cunos­ dea, a-1 înţelege pe Gri­ cu. — din prec.asicism pînă al „Romanţei în Fa ma­ LARI:
cutul scriitor, om de a- gorescu, e destul un suflet MINEL BODEA în contemporaneitate. Toc­ jor" de Beethoven, sau ex- Prof. GHEORGHE DUŢICA st.rfibu
Festivalul intsrjudgţsan Lucrare Fl
de artă Rczi
a! dansului da societate plastică 23 oct
Extr
monumentală 27, 34.
Extr
Dansul de societate este şi vîrstnici, pe care nos­ La Orăştie a avut loc 61, 28,
mul dintre genurile artis­ talgia nu i-a ocolit în ast­ inaugurarea lucrării de Foni
tice mai recent asimilate fel de momente. Mai ales artă plastică monumenta­ 615 211
Ici, re
in cadrul întrecerilor pri­ că în scenă evoluau apre­ lă „Strămoşii“, realizată
lejuite de Festivalul naţio­ ciate formaţii din ţară de artistul plastic Aurel
nal „Cîntarea României". pregătite cu grijă şi înalt Necîel. Amplasată în cen­
Introducerea su are la ba­ profesionalism de cunos­ trul oraşului, pe unul din­
ză intenţia binevenită de cuţi coregrafi. tre blocurile de pe strada
Pcnti
a-i familiariza pe tineri Au cucerit călduroase Armata poporului, lucra­ fl pre
cu diverse specii de dans aplauze colectivele de dans rea, realizată din plăci de să cu
specifice unor perioade de de societate aparţinînd gresie glazurată, redă pe noros
valului
timp, dansuri devenite cla­ Casei de cuitură a‘ştiin­ marele rege Burebista în­ posibil
sice. Este. vorba de tan­ ţei şi tehnicii pentru conjurat de dacii săi neîn­ tul va
fricaţi. Orăştia îşi sporeşte
intensi
gou, vals, rock, - boston, tineret din Oradea, Clu­ în felul acesta zestrea de peste i
quick, cha-cha, charleston bului muncitoresc Cu- frumuseţe, cu largi valen­ şi va r
etc. gir, şcolilor populare de ţe artistice şi educative în torul
rtle m
Iniţiativa organizării la artă Timişoara, Alba Iu- rîndul locuitorilor, al vi­ prinse
Deva a unui Festival in- lia, Sibiu, Deva, între­ zitatorilor săi cotidieni. Iar cel
terjudeţean al dansului de prinderii „Romlux" Tîrgo- Festivitatea a fost urmată şi 21
societate, în scopul reali­ de un spectacol artistic, de La ir
zării unui larg schimb de vişte, Clubului „Siderur- vizitarea expoziţiei de artă fi pred
experienţă, aparţine Cen­ gistul" Hunedoara, Casei populară pe tema „Tradi­ cu cer <
derat
de cultură a sindicatelor
trului de îndrumare a ţie şi continuitate In arta cale di
creaţiei populare şi a miş­ Petroşani. Ne exprimăm prelucrării lemnului", or­ est. (N
viciu:
cării artistice de masă. convingerea că acest fes­ ganizată de membrii cer­
Manifestarea propriu-zisă tival, care şi-a cîştigat cului de sculptură de la
a fost o adevărată feerie, deja numeroşi admiratori, Casa pionierilor şl şoimi­
care a produs satisfacţie lor patriei Deva, cerc con­
artistică celor prezenţi, cu va deveni o permanenţă dus de apreciatul artist
preponderenţă tineri, dar in viitor. Mircea Lac.