Page 89 - Drumul_socialismului_1987_10
P. 89
ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
Luni după-amiază s-au cadru, în legătură cu con întărirea conlucrării pe
încheiat convorbirile ofi cluziile desprinse în cursul multiple planuri dintre
ciale dintre tovarăşul întîlnirilor de lucru dintre România şi Birmania. S-a
Nicolac Ceauşescu, pre membrii celor două dele apreciat că transpunerea
şedintele Republicii Socia gaţii, cu măsurile concre în viaţă a hotărîrilor sta
liste România, şi preşedin te stabilite în ceea ce pri bilite va contribui la dez
tele Republicii Socialiste a veşte căile şi modalităţile voltarea în continuare a
Uniunii Birmane, San Yu. de extindere a colaborării legăturilor de prietenie şi
în aceeaşi atmosferă româno-birmanc, identifi cooperare româno-birmane
Anul XXXIX, nr. 9 313 MARŢI, 27 OCTOMBRIE 1987 4 pagini - 50 bani prietenească, de stimă şi carea unor noi domenii de pe plan politic, economic,
înţelegere reciprocă, cei cooperare de interes co tehnico-ştiinţific, cultural
doi preşedinţi au conti mun, sporirea şi diversi şi în alte domenii de acti
nuat, în cadrul ultimei ficarea schimburilor de vitate.
runde de convorbiri, schim mărfuri, în spiritul înţele Preşedintele Nicolae
bul de păreri privind dez gerilor convenite la nivel Ceauşescu şi preşedintele
voltarea colaborării bila înalt. San Yu au hotărît să con
terale, precum şi unele Cei doi şefi de stat şi-au tinue dialogul româno-bir-
probleme actuale ale vie exprimat satisfacţia faţă man la nivelul cel mai
ţii politice internaţionale. de rezultatele vizitei, de inalt, apreciind că acesta
P.r e ş e d i n ţ i i Nicolac convorbirile purtate cu a- este în interesul dezvoltă-
Ceauşescu şi San Yu au eest prilej, subliniind ro
fost informaţi, în acest lul hotărîtor al acestora în (Continuare in pag. a 4-a)
în lumina orientărilor şi sarcinilor subliniate de secretarul general
WW J MT # .1 r I M» , MW g gtXtVg g M=f 1 MMM g MM # MM I MMM g MMM r MMM g MMM ,---------------------------------- - — / MMM g MMM g MMM g M3M
partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara CC. al P.C.R^
din 5 octombrie a.c,
Contribuţie însemnată la asigurarea
producţiei de legume
Făcînd dovada hărniciei aflîndu-se în curs de des Deva se face plantarea po*
şi priceperii • în muncă, făşurare cultivarea cepei inilor pe încă 30 de ha,
Sînlcni in centrala sub — Ce forţe sînt concen căror bună desfăşurare de chiar şi în condiţiile cli uscate pe cele 35 dc ha suprafaţă ce a mai rămas
terană „Retezat“, lingă trate aici, acum în zilele, pinde apoi punerea lui sub matice mai puţin favora prevăzute. pînă la realizarea planului.
grupul nr. 1. Aici sânt ceasurile de dinaintea în sarcină, atingerea parame bile în acest an, fermele De asemenea, tractoarele Urmărindu-se concentra
concentrate în aceste zile ceperii rotirii cu apă a u- trilor stabiliţi. Asociaţiei economice de sînt folosite din plin la rea producţiei de legume,
toate forţele, deoarece, con ri asului agregat ? -T- Se acţionează aici cu stat şi cooperatiste cu pro efectuarea arăturilor adinei in activitatea organizatori
form graficelor, trebuie să — După cum vedeţi, sînt forţe concentrate, în ritm fil horticol din Deva se de toamnă pe cele 300 ha, că a asociaţiei apare ca o
înceapă probele de rotire nici montori, electricieni, de foc continuu. Avem înscriu cu o contribuţie de lucrare ce se va încheia noutate pentru anul viitor
cu apă, în vederea conec certitudinea deplinei reu seamă la asigurarea pro pînă la 15 noiembrie, pu- faptul că suprafaţa afec
tării grupului de 107,5 MW şite. Pregătirile se desfă ducţiei de legume prevă nîndu-se accentul pe cali- tată producerii legumelor
la sistemul energetic na Reporter în post fix şoară conform prevederi zută prin programul de va creşte cu încă 100 hay
ţional. lor, urmînd ca după în autoconducere şi autoapro prin integrarea fermei de
— Astăzi, în tura dum pe Amenajarea vizionare teritorială. Di A.E.S.C.H. D£VA profil de la C.Â.P. Brăniş-
grupul
probelor,
neavoastră, ce lucrări exe hidroenergetică cheierea legat în paralel. rectorul asociaţiei, ing. ca. Ca şi în anii anteriori
să
fio
cutaţi ? — îl întrebăm pe Radu Bolog, ne-a spus că, s-a acordat atenţie deose
şeful do tură, maistrul Vio- Rîu Mare-Retezat Răspundem în acest fel in pînă acum, a fost strînsă tate, precum şi pe ferti bită îmbunătăţirii activi
lin Bojin. dicaţiilor şi orientărilor for- I şi livrată peste 80 la sută lizarea ogoarelor cu îngră tăţii economico-financiare
— Facem ultimele veri mulate de secretarul gene- j din cantitatea de legume şăminte organice, acţiune în cadrul fiecărei ferme şi
ficări fără apă la vana specialişti în lucrări de ral al partidului nostru, to- * stabilită pentru acest an realizată la solarii pe mai asociaţiei în ansamblul
sferică nr. 1, reglaje la n- au tom atizarc, -. -..proiee-l an ţ i, varăşul Nicolae Ceauşescu, peşti 8200 Tone produ mult de 10 ha. Atenţie său, urmărindu-se reduce
1
paratul director, la circui lucrători de la beneficiar — dc a furniza ţării tot mai se. în continuare se ac sporită se acordă si afînă- rea cheltuielilor si valori
tul de răcire. Urmează să ne răspunde inginerul, dc multă energie electrică, pu ţionează la recoltarea ră- rii solului, lucrare care ficarea superioară a pro
începem manevrele dc ura- schimb', Ioan Soloi. . Sînt tere şi lumină. Comuniştii, dăcinoaselor şi verzei, es- este programată să cu ducţiei, în scopul creşterii
plfere cu apă, pentru a ve zile de maximă răspundere, toţi cei care ne desfăşurăm timlndu-se ca prevederile prindă o suprafaţă de 200 eficienţei economice şi rea
rifica încă o dată etanşei zile hotărîtoare în vederea munca aici, închinăm acest planului să fie îndeplinite ha, din care o mare parte lizării beneficiului planifi
tăţile pe întreaga porţiune reuşitei depline a începerii important succes muncito integral. se va realiza în această cat. Toate acestea sînt ar
de la aparatul director la probelor de rotire cu apă resc Conferinţei Naţionale în paralel cu preocupa toamnă. Pentru a valori gumente ce atestă că lu
vana sferică nr. 1. la grupul 1, probe de a rea pentru strîngerea re fica mai bine potenţialul crătorii asociaţiei sînt an
a Partidului Comunist Ro coltei, se acţionează cu productiv al fermelor, s-au gajaţi cu întregul potenţial
mân, aniversării celor pa răspundere şi exigenţă în început şi se vor termina de care dispun să întâm
IMTÎLMIRI DE LUCRO ÎNTRE vederea pregătirii unor ba în anul viitor lucrările de pine Conferinţa Naţională
tru decenii de la procla
marea Republicii — sub
a
pe
irigaţiilor
ze temeinice producţiei de
extindere
a partidului şi aniversarea
linia inginerul Mircea Teo legume din anul viitor. în încă 200 ha. proclamării Republicii, cu
dor, directorul I.E. Haţeg.
CANDIDAŢI Şl ALEGĂTOR! acest scop, s-au cultivat continuă arăturile dc toam realizări tot mai bune în
în fermele pomicole se
28 de ha cu spanac şi 10
muncă.
G. IGNAT cu ceapă verde, în prezent nă; iar în livada de la NICOLAE TIRCOB
—' © — ©----------------------- ® MM. <0 — © ~ G? — @ _ © — ttf — O — _ 0 _ a _ _ 0 — © _ © _
Bogat program S-a încheiat ediţia a XVIll-a a Festivalului culturii şi educaţiei socialiste
pentru continua hunedorene — „Sarmis ’87“
•Duminică, ia Deva, a mare a creaţiei populare .şi zică populară Lenuţa Evsei, Felicia Iovănesc» a solis
dezvoltare avut loc a festivitatea de a mişcării artistice de masă. Mariana Angliei, Drăgan tei vocale Lenuţa Evsei
înmînare
şi
medaliilor
Au evoluat corul mixt al
etc., pentru simplul motiv
diplomelor laureaţilor edi Combinatului siderurgic Munteanu, Maria Mic, Ni- că cel chemat să facă a-
eolae Furnică.
a localităţii ţiei a Vl-a a amplei ma „Victoria“ Bătrîncea), (dirijor spectacolul a fost însă li ceastă muncă pleca cu re
Călan,
După
lăsaţii,
impresia
nifestări
a
spiritualităţii
Corul
Victorin
gularitate de la staţie, lă-
româneşti — Festivalul de cameră al Direcţiei sa nul de „final de stagiune" sînd-o pe mina „cui s-o
naţional „Cintarea Româ nitare judeţene (dirijor Ni- în care era de aşteptat mai nimeri“. Au fost dc nere-
niei". Cele G57 locuri frun coiae Icobescu), recitatoa- multă grijă din partea u- cunoscut, prin prezenţă şi
gătorul Laurian Bîrsan, la taşe acordate vin să răs rea Felicia Iovănesc (Casa
întîinirea de lucru între nor conduceri de aşe interpretare, căluşerii din
plătească
talentul,
măies
Alegeri m consiliile alegătorii clin circumscrip tria, efortul interpreţilor, de cultură Deva), solistul zăminte culturale în ceea Orăştioara de Sus, tarafu
populare municipoie, ţia electorală nr. 34 Cîr- instructorilor, creatorilor, de muzică uşoară Constan- ce priveşte numărul inter rile „reunite“ La ansam
blurile de cîntece şi dan
jiţi, cu candidaţii ele de
: orăşeneşti putaţi Victor Cizar şi Iu activitatea de ansam suri amintite deja, publi
blu desfăşurată de cămine
şt comunale lian Suciu, caro s-a des culturale, case de cultură, „Gala laureaţilor“ cul a avut posibilitatea să
vadă jocuri de Oaş, Făgă
făşurat ieri, la sediul con cluburi muncitoreşti, insti
siliului popular comunal. raş, Bihor, Banat şi, extrem
—- Pornind de la reali Pe marginea aceleiaşi tuţii profesioniste de spec de stinghere, dansuri din
tatea că gospodarii satelor probleme — a participării tacol, biblioteci, muzee, tin Dimitriu (Şcoala popu preţilor, repertoriul, evo judeţul nostru. Or, în în
comunei noastre fiu tradi fiecărui gospodar din Co- şcoli, institute de învăţă- lară de artă Deva), brigada luţia scenică de ansam trecerile festivalului, aces
mînt superior, unităţi eco
ţie în creşterea animale zia, Chergheş, Cîrjiţi, Po artistică a întreprinderii blu, ca şi din partea rea tea au prezentat cu totul
nomice,
lor, în special a vacilor peşti, Almaşu Sec la pre culturali de către factorii de tricotaje Hunedoara (in- lizatorilor, a celor care au altceva, au adus specificul
Tu
hunedoreni.
cu lapte, trebuie să ne darea surplusului de pro- structor Sabin Clcj), gru asigurat asistenţa tehnică. judeţului, care le-a oferit
implicăm cu toţii în mod • duse din propriile gospo turor acestora le-au fost pul vocal-instrumental Credem că făeînd playbac, şansa locurilor fruntaşe.
responsabil pentru realiza dării la fondul centralizat transmise cuvinte de caldă „Canon“ (instructor Ioan grupul „Canon“, o forma Şi, pentru că e vorba de
rea preluărilor la lapte, al statului, idee ce a do apreciere, îndemnuri de a Evu), formaţia de dans ţie de mare sensibilitate, repertoriu, considerăm că,
conform contractelor în minat întîinirea de lucru, obţine numeroase şi '“în modern (instructor Mari- şi-a făcut un deserviciu, la rîndul său, grupul vo
cheiate, să acţionăm ast au mai luat cuvîntul şi semnate succese în noua nela I-Iuli) ale Casei de cul întrucît banda înregistrată cal din Hăşdău putea fi
alţi cetăţeni, între care ediţie a festivalului. îndrumat să aducă în scenă
fel incit să existe echitate în continuare, pe scena tură din Hunedoara, ansam a „sunat“ la volumul ne
in îndeplinirea acestei în Iulian Stoica, Maria Jude, casei de cultură a avut ioc blurile de cîntece şi dan cesar unui... stadion. So un cîntec din folclorul nou...
datoriri faţă de obşte, pen Remus Zasloţi, Vasile Mas „Gala laureaţilor", specta suri „Cosînzeana“ (I.M. listul de muzică uşoară Dar, probabil, fiind vorba
tru ca şi la acest indica reş ş.a. colul unor colective artis Orăştie), „Doina Crişului" Constantin Dimitriu a ve de un spectacol de final
tor, al predărilor la fondul După ce au fost. sinteti tice şi interpreţi fruntaşi, (Casa de cultură Brad), nit cu „acompaniamentul“ de stagiune, realizatorii au
zate rezultatele obţinute în considerat că se poate orice.
centralizat al statului şi perioada legislaturii care organizat de Comitetul ju „Silvana“ şi „Getusa“ din în bandă, care a hîrîit, ca Ediţia a Vl-a a Festivalu
realizării programului de deţean de cultură şi edu Deva, dansurile pădure- o... rîşniţă. în gpneral, ca lui obiceiului popular hu-
autoaprovizionare, să înre caţie socialistă, Consiliul litatea sonorizării a lăsat
____________ ESTERA ŞINA neşti din Feregi, căluşerii nedorean a fost amînată 1
gistrăm rezultate bune — judeţean al sindicatelor, din Boşorod, Orăştioara de de dorit, împietînd şi asu
sublinia in cuvântul său ale- (■Continuare în pag, q 4-a) Scntrul judeţean dc îndru Sus, soliştii vocali dc mu- pra evoluţiei recitatoarei M1NEL BODEA
