Page 88 - Drumul_socialismului_1987_10
P. 88
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 312 • DUMINICĂ, 25 OCTOMBRIE 1987
în prezenţa tovarăşului Vizita oficială de prietenie în tara
Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei noastră a preşedintelui Republicii
Elena Ceauşescu, a fost dată Socialiste a Uniunii Birmane, San Yu
ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
în exploatare noua linie (Urmare din pag. 1) sitatea soluţionării globa să asigure progresul mai
le a problemelor subdez rapid al tuturor ţărilor, în
dare şi conflict exclusiv pe voltării şi edificării unei primul rînd al celor în
de metrou Piaţa Unirii - Pipera cale paşnică, prin trata noi ordini economice in curs de dezvoltare.
Convorbirile se desfăşoa
tive.
Preşedintele Nicolae ternaţionale, bazate pe e- ră într-o atmosferă cor
Ceauşescu şi preşedintele galitale şi echitate în re dială, de stimă şi încrede
San Yu au subliniat nece laţiile dintre state, care re reciprocă.
(Urmare din pag. 1) Trenul format din va în toate staţiile de pe
goane moderne, fabricate traseu, tovarăşul Nicolae DEPUNEREA UNEI COROANE DE FLORI
în ţară, pornit din staţia Ceauşescu .şi . tovarăşa
Pipera, se opreşte pe rînd, Elena Ceauşescu au fost Preşedintele Republicii Externe, Ministerului Apă Au fost intonate imnurile
8,4 km, dispune de cinci în staţiile Aurel Vlaicu, întîmpînaţi cu cele mai Socialiste a Uniunii Bir rării Naţionale, ai Consi de stat ale Republicii So
staţii — Pipera, Aurel Aviatorilor, Piaţa Victori calde sentimente de nume mane, San Yu, a depus, liului popular al munici cialiste România şi Repu
Vlaicu, Aviatorilor, Piaţa ei, aceasta din urmă fă- roşi constructori şi cetăţeni sîmbătă dimineaţa, o co piului Bucureşti. blicii Socialiste a Uniunii
Victoriei, Universităţii —, cînd parte din ansamblul ai Bucureştiului, care au roană de flori la Monu Au participat persoanele Birmane.
dat expresie profundei lor mentul eroilor luptei pen oficiale birmaneze care îl După depunerea coroa
situate în punctele de con de lucrări edilitar-urbanis- tru libertatea poporului şi nei de flori s-a păstrat un
vergenţă a multor artere ticc realizate aici sau în satisfacţii pentru tot ceea a patriei, pentru socialism. însoţesc pe distinsul oas moment de reculegere.
ce se înfăptuieşte în Capi
pete în ţara noastră.
cu intensă circulaţie. Pe curs de finalizare. în a- La solemnitate au luat Cei prezenţi au vizitat
ceastă zonă se află în con tală, pe cuprinsul întregii parte membri ai conduce La sosire, o gardă mili apoi rotonda monumentu
calea subterană, distanţa ţări. în semn de aleasă
strucţie o staţie pentru rii Ministerului Afacerilor tară a prezentat onorul. lui. •
de la Pipera şi pînă la preţuire, t o v a r ă ş u l u i
magistrala a 111-a a me
Piaţa Unirii va fi parcursă Nicolae Ceauşescu şi tova
troului şl a fost dat în ex
în circa 18 minute. ploatare pasajul rutier. răşei Elena Ceauşescu
T o v a r ă ş u l u i Nicolae Se ajunge în staţia U- le-au fost oferite flori. 3 h â
Ceauşescu şi tovarăşei niversităţii, amplasată a- La plecare, tovarăşul
Elena Ceauşescu le-a fost lături de actualul pasaj Nicolae Ceauşescu â adre Ştiri din R. D. Germană
înmînată Placheta omagia pictonal, prin care are, loc sat calde felicitări proiec
şi
constructorilor
tanţilor
lă care înfăţişează întrea accesul principal în aceas care au contribuit la în o o Ultimii ani au marcat tectul-şef al Berlinului, în de • în cadrul sistemului
tr-o convorbire cu repre
R.D.
din
transporturi
însemnată
creştere
a
ga reţea a metroului, dată tă staţie, ce asigură un făptuirea acestei remarca ritmului de satisfacere a zentanţii presei, pînă în Germană, un loc însem
în exploatare pînă acum, flux de 35 000 de călători bile realizări tehnice şi ar nevoilor populaţiei din R.D. prezent, 8 din 10 locuitori nat revine flotei comercia
ce totalizează 4G,2 km, pre pe oră. hitectonice a Capitalei pa Germană cu locuinţe. în ai oraşului s-au mutat în le, care a cunoscut în ul
cum şi staţiile sale. Ultima oprire a avut loc triei şi le-a cerut să facă capitala ţării, Berlin, rit case noi sau modernizate. timii 35 de ani o dezvol
Zeci de mii de familii lo
tare continuă, fiind în pre
T o v a r ă ş u l Nicolae în staţia Unirii II, care totul pentru realizarea, în mul accelerat în care se cuiesc în cartierele cu zent unul dintre, principa
Ceauşescu şi tovarăşa este legată printr-un culoar condiţii de înaltă calitate, realizează acest obiectiv blocuri noi ridicate în ju lele mijloace cu care se
Elena Ceauşescu au fost subteran cu staţia Unirii I, a viitoarelor linii ale me de primă însemnătate în rul centrului istoric al ca efectuează schimburile de
scris în programul de dez
invitaţi să facă o călăto pcrmiţînd trecerea călăto troului, pentru darea aces voltare a ţării este foar pitalei R.D.G. mărfuri cu alte ţări ale
Potrivit programului, cei
rie pe noua linie de me rilor de la o magistrală la tora în exploatare la ter te evident. peste 1,23 milioane de lo lumii. Agenţia ADN rela
tează că, în 1986, flota co
trou. alta. menele prevăzute. După cum declara arhi- cuitori ai Berlinului vor mercială a realizat un
beneficia în anul 1990 de transport de bunuri totali-
055 000 de apartamente,
dotate cu toate facilităţile zînd 11,6 milioane tone,
„ S A R M 1 S ' 8 7 " reprezentînd circa 60 la
de confort — relevă agen
M M Mi IBM Mi ţia ADN. sută din exportul R.D.G.
Atelier de creaţie „Ritmuri“ 'ÆSaÊSÉsSÊfÆL: SI® Li
nismul uman pentru a re
A şasea ediţie a Ate- Dinorel Stănciulescu a ECHIPA ROMÂNIEI - CAMPIOANĂ
iierului de creaţie „Rit- ştiut să imprime cuvîn- apare la un interval de
muri", desfăşurată vineri tului, ca de fiecare dată, MONDIALĂ LA GIMNASTICĂ lü Ü g D i mai mulţi ani, iar supra
seara la Deva, a reunit propria-i personalitate, vegherea atentă din par
personalităţi marcante a- ca apoi, Mariana Lazăr, tea O.M.S. în ultimul de
le vieţii spirituale romă- colaborator al revistei H STRASBOURG. - Luni ceniu în întreaga lume du
neşti — criticii literari „Steaua", să deschidă an- Un triumf de răsunet începe la Strasbourg o ce la concluzia că vario
Marian Papahagi, de la tologia poeziei şi prozei nouă sesiune de o săptă- la poate fi considerată e-
Universitatea Cluj-Napo- contemporane la litera mînă a Parlamentului vest- radicată.
ca. Petru loan, de la U- „C", oprindu-se asupra a Simbătă noaptea, agen (publicului larg)' eforturi şi \ european, organul consul
niversitatea „Alexandru două nume cunoscute din ţiile ds presă transmiteau sacrificii, in sala de sport ^ tativ al C.E.E., consacrată gj BONN. — intr-o de
Ioan Cuza" Iaşi, scriito- generaţia tinerilor scrii- lumii vestea că la Rotter- de la poalele bătrinei Ce- i aceleiaşi spinoase proble claraţie făcută la Bonn,
Hans-Juergen Wischnewski,
rul Mircea Ciobanu, re* tori : Mircea Cărtărescu 4 dam, unde se desfăşoară taţi devene, dă atestat > me a bugetului comunitar preşedintele Comisiei pen-
prezentant al Editurii şi George Cuşnărencu. A~ Campionatele Mondiale de înaltei clase internaţionale I pe 1988, în legătură cu Orientul Mijlociu al
„Cartea românească". Pe- precierile asupra creaţii- gimnastică, echipa Romă- atinsă de şcoala romă- \ tru
tre Anghel, redactor şef lor lor literare au fost, niei a dobindit un răsună- neascâ de gimnastică te- i care parlamentam şi mi- internaţionalei Socialiste, a
niştrn de resort ai „celor
rrt rol m/ii !mnnr.
la Radio Bucureşti. Or- apoi, inspirat ilustrate tor succes, cucerind titful mininâ, dă trăinicie şi du- > 12" au eşuat pînă in pre arâtat că cel mai impor
ganizată de Biblioteca (prof. Gabriela Marcu a suprem. O veste care ne rabilitate unei glorioase ţ zent să ajungă la un a- tant factor în soluţionarea
judeţeană în caloborare interpretat cu sensibili- umple inimile de bucurie tradiţii a marilor izbinzi în 1 cord. durabilă şî justă a proble
cu cenaclul literar „Rit- tate şi talent „Sonet" şi şl ochii de lacrimi de e- acest sport. / melor regiunii ¡1 constituie
muri" Deva, la ediţia a „Gîza"). Onorînd „Anto- mofie, mindria şi satisfac- Un an sportiv atit de ) Alte teme înscrise pe a- convocarea unei conferinţe
Vl-a a Atelierului de logia criticii româneşti”, fia iubitorilor gimnasticii rodnic — început in pri- 4 gendă şi care vor fi luate internaţionale sub auspi
creaţie au participat re- Marian Papahagi (Cluj- fiind in aceste clipe greu măvară cu titlul european / în dezbatere de parlamen ciile Naţiunilor Unite,
prezentanţi ai cenacluri- Napoca), a ţinut trează I de stăpinit. De mult, din suprem, cucerit de devean- tarii vest-europeni se refe transmite agenţia ADN. U-
lor literare „Flacăra“, receptivitatea publicului { 1979, de la Fort Worth, ca Daniela Silivaş, şi in- ) ră Ia criza valutară şi a- na din condiţiile premer
„Lucian Blaga" I-Iunedoa- printr-o elevată şi perti- gimnastica românească n-a cheiat acum, în toamnă, ( doptarea de măsuri împo gătoare şi necesare suc
ra şi „Sinteze" Deva, un nentă pledoarie asupra mai înregistrat o asemenea cu acest triumf colectiv al 1 triva regimului rasist de la cesului unei astfel de re
numeros public. criticii literare contempo- performanţă de prestigiu gimnastelor pregătite la ) Pretoria, pentru a-l can- uniuni, a adăugat el, este
„Intrînd prin galeriile rane, ca şi colegul său tnondiah Impresionind încă Deva, este un an de mun- \ stringe să pună capăt po recunoaşterea drepturilor
„Ritmuri" şi savurînd ex- de la Iaşi, Petru Ioan, de la ,,impuse" — probă că şi satisfacţie pentru 1 liticii sale de apartheid. legitime ale poporului pa
poziţia de caricaturi sem care a făcut referiri şi la la care pentru prima dată aceste micuţe .mari cam- ’ lestinian.
nată de Constantin Ga- noua sa lucrare „Perspec sportivele românce au e- pioane, pentru antrenorii \ ■ GENEVA. - Date fur
vrilă — Gavco, sperăm tive logice", a cărei lan- voluat la cel mai înalt ni- Adrian Goreac, Maria Cos- 4 nizate la sediul din Gene H BRUXELLES. - La sfir-
că v-aţi descreţit frunţi- sare a avut loc în acea vel, toate cele şase gim- ma, Octavian Belu şi A- / va al Acordului General şitul acestei săptămini, pe
le, v-aţi umplut sufletele seară. După poemul sus- naşte obţinind note de la drian Stan, pentru întregul ) pentru Tarife şi Comerţ a- străzile şi în pieţele cen
de bună dispoziţie pentru ţinut de scriitorul Mir- 39 in sus la totalul celor colectiv al Centrului olim- 4 rată că volumul schimbu- trale din Bruxelles sînt
a reflecta. în continuare cea Ciobanu, membri ai patru aparate, deci aproa- pic Deva, pentru Şcoala i rilor comerciale mondiale programate ample mani-
semnificaţia cuvîntului" cenaclului „Ritmuri“ De- pe de maximum posibil 40 generală nr. 7 — Clubul I ar urma să crească, la ni- festaţii pentru pace, în ca-
— sublinia prof. Mya va, prezentaţi de condu- —, Daniela Silivas — cu 10 sportiv şcolar „Cetate" De- 4 velul întregului an 1987, cu drul cărora participanţii,
________________ - _ /
f * . - -
Goschler, care a condus cătorul acestuia, scriito- la birnă şi la sol, înmărmu va, gazda generoasă a i 3,5 la sută, rată similară vor cere desfiinţarea ra
inspirat noua ediţie a rul Valeriu Bârgău, au rind sala in timpul evolu centrului de pregătire, pen- > celei de anul trecut, infor chetelor cu rază medie de
„Atelierului", desfăşurată citit din creaţiile lor (Do- ţiei pe „puntea suspinelor", tru organele municipale şl I mează agenţia Kuna. Se acţiune de pe teritoriul
sub genericul „Creaţie şi rina Btînduşa, Andrei Aurelia Dobre, Ecaterina judeţene de partid şi de 4 precizează că această
generaţie '. Caucar, Constantin De- 4 Szabo, Camelia Voinea, stat, cele sportive şi cu t creştere este mult inferi belgian, informează agen
într-adevăr, prima în helcanu. Mariana Pînda- 1 Celestina Popa şi Eugenia atribuţii in această activi- J oară în raport cu procen ţia EFE. Manifestaţiile sînt
tâlnire a publicului cu ru, Daniel Marian, Lu 1 Golea şi-au dat drumul, in tate - o satisfacţie şi o ^ tajele înregistrate în pri organizate de Mişcarea de
arta a fost „Umorul gra- miniţa Mihai, Daniel Ma- ţ concursul exerciţiilor liber mîndrie pentru toţi deve- l ma jumătate a actualului coordonare pentru pace
fic" al lui Gavco, deţi- riş, Stejărcl Ionescu, Le- i alese, la întreaga lor mă- nii, pentru mişcarea noas- ' deceniu. şi dezarmare, care a anun
nător a numeroase pre tiţia Gavrilă, Luiza Landt, 1 iestrie, vecină cu arta, reu- tră sportivă. Cu gîndul şi ţ ţat că numeroase organi
mii naţionale şi interna David Rusii, Dumitru Tu- ) şind să recupereze cele 125 îndreptăţite speranţe la l Ei GENEVA. - Organi zaţii pacifiste şi obşteşti
ţionale, care a adus în e- huţ, Alexe Pop). Un in- l de miiml de punct care alte victorii ale sportive- , zaţia Mondială a Sănătă şi-au anunţat adeziunea la
diţia a Vl-a a Galeriilor spirat moment muzical a / le despărţeau de prima lor românce în concursu- \ ţii (O.M.S.) va tnarca, la
„Ritmuri" cele mai re- susţinut Constantin Ema- \ clasată şi să depăşească, rile individuale şi pe a- 4 26 octombrie, împlinirea a această iniţiativă.
prezentative lucrări din noii, moment precedat de 1 graţie a 7 note de 10, pu- parate, felicitări şi noi suc- i zece ani de la înregistra
generoasele sale sondări o admirabilă interpreta / ternica echipă a U.R.S.S. cese tuturor celor aflaţi j rea ultimului caz de vario
ale psihologiei umane. re a unor versuri arghe- 1 Un asemenea succes al la Rotterdam, sub falduri | lă. Această maladie trans
Semnînd editorialul edi- ziene. ^ sportului nostru, plămădit tricolore ! t misibilă nu poate rămîne
ţiei („Creaţia şi cuvîn- cu migală şi necunoscute NICOLAE STANCIU în stare latentă în orga- m
tul"). sociologul Traian LUCIA LICIU
COLEGIUL DE REDACŢIE Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Ist rate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob 1 44065 I
REDACŢIA ŞI A D M I N I S T R A Ţ I A ) 2 700 Deva, str Dr Petru Groza, nr. 35. Telefoane) 11275, 12157, 11585, Telex i 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August ar. 275