Page 10 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 10
DRUMUL SOOALISMULl
”«9. 2
Adunare festivă cu prilejul celei de a 70-a aniversări
Diverse şi bogate activităţi pentru a Marii Revoluţii Socialiste Octombri¡e
de-a
prilejul
Cu
formarea personalităţii oamenilor 70-a aniversări celei Mării stat socialist din lume, în partidului şi statului nos
tru,
tovarăşul
Nicolae
a
făptuit de masele populare
Revoluţii Socialiste din sub conducerea partidului Ceauşescu, — politica con nor
llu
Clubul muncitoresc Pc- ceea ce fac, se autoedu cadraţi în minerit, con Octombrie, la întreprinde, comunist făurit de V.I. secventă de pace a Ro trh
trila, marţii 27 octom că“. ducerea clubului şi-a o- rea electrocentrale Deva a Lemn. A fost relevat, de mâniei, de securitate şi par
ine
brie, orele după-amiezii. Seriozitatea cu caic re rientat astfel activitatea avut loc ieri o adunare asemenea, ajutorul activ colaborare largă între po ind
Instituţia cunoaşte ani petă tinerii din brigada educaţională ca o bună festivă, la care au parti acordat de forţele revolu poare. mb
maţia obişnuită dată de artistică, interpretele co parte dintre acţiuni să cipat reprezentanţi ai or ţionare şi democratice'din Vorbitorii au subliniat ora
o î
oaspeţii săi cotidieni, în rului de femei, dirijat de aibă loc in cele patru că ganelor locale de partid şi România proletariatului că relaţiile tradiţionale do hui
majoritate tineri. „Astăzi prof. Ecaterina Nieder- mine de nefamilişti şi la de stat, ai organizaţiilor rus pentru apărarea şi prietenie dintre popoarele măi
clubul organizează o ac mayei şi membrii coru întreprinderea minieră. de masă şi obşteşti, nu consolidarea puterii sovie noastre s-au îmbunătăţit atri
cea
ţiune de educaţie sanita lui bărbătesc „Freamătul Aici se desfăşoară dez- meroşi muncitori, ingineri, telor. continuu în condiţiile so vizi
ră în ciclul „Sfatul me adîncului", dirijat de ' bateri, mese rotunde ca tehnicieni şi alţi oameni Vorbitorii au înfăţişat cialismului. un rol hotă- lori
dicului", biblioteca pre prof. Horaţiu Alexandres- re conduc !a modalităţi ai muncii. apoi măreţele înfăptuiri rîtor în această direcţie prii
ÍOS1
zintă „Noutăţi editoria cu. explică prezenţa me?- eficiente de ridicare a Au luat parte membri obţinute de oamenii so avîndu-1 întîlnirile şi în de
le". Au loc, de aseme rituoasă avută de club producţiei de cărbune, la ai Ambasadei Uniunii So vietici, conduşi de P.C.U.S., ţelegerile convenite ia ni I.C.
nea, repetiţii ale brigăzii în Festivalul naţional educaţia materialist-ştiin- vietice la Bucureşti. în construirea socialismu vel înalt româno-sovietice. Mis
artistice de la prepara- „Cîntarea ROQiâniei". în ţifică a oamenilor, la mai în cadrul adunării fes în încheierea adunării ton
I.C.
ţio, corului de femei al tre laureaţii ediţiei re buna cunoaştere a legi tive, despre semnificaţia lui şi comunismului, con- festive, formaţii ale I.K.C. Hui
sindicatului invâţâmint şi cent încheiate se numără lor. Noii încadraţi, în spe evenimentului aniversat au tribuţia U.R.S.S. la lupta Deva şi ale Casei de cul I.C.
Ii
corului bărbătesc „Frea colectivele cu o atît de cial tineri, au fost an vorbit tovarăşii Elena pentru apărarea şi conso- tură au prezentat un spec pen
¡¡darea păcii în lume. în
mătul adîncului" al mine bogată tradiţie cum sînt grenaţi în concursuri de Drozd, secretar al Comi acelaşi timp, au tacol artistic. re
rilor din localitate". Pre bună gospodărire a cămi fost rele- ★ I.C.
cizarea aparţine directo La club, nelor în care sînt cazaţi, tetului municipal Deva al vate măreţele înfăptuiri Pentru marcarea acelu II iar
rului clubului, tovarăşul ori ajutaţi să dobîndeas- P.C.R, şi Serghci Serghee- ale poporului român în iaşi eveniment, în perioa I.C.
Aurel Hluşcu. Intr-ade în fiecare zi, că o comportare demnă vici Korîşev, primul se anii construcţiei socialis da 3—7 noiembrie a.c., la
văr, într-una din săli îrr- la locul de muncă, în cretar al Ambasadei U- te, cu deosebire după cinematografele din Hune
tîlnim la lucru brigada acţiuni educative, societate, îndrumaţi să-şi niunii Sovietice la Bucu Congresul al IX-lea al doara, Brad. Vulcan şi Pe-
artistică a prcparaţici. atractive completeze cunoştinţele reşti. partidului — perioadă de trila vor fi prezentate fil
Sub îndrumarea cunos profesionale şi de cultu în cuvîntul lor, vorbi transformări profund re mele sovietice „Piine, aur,
cutului instructor şi in ră generală. torii au evocat însemnă voluţionare, indisolubil le nagan", „A fost odată un
terpret. Gcorgc Negraru, corul bărbătesc şi fanfa Aşa după cum ne re tatea Marii Revoluţii So gate de activitatea prodi căpitan curajos", „Cazul
se lucrează la punerea în ra, formaţia şi grupul de lata tovarăşul Vasile cialiste din Octombrie — gioasă desfăşurată cu în personal al judecătoarei
scenă a noului text „Cu satiră şi umor, teatrul Mureşan, prim-secretar eveniment istoric crucial, ţelepciune şi fierbinte pa Ivanova", „Cămin pentru
rioşii Preparaţiei Petri-, pentru copii şi tineret, al Comitetului orăşenesc care a pus bazele primului triotism de conducătorul nefamilişti".
la" semnat de acelaşi interpretul individual al U.T.C. — „Tinerii sînt
George Negraru. „Curio George Negraru, sculpto mobilizaţi, deopotrivă, ca
şii" sînt, bineînţeles, rul Ladislau Schmidt. Şi prin orele de muncă pa
membrii brigăzii: Daniela tot între fruntaşii pe ţa triotică să contribuie la
Hinccan, Niculina Szen- ră — clubul şi bibliote grăbirea dării în folosin
tes, Eugen Cozac. ungă- ca, avînd in permanenţă ţă a unor obiective edili-
tori, Gabriela Cîmpean, sprijinul întreprinderii tar-gospodăreşti. Se ur
preparator, Constantin miniere în desfăşurarea măreşte, de asemenea,
Mangalagiu, Monica To- muncii cultural-educative crearea climatului de
ma, Constantin Covaci, şi artistice. muncă necesar realizării
Ştefan Topiţer, Viorcl în ansamblul activităţii sarcinilor de producţie,
Dima, lăcătuşi. In „aten cultural-educative iniţiate în speţă creşterea pro
ţia" brigăzii — oameni de club sc înscrie cu bu ducţiei de cărbune. Cei
şi fapte din cadrul în ne rezultate universita mai merituoşi sînt sti
treprinderii. Alături de tea cultural-ştiinţifieă cu mulaţi. Astfel, dc curînd.
. membrii brigăzii întîTnim opt cursuri şi trei cercuri peste 40 dintre cci mai
pe tovarăşul Gheorghe tehnico-aplicative. Cursu buni preparatori au par
Brustureanu, secretarul rile au următoarea tema ticipat la o excursie la
organizaţiei dc partid de tică : „Programul parti Porţile de Fier. Cu spri
la brigada electromecani dului. programul poporu jinul conducerii clubului
că, de unde provin şi lui", „Noi tehnologii de muncitoresc le sînt pre
membrii brigăzii artisti mecanizare în minerit" zentate. spectacole la sala
ce, apreciat animator al „Pagini din istoria con de apel, se organizează
muncii cultural-artistice temporană a României". seri cultural-distraciive, Tineri absolvenţi ai
„îmi place să fiu alături „Să cunoaştem legile ţă seri cu surprize la care şcolii profesionale clasa Cerinţe majore ale eficienţei ni
de tinerii din brigadă, şi rii", „Ştiinţa şi religia", participă în medie apro turnâlori-formntori au riile
devenit oameni ai mun
precum şi cursuri de cul ximativ 250 de tineri, iar habí
iu timpul lor liber să ic cii la secţia turnătorie (Urmare din pag. 1) priveşte producţia ne ter HU:\
admir măiestria artistică tură cinematografică sau prin modul în care sînt a I.P.S.R.U.M. Deva. nagî
vizînc! folclorul românesc organizaţii, aceste acţiuni Iată şl cîtevn nume ale minată, o situaţie nefavo Eses
. Aici. la club ei vin cu coregrafic. sînt mult apreciate de celor mal harnici : I)ă- blema stocurilor sUpranor- rabilă se constată la l.M.
Zori
plăcere, devin mai atenţi Avînd in vedere' numă tineri". nu( crişan, Llvlu Crlşan, mative. Toate stocurile de Câmpii Iui Neag, I.U.M. I-II
Moţoc,
Petru
Vasile
şi mai responsabili prin rul important de noi în- MINEL BODEA Stoica. materii prime şi materia Petroşani şi altele. *\AN
'*}1
Foto N. GHEORGHIU le vor fi preluate în în Trebuie să subliniem că LU pi
tregime şi trecute în re stocurile supranormative
teric
zerva de stat, urmînd ca sub forma lor materială, l’üs¿
Eforturi intense întîlniri de lucru între candidaţi şi alegători în întreprinderi să ■ rămâ indiferent de elemente, (Uni
med
strict
stocurile
nă
numai
necesare pentru buna des creează pentru întreprin ral) ;
TOŢI CETĂŢENII -PARTICIPANŢI ACTIVI deri şi un dezechilibru fi pent
(Urmare din pag 1) seloi locale ale judeţului făşurare a producţiei. De nanciar in cadrul bugetu ceaf.
Hunedoara, executării in LA ÎNGRIJIREA BUNURILOR COMUNE asemenea, s-a indicat ca lui de venituri şi cheltu fost
atea îmbunătăţirii activi- tegrale a investiţiilor pla pînă la 15 noiembrie sto ieli şi au ca efect pierde cura
T RI I
tăţii de aprovizionate cu nificate. In întreprindere, (Urmare din pag, 1) ţiile faţă de comunitatea curile de producţie neter rea capacităţii de plată, (Muí
materii prime şi materia la ’ fabricile din Brad şi în care trăiesc, sau sînt minată să fie lichidate. implicit apariţia unor mari SA :
le a secţiilor, şi fabricilor Hunedoara, la secţiile din vieţuire socială. Să creăm restanţieri cu sume mari Şi în economia judeţu greutăţi în achitarea da (Muí
Restanţele înregistrate In Oră.ştie, Călan. Haţeg. Pe în circumscripţiile noas la taxele comune. Au be lui nostru există mari toriilor faţă de bugetul de Mil it
unii indicatori — arătau troşani mai sînt multe tre un curent de atitudi neficiat ca şi noi de toa stocuri supranormative de stat şi furnizori, precum HR A
cei care au luat cuvântul probleme de rezolvat — ne împotriva acestora". te serviciile. De ce ei să materiale, producţie în curs şi în rambursarea la ter i-lile
GU R
— se datorează greutăţilor modernizări de tehnologii, A vorbit apoi loan Po le aibă, luni la rînd, fără de fabricaţie şi produse men a creditelor scadente cura
întimpinate in aprovizio extinderi de capacităţi î.n! pa, om al muncii la Uzina a le plăti ? între altele, finite — stocuri în care şi chiar 1a eliberarea fon RA.y
1
nr.
C.S.H.:
a
„Trăim
(Pan
narea ritmică cu c- le ne fiinţarea de noi activităţi propun viitorului nostru sînt imobilizate importante dului de retribuire a mun robit
cesare producţiei, neasigu- de prestaţii, dotări cu in într-o comunitate umană deputat mai multă intran resurse materiale şi finan cii. Acest lanţ de conse cul tu
rării la timp a mijloace stalaţii. maşini şi utilaje, în care ni s-au asigurat sigenţă faţă de asemenea ciare ce sînt scoase din cinţe negative trebuie să re, i
lor de transport, preocu asigurarea pregătirea şi toate cele necesare unui locatari". circuitul economic normal, determine adoptarea unor le I-
calificarea forţei de inun- nivel de viaţă ridicat. A- Au mai vorbit pensio în această situaţie se află 3 coa]
pării insuficiente in secţii ă, încheierea contractelor vem deci obligaţii comu o serie de unităţi econo programe ferme de mă rlţi ;
pentru utilizarea la capa pentru ’88 ş.a. Ele trebuie ne în cadrul ei. în nume narul Constantin Seieu, mice din ramurile minie suri pentru lichidarea finer
citate a utila jelui şi in să stea în centru! atenţiei le acestor obligaţii mă casnica Elena Irimie. Au completă a stocurilor su de (
stalaţiilor. pentru executa angajez să sprijin pe vii vorbit şi au propus ca ră, industria uşoară, cea pranormative şi valorifi Vi sel
(Mur
rea lucrărilor de investi comitetului de partid şi torii deputaţi în orice ac acţiunile destinate mai de utilaj greu, industria carea corespunzătoare a inimi
ţii planificate, pentru în conducerii întreprinderii, ţiune destinată să facă bunei gospodăriri a ora lemnului şi materialelor acestora, pentru preîntîrn- LARI
tărirea ordinii şi discipli pentru a fi soluţionate in circumscripţia, cartierul şului să crească în inten de construcţii, chimică. în pinarea formării de noi rul).
urma
pro
unor
aplicării
nei în muncă. Propunerile mod corespunzător, a se nostru mai frumoase. în sitate, indiferent de ano stocuri peste normativele
asigura, aşa cum s-a con grame proprii de măsuri, aprobate.
făcute de vorbitori în a- cluzionat in cadrul adu acelaşi timp trebuie să timpul în care ne aflăm. precum şi prin acţiunile şi
ceste domenii au comple nării generale a oameni luăm atitudine mai hotă Pentru că, totdeauna este controalele efectuate pe a- în şedinţa Comitetului
tat amplul program de lor muncii, condiţii opti râtă împotriva celor ce cîte ceva de făcut. (loan ceastă linie, se înregis Politic Executiv s-a subli
măsuri adoptat în cadru! nu-.şi îndeplinesc obliga Vlad, corespondent). trează faţă de situaţia e- niat că în aprovizionarea
adunării generale, care au me desfăşurării normale xistentă la finele primu tehnico-materială toate u- Ten
a activităţii lună de lună,
fost gândite să asigure in înfăptuirii exemplare a lui trimestru din acest an nrtăţile, centralele indus fl r0‘
noros
anul 1988 o mai bună de planului pe anul '1988, la MUNCIND ÎMPREUNĂ NE VOM — o oarecare reducere a triale şi ministerele tre izolat
rulare a producţiei lăr buie să pornească de la la mc
nivelul tuturor secţiilor FACE ORAŞUL MAI FRUMOS stocurilor supranormative
girea activităţilor de pres de producţie. Colectivul la materiale şi la produc contractele economice, de Tcmp
vor fi
taţii către populaţie, în I.J.P.I.P.S Hunedoara—De (Urmare din pag. 1) către noi toţi. Dacă stră ţia neterminată. Dar, se la cerinţele concrete ale Şl 3 i
deosebi în localităţile Văii va s-a angajat, prin re zile arată frumos şi sînt constată o evoluţie nefa producţiei. xime
Dimln
Jiului, introducerea în fa prezentanţii participanţi cunoscute de către cetă curate şi modernizate este vorabilă a stocurilor su Pentru atingerea acestor local
bricaţie a noi produse, de la adunarea generală a ţenii prezenţi la întîlnire. şi un merit al candidate pranormative de produse importante obiective eco
calitate ridicată, solicita oamenilor muncii, să ac Muncitoare harnice la lo lor — spunea alegătorul finite la întreprinderile nomice este necesar ca în I.a
te pe piaţă. miniere, precum şi la ce cadrul adunărilor genera îl In
ţioneze cu toate forţele curile lor de muncă, ma Teodor Purdea. Desigur, cor r
O atenţie deosebită tre de care dispune, să se mo me, soţii şi gospodine bu mai sînt multe lucruri de le din industriile uşoară, le ale oamenilor muncii Vint :
buie să acorde consiliu! ne, iniţiatoare şi partici rezolvat în cartierul nos chimică şi de utilaj greu. — ce se află în plină des sector
oamenilor muncii în luni bilizeze exemplar în pro pante active la înfrumu tru. Unele le vom rezolva De asemenea, din anali făşurare — să fie discuta se v;
Izolat
le rămase din 1987 şi în ducţie pentru a întîmpina seţarea oraşului — a’şa pînă la alegerile din 15 zele efectuate rezultă că tă amănunţit problema li chici u
următorul an finalizării cu realizări deosebite Con le-au caracterizat alegăto noiembrie a.c. Apoi, uniţi, se menţin la un nivel ri chidării stocurilor supra servit
programului de dezvoltare ferinţa Naţională a parti rii Paul Erdei, Toan Su- muncind cu toţii, umăr ia dicat stocurile supranor normative, să fie exami cu).
a industriei mici în. ora dului, să acorile maximă ciu, loan Saner, Teodor Umăr, ne vom înfrumuse mative de materii prime nate cauzele care le-au
şele din Valea Jiului, re atenţie pregătirii temeinice Purdea. ţa mereu oraşul — im şi materiale la I.M. Barza, generat şi să se ia măsuri
ducerii stocurilor supra- a producţiei celui de-al — Candidatele etreum- portant nod de cale fera i.U.M. Petroşani, „Vîsco- ferme pentru evitarea cre
normative. valorificării în treilea an a! actualului scripţki noastre e!cct*a- tă. (loan Jura, corespon za" Lupeni, I.P.L. Deva, ării de noi stocuri în vii
mai mare măsură a resur- cincinal. ie sînt cunoscute bine dc dent). I.L. Deva ş.a. în. ceea ce tor.