Page 98 - Drumul_socialismului_1987_10
P. 98
®r,q 2 DRUMUL SOCIAL
V UN
po Zii
Înaltă răspundere pentru creşterea Permanent în centrul atenţiei - turi
află
ţinu
tato
numerică si calitativă rain
„Do
loci'
y omul, împlinirea sa profesională şi spirituală real
proi
a rindurilor partidului
„Dacă. întotdeauna vei ceste trei mari cerinţe — mărul lor dovedeşte in urmeze cursurile de califi DU
ni ui
Comitetul orăşenesc de ţia orăşenească de partid, şti să - i dai minei ce-ţi ce muncă, ordine, disciplină mod elocvent eficienţa ac care şi policalificare (nu ră
partid Oră.ştie manifestă o în ansamblul său, se află re, nici ea nu va rămine nu daţi înapoi la pri ţiunilor organizate in sco mai în acest an au obţi peri
preocupare statornică pen în prezent -într-o relaţie vreodată datoare", Sînt mele greutăţi şi veţi ajun pul stabilizării forţei de nut certificate de califica prec
fiiic
tru conducerea şi îndru corespunzătoare cu struc cuvinte pe care le-am muncă. Dintre aceste ac re 118 mineri şi 29 meca Din
marea activităţii de întă tura socio-profcsională a consemnat în carnetul de ge, cu siguranţă, Tnineri ţiuni amintesc : prezenta nici de maşini şi instalaţii). Ia |
rire a rindurilor partidu personalului ocupat, cît şi reporter in urmă cu cîţiva cu care să se mîndrească Petrecerea plăcută, instruc- tuş,
a mi
lui. Potrivit prevederilor cu cea pe diverse catego ani. Le rostise, parcă în toată Valea Jiului. rea, de către comisia de tiv-educativă a timpului K<>ji
a
încadrare,
întreprinderii
statutare, orientărilor şi rii. în prezent, efectivul treacăt, Vasile Cojocaru, liber ne stă, de asemenea, nă
Mih
obiectivelor stabilite de organizaţiei orăşeneşti de miner şef de brigadă la întilnirile dintre noii în şi condiţiilor de muncă in atenţie. Săptămînal or Toa
.Congresul al XIII-lea, partid cuprinde peste 6000 întreprinderea minieră Pa- cadraţi in muncă la mina specifice pentru cea mai ganizăm activităţi sportiv- Te o i
indicaţiilor permanente da comunişti, ceea ce înseam roşeni. O reîntîlnire de Paroşeni cu cei mai des mecanizată mină din Va turistice la stadionul minei la,
te de tovarăşul Nicolae nă că la trei cetăţeni ma dată recentă cu comunis şi la Centrul de recupera cum
Arşi
Ceauşescu, ne-am străduit jori, unul este membru de tul Vasile Cojocaru, într-o re a forţei de muncă de Acia
să imprimăm întregii ac partid, ponderea crescînd situaţie mai aparte — vor- ASPECTE DIN ACŢIUNEA DE ÎNCADRARE la Căprişoara". rea
tivităţi de întărire a rin considerabil cînd este vor bindu-le noilor încadraţi Şl STABILIZARE A FORŢEI DE MUNCĂ Mai adăugăm şirului de
durilor partidului înaltă ba de personalul munci in întreprindere despre mi LA MINELE DIN VALEA JIULUI acţiuni relevate pînă acum 151JÎ*
exigenţă şi răspundere fa tor. nerit şi calitatea de miner şi achitarea din timp a trali
ţă de calităţile politico-i- S-a îmbunătăţit, de ase - ne-a făcut să înţelegem indemnizaţiilor de transfer tia
deologice, profesionale şi menea, compoziţia socială în profunzimea lor cuvin toinici şefi de brigăzi, lea Jiului, asigurarea ser sau de instalare, reparti CCSti
rea
morale ale celor care so a organizaţiilor de bază. tele rostite cindva de omul maiştri, ingineri fac parte virii mesei la cantină, ca zarea noilor încadraţi în parí
licită primirea în partid. în prezent, 70,6 la sută din care astăzi este un nume integrantă dintr-un şir de zarea in cămine a nefami- brigăzile fruntaşe, ceea ce amo
Ansamblul activităţilor efectivul organizaţiei oră cu prestigiu în mineritul acţiuni prin care se vizea liştilbr, repartizarea, în le oferă posibilitatea cu nitá
arbi
coordonate de comitetul o- şeneşti îl reprezintă mun din Valea Jiului. ză familiarizarea celor funcţie de posibilităţi, de rul
cíe i
răşenesc de partid au vi citorii. Din totalul mem nou sosiţi cu munca băr apartamente pentru fami noaşterii temeinice a teh info;
zat şi vizează permanent brilor de partid, aproape — Aţi venit la mină şi bătească dar frumoasă de lişti, crearea condiţiilor de nologiilor de lucru şi rea lae
cîteva direcţii esenţiale de 40 la sută sînt femei. în vreţi să rămîneţi, să deve a urma liceul seral, şcoa lizarea unor cîştiguri bă extii
acţiune, între care schim conformitate cu orientările niţi .mineri de nădejde. E miner, stabilizarea lor pe neşti însemnate. Se poate preg
plan
bările cantitative şi calita date, comitetul orăşenesc bine, aşa am hotărit şi eu locurile de muncă la care la de maiştri şi Institutul deci afirma că I.M. Paro unei
tive ce se petrec în struc a acţionat şi în direcţia cu mulţi ani în urmă. Cred sînt repartizaţi, integrarea de mine din Petroşani. şeni, ca de altfel toate se -¿
tura economico-socială, pro asigurării unei compoziţii că am reuşit în bună mă rapidă în colectivul acestei Benone lanc, secretarul celelalte unităţi miniere pan
fesională şi de pregătire corespunzătoare a efecti sură. Pentru că i-am dat unităţi de bază a mine comitetului U.T.C. al I.M din Valea Jiului, constituie
a oamenilor muncii, atît vului din punctul de ve minei .ce mi-a cerut întot ritului din Valea Jiului.
din unităţile vechi — ca dere al virstei şi pe sexe. deauna : muncă fără pre — Din octombrie anul Paroşeni, preciza : „Orga cadrul propice pentru de cum
re s-au dezvoltat în pro Astfcţi, la ora actuală, 23,1 nizaţiei noastre de tineret venirea profesională a noi Vre
de
porţii impresionante —, cit la sută sînt în vîrstă de get, în ordine şi discipli trecut şi pînă acum, la îi revin sarcini sporite pri lor încadraţi, pentru for fie
şi din cele nou create pe pînă la 30 de ani, 31,8 la nă. Iar mina mi-a răsplă mina Paroşeni au fost în vind integrarea in colecti marea lor ca oameni de din
teritoriul oraşului. în rîn- sută între 31—40 de ani. tit din plin toate acestea. cadraţi şi lucrează peste nădejde ai destoinicului
dul primei categorii se 20,6 la sută intre 41—50 Am o locuinţă frumoasă, 400 de muncitori — arăta vul minei a noilor înca detaşament al minerilor
înscriu, desigur, marile în de ani etc. o familie închegată, cîştig Gheorghe Golianu, preşe draţi, mai cu seamă că patriei.
treprinderi mecanică, chi Comitetul orăşenesc, ce bine, sînt respectat de or dintele comitetului sindica majoritatea lor o reprezintă
mică şi de prelucrare a le din unităţile industria taci. Respectaţi şi voi a- tului din întreprindere. Nu tinerii. Ei sînt îndrumaţi să , MIRCEA DIACONU
blănurilor „Vidra". care, le şi instituţii acordă, cum D
pen
de fapt, deţin preponde este firesc, toată atenţia tria)
renţa în efectivul persona pregătirii politico-ideologi- ta);
lului muncitor, iar de aici. ce şi culturale a tuturor Cooperativa agricolă de desfăşoară o activitate bun
firesc, şi cea a organiza comuniştilor, precum şi a producţie din Silvaşu de Ordinea şi disciplina — spornică, plină de hărni den
(Mo
ţiei orăşeneşti de partid. celor ce aspiră la titlul de Jos are o fermă zootehni cie şi pasiune, dintre ca pul
In aceeaşi ordine de idei, membru al partidului. în că bine pusă la punct. A- factori esenţiali în munca re se remarcă Valeria A- PE)
am acordat şi acordăm a- rîndui cărora un loc de cum, înaintea stabulaţiei limpese, Maria şi Gheor neri
rítif
tenţie activităţii organiza seamă îl ocupă tineretul 1987/1988, adăposturile au ghe Nendrean, Alexandru lui
ţiilor de partid în care Sînt folosite, in acest scop, fost reparate şi văruite, din zootehnie Mureşan, Gheorghe Totor (7
potenţialul politico-organi- invăţămîntul politico-ideo- incinta este curăţată, s-a eca şi mulţi alţii, fiecare si (
zatoric şi tehnico-ştiinţific logic, cei profesional (or făcut ordine peste tot. In avînd vechime îndelunga I/U!
(Cu
de care dispun unităţile ganizat în fiecare unitate), stalaţiile de adăpat şi de ţinut 240 viţei, efectivele ţa sa nu este formală, el tă în această meserie. în Due
productive nu se exprimă încredinţarea unor sarcini evacuare a dejecţiilor se totale şi cele matcă fiind, pune concret mîna şi aju fermă se munceşte într-un NE.
elocvent în privinţa con economice şi politice, con află în stare de funcţio de asemenea, realizate. tă la hrănirea animalelor, climat de răspundere şi riilt
tribuţiei la îndeplinirea sultarea asupra diverselor nare. în baza furajeră sînt TR]
sarcinilor de pla.n. în rîn- aspecte ale muncii, precum depozitate 650 tone fibroa La baza acestor rezul la muls ş.a. Astfel proce conştiinciozitate, toţi oa
dul acestora se înscriu u- şi antrenarea lor la solu se, 1 400 tone suculente, tate stă, cum este şi fi dează şi ceilalţi membri menii făcîndu-şi datoria.
nele unităţi ale industriei ţionarea problemelor de resc, activitatea rodnică, ai consiliului de conduce-' Ferma zootehnică din (Re
mici, cooperaţiei agricole care depinde realizarea 050 tone grosiere, la care plină de răspundere, des re care participă, conform Silvaşu de Jos este bine i ti i i
şi de producţie, de con- optimă a sarcinilor de plan se adaugă şi cele 300 tone făşurată de organizaţia de graficului întocmit, în fie pregătită pentru stabula- c¡u
strucţii-instalaţii. De fapt. în acelaşi cadru se a- frunzare. Aceste cantităţi partid, de întreg colectivul care zi, la programul din ţia animalelor. Colectivul mu;
am conceput şi concepem cordă o atenţie deosebită asigură o bună hrănire a zootehnie. care munceşte aici, mobi rul)
activitatea de primii e în stabilirii, în fiecare orga animalelor în iarna urmă din zootehnie. în primul toai
partid în strînsă legătură nizaţie de bază. a unei toare. în perioada ce a tre rînd remarcăm strădania De-a lungul anilor, cu lizat de organizaţia de (Pa
1
cu' nevoia întăririi conti perspective anuale realiste cut de la începutul anu permanentă a conducerii sprijinul şi sub îndruma partid, este ferm hotărit chu
nue a capacităţii organiza asupra primirii în partid, lui ferma a livrat la fon cooperativei pentru bunul rea organizaţiei de partid să acţioneze în aşa fel în Gil
ţiilor de bază in mobili conducerii efective şi con mers al treburilor. Gheor- din unitate, cooperativa a- cât să-şi îndeplinească in
zarea colectivelor de mun crete a acestei activităţi. dul de stat 2750 bl lapte gricolă de producţie din tegral sarcinile de creşte mo;
ră);
că pentru îndeplinirea sar TRAIAN MIHUŢ, de vacă, existînd toate ■ ghe Prip, preşedintele u- re a efectivelor şi produc
cinilor de plan. condiţiile ca planul pe a- nităţii, îşi începe ziua de Silvaşu de Jos şi-a format n un
secretar ţiei animaliere. Pe
în acest fel, potrivit o- al. Comitetului orăşenesc cest an să fie îndeplinit muncă în fermă şi tot a- un colectiv de îngrijitori CAI
rientărilor date, organiza- de partid Orăştie şi chiar depăşit. S-au ob colo şi-o încheie. Prezen harnici, pricepuţi, care TRAIAN BONDOR iael
unu
! ■s SIN
« Manifestări care sensibilizează conştiinţa, dinamizează acţiunea oamenilor I (Mi
nul
I V
% I
I Clubul muncitoresc Gu- cu precădere realizarea partid, in special al se producţie, de eficienţă terea productivităţii mun nism", „Concepţia se s
* rabarza s-a impus in ac sarcinilor economice, cu cretarului adjunct cu pro s-au bucurat dezbaterile cii", sau consfătuirea „Pre cretarului general al parti I
tivitatea culturală a jude noaşterea politicii interne bleme de propagandă ca „Perfecţionarea continuă a ocupări ' pentru cercetarea dului, tovarăşul Nicolae
I ţului ca o instituţie edu şi externe a partidului şi re este şi preşedintele con mecanismului economico- ştiinţifică şi dezvoltarea Ceauşescu, privind stator S
* caţională cu o personali statului nostru (ciclul de siliului de educaţie politi financiar, aplicarea princi tehnologică — condiţie e- nicirea în lume a unui cli t P.
\ tate aparte. Situat pe plat acţiuni „Cadran politic"), că şi cultură socialistă din piilor autoconducerii şi au- senţială a modernizării mat de pace", „Munca — I tea
fi .
* forma industrială a cunos aducerea in prim-plan a întreprindere. Aş putea a- togestlunli muncitoreşti — proceselor de producţie", izvor şi condiţie în for va
cutei aşezări, clubul şi-a istoriei patriei, a realiză duce in atenţie în acest necesitate stringentă pen organizate cu participarea marea personalităţii uma vari
Vín
«« orientat întreaga activita rilor obţinute de poporul muncitorilor fruntaşi, a şe ne" dedicată cu precăde I nă
„Dezvoltarea
re
tineretului,
acţiuni
V
\ te spre a răspunde cît român (ciclul de partid") ASEZÂMÎNTUL DE CULTURĂ - filor de echipă, brigadă, judeţului Hunedoara în cei I sud
şi
sector, seiviciu, a cadrelor
min
mal bine opţiunilor mine
„Pentru
patrie
s CENtRU AL EDUCAŢIEI PATRIOTICE, 40 de ani de la proclama într
s rilor, ridicării pregătirii ş.a. Tematica propriu-zisă inginereşti. rea Republicii", „P.C.R. — \ «rac
ale I
s profesionale, mobilizării a- a manifestărilor este te REVOLUŢIONARE Ridicarea pregătirii poli *1 într
cestora pentru realizarea meinic gîndită laolaltă de tico -ideologice, formarea iniţiatorul şl făuritorul min
I sarcinilor de producţie, pe conducerea clubului şi or sens manifestarea organi tru asigurarea eficienţei noii personalităţi umane grandioaselor realizări văi.
trecerii plăcute şi instructi ganizaţia de sindicat cu zată sub genericul „La na economice a întreprinde care să acţioneze conştient României socialiste" ş.a. I
I ve a timpului liber de că sprijinul şi sub îndrumarea vetişti acasă", iniţiată de rii", „Soluţii tehnice pen potrivit imperativelor şi Sînt manifestări care sen fi ‘i
rul
s tre ei şi familiile lor. O directă a comitetului de comitetul de partid, con tru reducerea consumului specificului dezvoltării ac sibilizează conştiinţa oa s moc
caracteristică inedită a mo partid din cadrul întreprin tuale a patriei se află, de menilor, le stimulează şi ! est,
I ducerea minei şi comite de piese de schimb, car
s dului in care conducerea derii miniere. tul sindicatului, sau acţiu buranţi şi lubrifianţi", „Pre asemenea, în centrul aten dinamizează modul de ac * le p
„Nu ne-am putea con ţiune în calitatea lor de efito
clubului şi-a organizat ac nile dedicate sectoarelor ocupări ale cadrelor teh- ţiei conducerii clubului. şi I tă,
I cepe activitatea, acţiunile proprietari, producători va
tivitatea este structurarea de amploare, ne relata to din unitatea noastră eco nico-inginereşti de la sec Au fost abordate în acest beneficiari a tot ceea ce
I acesteia, astfel ca în fie varăşul Gheorghe Bucu- nomică". toarele miniere pentru îm sens acţiuni avînd ca ge se făureşte în anii lumi I
care zi din săptâmînă să reşteanu, directorul clubu Dintre acţiunile vizind bunătăţirea calităţii mine nerice : „Epoca Nicolae noşi ai socialismului.
se iniţieze un alt gen de lui, fără îndrumarea şi ridicarea calităţii muncii, reului, reducerea cheltuie Ceauşescu — drum glorios I i
ocţiuni. Acestea 'vizează sprijinul comitetului de realizarea sarcinilor de lilor de producţie şi creş al României spre comu MINEL BODEA S