Page 85 - Drumul_socialismului_1987_10
P. 85
Vizita oficiala de prietenie în ţara
noastră a preşedintelui Republicii
; Mtuifj.uug Socialiste a Uniunii Birmane, San Yu
S O C I A L I S M U L Stat au început, sîmbătă, mune de a da un conţinut terale, potrivit orientărilor
ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
La Palatul Consiliului de
şi înţelegerilor stabilite la
tot mai bogat conlucrării
pre
româno-birmaneze,
MOîlfflEBIHMTIiliiU convorbirile r ă oficiale din şedintele Nicolae Ceauşescu nivel înalt. subliniat faptul
fost
A
u
l Nicolae
ş
o
tre t
a
v
promovarea
că
susţinută
şi preşedintele San Yu au
Ceauşescu, preşedintele Re
¿MS LII IBMMMiMBIj] H JR nia, şi preşedintele Repu păreri în legătură cu ex a colaborării, pe multiple
avut un amplu schimb de
Socialiste
vm publicii
Româ
România
planuri,
dintre
blicii Socialiste a Uniunii tinderea relaţiilor bilatera şi Birmania este în inte
Birmane, San Yu. le în domeniile politic, e- resul şi spre binele ambe
% lor popoare, serveşte cau
Anul XXXIX nr. 9 312 DUMINICA, 25 OCTOMBRIE 1987 4 pagini - 50 bani T o v a r ă ş u l Nicolae conomic, tehnico-ştiinţific
Ceauşescu a salutat cu şi cultural, precum şi în zei păcii şi înţelegerii in
căldură vizita în ţara noas probleme actuale ale vie tre naţiuni.
tră a preşedintelui San Yu ţii politice internaţionale. Abordîndu-se o serie de
şi
stadiul
Analizîndu-se
In prezenţa tovarăşului şi a exprimat convingerea perspectivele raporturilor probleme importante ale
vieţii politice mondiale, a
că aceasta va conferi noi
dimensiuni legăturilor de dintre România şi Birma- fost evidenţiată îngrijora
prietenie şi colaborare din nia, s-a apreciat că există rea faţă de actuala situa
Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei tre România şi Bitanania. condiţii pentru lărgirea şi ţie internaţională, care se
menţine deosebit de gra
întărirea lor în continuare,
Preşedintele
Republicii
Socialiste a Uniunii Birma pe baza principiilor depli vă şi complexă, relevîn-
ne a mulţumit pentru in nei egalităţi în drepturi, du-se că se impune, mai
Elena Ceauşescu, a fost dată vitaţia de a vizita ţara şi suveranităţii naţionale, carea eforturilor pentru o-
independenţei
mult ca oricînd, intensifi
respectului
noastră, pentru ospitalita
tea cu care a fost întîm- neamestecului în treburile prirea cursei înarmărilor
în exploatare noua linie pinat, exprimîndu-.şi, tot interne şi avantajului re şi trecerea la dezarmare,
ciproc.
în primul rînd la dezar
odată, încrederea că noul
dialog la nivel înalt ro-
Cei
preşedinţi
au
mâno-birmanez va avea o hotărît doi membrii celor marea nucleară, pentru
reglementarea tuturor pro-
ca
de metrou Piaţa Unirii - Pipera contribuţie hotărîtoare la două delegaţii să exami 'blemelor litigioase dintre
dezvoltarea bunelor rapor
vizitei,
în
timpul
neze,
state, a stărilor de încor-
turi statornicite între cele căile şi modalităţile con
două ţări şi popoare. crete de intensificare a
în prezenţa tovarăşului al IX-lea al P.C.R., epoca tele lor de neţărmurită Sub semnul dorinţei co conlucrării economice bila (Continuare în pag. a 4-a)
Nicolae Ceauşescu, secre celor mai de seamă împli dragoste, stimă şi recunoş
tar general al Partidului niri din întreaga istorie a tinţă faţă de tovarăşul
Comunist Român, pre patriei. Nicolae Ceauşescu pen
şedintele Republicii Socia Realizarea acestei lucrări tru tot ceea ce a făcut şi Şedinţa Consiliului de Stat
liste România, şi a tovară de proporţii ilustrează cu face spre a conferi Capi
şei Elena Ceauşescu, a fost pregnanţă atenţia deosebi talei patriei noastre socia
Sîmbătă
octombrie
24
muncă şi în viaţa socială
dată în exploatare, sîmbătă, tă pe care t o v a r ă ş u l liste o nouă strălucire, a- a.c. a avut loc şedinţa Con şi adoptat Decretul pri şi să desfăşoare o activi
vind amnistierea unor in
24 octombrie, noua linie Nicolae Ceauşescu o acor tributele unei metropole siliului de Stat, prezidată fracţiuni şi graţierea unor tate utilă societăţii, în ve
de metrou cuprinsă între dă dezvoltării şi moderni modeme, înfloritoare. de t o v a r ă ş u l Nicolae pedepse. derea îndreptării lor cu a-
Piaţa Unirii şi platforma zării Capitalei, tuturor lo Erau de faţă tovarăşii Ceauşescu, preşedintele Re Decretul a fost emis cu jutorul colectivelor de oa
industrială Pipera. calităţilor ţării, îmbunătă Constantin Dăscălescu, E- publicii Socialiste Româ prilejul apropiatei aniver meni ai muncii din care
Prin darea în folosinţă ţirii permanente a condi mil Bobu, Constantin 01- nia. sări a 40 de ani de la pro vor face parte.
a acestei linii s-au înche ţiilor de muncă şi de via teanu. La şedinţă au participat, clamarea Republicii, pentru Decretul Consiliului de
ca invitaţi, miniştri şi alţi a da posibilitatea unor ca Stat se dă publicităţii.
iat lucrările la magistrala ţă ale locuitorilor Bucu- Directorul general al în
a Il-a, ce se desfăşoară re.ştiului, ale întregului treprinderii „Metroul"—Bu conducători de organe cen tegorii de persoane, care în continuare. Consiliul
trale.
de Stat a soluţionat unele
pe axul Nord-Sud al Capi popor. cureşti, Petre Constanti- în cadrul şedinţei, Con au săvîrşit abateri şi une probleme ale activităţii
le fapte penale mai puţin
talei, în lungime totală de La sosirea în staţia Pi nescu, a raportat tovară siliul de Stat a dezbătut grave, să se reintegreze în curente.
18,7 km, făcînd legătura pera, tovarăşul Nicolae şului Nicolae Ceauşescu
între două puternice zone Ceauşescu şi tovarăşa că, puternic mobilizaţi de - 9 - - # - • — « — •---------o-« —
industriale — Pipera şi Elena Ceauşescu au fost îndemnurile adresate de
I.M.G.B. — şi partea cen întîmpinaţi cu multă căl secretarul general al parti 25 octombrie - Ziua Armatei
trală a oraşului. dură şi însufleţire de con dului cu prilejul frecven [N ZIARUL DE AZI :
Construcţia metroului structorii metroului. Aici telor vizite de lucru pe
bucureştean, obiectiv edi se aflau, de asemenea, mii şantier, constructorii au • Toamnă bogată la Republicii Socialiste România
litar de larg interes cetă de oameni ai muncii care terminat, cu 68 de zile mai lîomos
Intîlnirile de lucru
ţenesc, a început la iniţia îşi desfăşoară activitatea devreme, magistrala a Il-a, • ale candidaţilor de
tiva secretarului general în întreprinderile de pe prin darea în folosinţă a deputaţi cu alegă în carta marilor victo rc a proclamării Repu
al partidului şi se înfăptu platforma industrială din porţiunii cuprinse între torii rii obţinute de poporul blicii.
ieşte sub directa şi per această parte a Capitalei. Piaţa Unirii şi Pipera. • Ecran nostru sub conducerea în După cum este cunos
a
interne
condiţiile
în
manenta sa îndrumare, în- Cei prezenţi au aclamat Noul traseu, în lungime de • Săptămîna cultu- ţeleaptă Comunist gloriosului cut, internaţionale deosebit
Partid
Român,
şi
scriindu-se printre măre îndelung pentru partid şi ral-educativă „O- în arcul de timp al celor de complexe din preajma
ţele ctitorii ale epocii secretarul său general, ex- magiu eroilor nea 43 de ani de la revoluţia celui de-al doilea război
mului românesc"
inaugurate de Congresul primînd vibrant sentimen (Continuare in pag, a 4-a) de eliberare socială şi na mondial, România, aflată
ţională, antifascistă şi singură în faţa agresiunii
antiimperialista, la loc de fascismului german, a de
cinste se află eliberarea, venit victima politicii im
Angajare plenară pentru sporirea rodniciei ogoarelor j la 25 octombrie 1944, a ul perialiste de forţă şi dic
brazde
de
pămînt
timei
tat, de subjugare şi asu
strămoşesc de sub ocupa prire, de acaparare şi de
ţia horthysto-hitleristă. în uzurpare a unităţii naţio
semn de aleasă preţuire şi nale. în condiţiile izolării
Astăzi, Ziua recunoştinţă pentru fiii sale pe plan internaţional,
ţării, care s-au jertfit pen
agresivităţii
creşterii
gru
tru eliberarea patriei, în purilor de extremă dreap
recoltei treaga naţiune aniversea tă, ţara noastră- a supor
ză, cu dragoste şi venera
tat serioase amputări te
ţie, în fiecare an acest me ritoriale, i-a fost impus,
In ultima duminică a lu morabil eveniment, insti la 30 august 1940, odiosul
nii octombrie, ca în fie tuit simbolic drept Ziua Dictat fascist de la Viena,
care an, se sărbătoreşte Armatei Republicii Socia prin care partea de nord-
Ziua recoltei, prilej de o- liste România. vest a României — stră
magiere a hărniciei şi pri Această sărbătoare scum vechi leagăn de cultură şi
ceperii lucrătorilor de pe o- pă inimilor noastre are civilizaţie românească — a
goare, de trecere în re loc în climatul de puter fost s,mulsă din trupul ţă
vistă a realizărilor dobin- nică angajare patriotică rii şi predată Ungariei
dite în sporirea producţiei şi efervescenţă creatoare horthyste. La puţin timp,
agricole, în înfăptuirea ce în care întregul popor şi, în septembrie 1940, în ţa
rinţelor noii revoluţii agra împreună cu el, oştirea ră a fost instaurată dicta
re. Sărbătorirea în acest ţării — într-o deplină u- tura militaro-fascistă, iar
an a Zilei recoltei are o nitate în jurul partidului, în octombrie au pătruns
semnificaţie aparte, ţăra al secretarului său ge trupe germane care aveau,
nii cooperatori, mecaniza neral, tovarăşul Nicolae de fapt, misiunea unor for
torii şi cadrele tehnice con- Ceauşescu, preşedintele ţe de ocupaţie
centrindu-şl eforturile, pen Republicii Socialiste Româ în aceste vremuri grele,
tru a finaliza neîntîrziat în nia, comandantul suprem Partidul Comunist Român
tregul volum de lucrări din al forţelor armate — în a condus lupta de sabota
campania de toamnă, pen- făptuieşte cu abnegaţie is re a maşinii -de război hi-
tru a cinsti prin fapte dem toricele hotărîri ale Con tleriste şi împreună cu
ne de muncă, cu succese gresului al XIII-lea, orien celelalte forţe patriotice şi
tot mai însemnate în pro tările şi sarcinile sublimas democratice a pregătit şi
ducţie, Conferinţa Naţiona te de secretarul general al înfăptuit revoluţia de eli
lă a partidului şi cea de-a partidului la recenta ple berare socială şi naţională,
40-a aniversare a procla nară a C.C. al P.C.R., în- antifascistă şi antiimpe-
mării Republicii. tîmpinînd cu noi şi măre rialistă din August 1944,
Angajaţi cu toate forţe ţe succese marile eveni
le, cu întregul potenţial Colonel GRIGORE JOIŢOIU,
uman şi material pentru a mente politice ale acestui comandantul
an — Conferinţa Naţiona Centrului militar judeţean
lă a partidului, alegerile Hunedoara
(Continuare In pag. a 2-a)
de deputaţi în consiliile
populare, a 40-a aniversa- (Continuare în pag. a 3-oî