Page 100 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 100
Pag. 4 DRUMUL SOCiALiSMULUI NR. 9 342 @ DUMINICA, 29 NOIEMBRIE 1987
ŞTIRI DIN SIRIA
DAMASC 28 (Agerpres). mai mari rafinării de pe
— Regiuni aflate altădată trol din Orientul Mijlociu,
într-o stare de înapoiere construită în cooperare cu
au devenit centre aie unci România.
Lucrările Congresului a! XVllI-lea al puternice activităţi pro
hington a acordului sovie- ~k
Partidului Comunist Japonez to-american de eliminarea ductive în Republica Ara DAMASC 28 (Agerpres).
rachetelor nucleare cu ra bă Siriană. S-au construit — Potrivit programelor de
TOKIO 28 (A«erpros) constituie pnmui docu ză medie şi mai scurtă de zeci de fabrici şi uzine, dezvoltare economică a Si
în oraşul Atârni continuă ment comun care cheamă acţiune, a declarat la s-a trecut la valorificarea riei, în baza planului pe
lucrările celui cle-al XVIII- ia formarea uryui larg JH MANILA. - intr-un Bruxelles un purtător de pe scară largă a bogăţii perioada 1986—1990 indus
lea Congres ai Partidului front internaţional anti mesaj adresat preşedinte cuvînt al Ministerului A- lor solului şi subsolului. tria extractivă va cunoaş
Comunist Japonez. în ca nuclear, ceea ce are o ma lui Filipinelor, Corazon părării, citat de agenţia Astfel, în această ţară s-a te un real avînl în prin
drul lucrărilot a fost prc- rc însemnătate în lumea Aquino, preşedintele Pre TASS. cipal prin valorificarea ză
Tfentat raportul Comitetu contemporană. zidiului Sovietului Suprem trecut din plin la punerea cămintelor de ţiţei, gaze
lui Central cu privire la 9r al U.R.S.S., Andrei Gro- 3 ADDIS ABEBA. - Sa în valoare a „aurului ne naturale şi fosfaţi. în oc
gru". Astăzi, Siria a ajuns
activitatea desfăşurată de La Congres au luat cu-' mîko, a exprimat dorinţa tisfacerea drepturilor legi tombrie 198G a fost ini
partid in perioada ce a vin tul şi o seric de repre U.R.S.S. de dezvoltare a time ale palestinienilor să producă aproximativ 10 ţiată exploatarea zăcămân
trecut de la precedentul zentanţi ai unor partide raporturilor cu Filipinele este o condiţie indispensa milioane tone de petrol tului petrolier Deir Az-Zor,
congres, precum şi la si comunisto şi muncitoreşti. - transmite agenţia TASS. bilă pentru soluţionarea pe an, dispunînd la Bn- extracţia zilnică fiind de
tuaţia internă şi evoluţia în numele Partidului Extinderea relaţiilor sovie- justă a situaţiei din Orien nias de una dintre cele 50 mii barili de ţiţei.
vieţii into; naţionale. Au Comunist Român, al se to-filipineze, se spune în tul Mijlociu, se arată în
fost relevate sarcinile cretarului său general, to mesaj, ar fi în folosul ce declaraţia dată publicită
partidului vizind creşterea varăşul Nicolae Ccauşcscu, lor două ţări şi ar cores ţii la Addis Abeba de Ide
rolului şi a capacităţii comuniştilor japonezi le-a punde dezvoltării cooperă Oumarou, secretar general
salo de acţiune în lupta fost transmis un călduros rii internaţionale în zona al Organizaţiei Unităţii
pentru promovarea aspi salut tovărăşesc, împreu Asiei şi Oceanului Paci Africane, cu ocazia mar
raţiilor de progres social, nă cu mesajul de priete fic. - cării, la 29 noiembrie, a
democraţie şi pace ale po nie şi solidaritate al co Zilei internaţionale de so nal de şali de la Sevilla,
porului japonez, pentru muniştilor români. m NAŢIUNILE UNITE. - lidaritate cu poporul pa după 8 runde în clasament
prevenirea războiului nu Cuvîntul de salut a fost Adunarea Generală a lestinian. conduc Dalavera, Jlodgc-
clear şi eliminarea arme rostit de reprezentantul O.N.U. a aprobat, prin- son şi Todorcevici, cu cîte
lor nucleare, P.C.R. la Congres, tovară tr-o rezoluţie, rezultatele ffl SEUL. - Peste 1 000 ETAPA A 13-A 6,5 puncte, urmaţi de Sax,
în documentul referitor şul Nicolae Constantin, Conferinţei Naţiunilor Uni de studenţi de la Univer A CAMPIONATULUI Ador ja n şi Sokolov, cu
la dezvoltarea relaţiilor membru al Comitetului te pentru promovarea coo sitatea oraşului Kwangjou cîte 6 puncte*. în runda a
internaţionale se sublinia Politic Executiv al C.C. al perării internaţionale, uti au luat parte la un miting DIVIZIEI A 8-a, Todorcevici a cîştigat
la I-Iedben, Dalavera l-a
ză că Declaraţia comună P.C.R., preşedintele Cole lizarea paşnică a energiei de protest împotriva inten
din aprilie 1987, a tovară giului Central de Partid, nucleare, care s-a desfă ţiilor lui Chun Du Hwan Simbătă s-nu disputai învins pe Dizdar, Taima-
nov a remizat cu Sokolov.
şului Nicolae Ccauşcscu care a reînnoit, cu acest şurat la Geneva, între 23 şi ale candidatului la ale în Capitală două meciuri
martie şi 10 aprilie a.c.
şi tovarăşului Kcnji Miya prilej, cordialele felicitări gerile prezidenţiale din din cadrul etapei a 13-a T E N I S
moto, sintetizează puncte cu ocazia împlinirii a 85 M WASHINGTON. - E- partea guvernanţilor, Roh a Campionatului diviziei
le de vedere principale de ani de la fondarea conomistul libanez Michel Tae Woo, de a prelungi A la fotbal. RIO DE JANEIRO 28
Pe
„Ciuleşti",
stadionul
ale celor două partide şi P.C.J. Edde a afirmat că numai dictatura în Coreea de Dinamo a întrecut cu sco (Agerpres). — în optimile
Sud,
transmite
agenţia
un acord politic poate re ACTC. rul do 1—0 (1—0) pe Ra de finală ale turneului in
DIN ŢĂRILE SOCIALISTE media problemele econo pid, unicul gol fiind în ternaţional de tenis de la
mice ale Libanului. In m BERLIN. - La Berlin scris de Cămătaru (min. Itaparica (Brazilia), con-
tr-un interviu acordat pu 45). tînd pentru „Marele pre
0 MOSCOVA. - Au in O BELGRAD. — Industria a avut loc prima intilnire
trat in stadiu de finisare Iugoslavă şl-a îmbogăţit blicaţiei „Lebanese Af- a grupului comun de lu Lidera clasamentului, miu", jucătorul cehoslovac
lucrările centralei electri capacităţile de producţie fairs", care apare la Was cru al P.S.U.G. şi P.S.D. Steaua, a dispus cu sco Tomns Smid l-a întrecut
ce reversibile de la Za în sfera tehnicilor de vîrf. hington, el subliniază că din R.F.G. în probleme ale rul de 5—0 (5—0) de C.S.M. cu 7—6, 7—6 pe campio
gorsk, din apropiere de Astfel, în localitatea Ohrid actuala criză financiară şi politicii de securitate, con Suceava, golurile fiind nul ecuadorian Andres
Moscova. Ea va avea ro a fost inaugurată o fabri economică prin care trece dus de Hermann Axen, marcate de Balint (min. Gomez, americanul Andre
lul de regulator pentru în că de microprocesoare, Libanul constituie un nîa- membru al Biroului Poli 10), Boloni (min. 35), Pi- Agassi a dispus cu 6—1,
tregul sistem energetic al re pericol pentru ţară, tic, secretar al C. C. a! ţurcă (min. 37), Hagi (min. 6—-3 de coechipierul său
capitalei sovietice. In tim componente de o impor „Din nefericire, motivele P.S.U.G. şi, respectiv, Egon 41) şi Butnarii (min. 43 în Brad Gilbert, iar argen
pul zilei, apa din bazinul tanţă deosebită în electro- sint pur politice". Bahr, preşedintele subco propria poartă). tinianul Martin Jaite a cîş
diferitelor
nizarea
sectoa
de acumulare, cu o capa misiei pentru dezarmare Astăzi sînt programate tigat cu 6—2, G—2 parti
citate de aproximativ 30 re ale economiei naţio ■ BUENOS AIRES. - şi controlul armamentelor celelalte partide ale eta da cu vest-germanul Tore
milioane metri cubi, va nale. Fondurile alocate Cel de-al IX-lea Congres a Bundestag-ului, membru pei: Sportul studenţesc — Meinecke.
pune în mişcare cele şase pentru construirea acestei al Centralei Latino-Ameri- al Prezidiului P.S.D., trans Flacăra Moreni; F.C.M.
blocuri energetice ale unităţi de producţie s-au cane a Oamenilor Muncii mite agenţia ADN. Salu- Braşov — F.C. Argeş; Po B A S C H E T
(C.L.A.T.), ale cărui lucrări
centralei, cu o putere de ridicat la circa un miliard tînd apropiata semnare a litehnica Timişoara — U-
200 000 kW fiecare. Noap dinari. se desfăşoară la Mar del acordului sovieto-american niversitatea Cluj-Napoca ; MÜNCHEN 28 (Ager
Plata (Argentina), a hotă-
tea, utilizînd plusul de e- privind eliminarea rache Petrolul Ploieşti — Victo pres). — La Köln, în meci
j nergie din sistemul ener © HAVANA, — In ca rît convocarea unei con telor cu rază medie şi mai ria Bucureşti; Oţelul Ga pentru turneul final al
getic, aceleaşi agregate drul planului naţional de ferinţe latino-americane a- scurtă de acţiune, repre laţi — S.C. Bacău; Corvi- „Cupei campionilor euro
vor funcţiona ca pompe şi reîmpădurire din Cuba, supra cursei înarmărilor. zentanţii P.S.U.G. şi P.S.D. nul Hunedoara — Univer peni" la baschet masculin,
vor readuce apa din ba anul acesta au fost plan Totodată, s-a decis mar au apreciat că momentul sitatea Craiova ; F.C. Olt echipa locală Saturn a în
zinul de acumulare din taţi peste 83 400 000 de carea unei Zile regionale actual trebuie folosit de A.S.A. Tg. Mureş. vins cu scorul de 102—78
aval în cel din amonte. arbor! nefructiferi. în pre împotriva condiţiilor de toate statele europene, şi (Agerpres) (45—43) formaţia Tracer
Odată cu intrarea in zent, doar 18 la sută din rambursare a datoriei ex Milano.
funcţiune a centralei hidro teritoriul ţării este aco terne şi pentru promova în special de cele două ŞAH
electrice reversibile, centra perit de păduri, în urma rea drepturilor sociale. state germane, pentru a PREDEAL 28 (Agerpres). în cadrul aceleiaşi com
adopta noi iniţiative vi-
lele termoelectrice ale defrişărilor intensive, din zînd reducerea drastică a — In campionatul repu petiţii, Maccabi Tel Aviv
Moscovei vor avea un re H BRUXELLES. - în o- blican masculin de şah,
gim de funcţionare mai primele două decenii ale raşul belgian Florennes potenţialelor militare. ce se desfăşoară la Pre a întrecut pe teren pro
apropiat de cel optim, acestui secol, în timp ce, vor înceta toate lucrările deal, după 12 runde se priu, eu scorul dc 108 —
107 (51—48) formaţia B.C
ceea ce le va permite e- în 1900, jumătate din teri privind amplasarea în menţine lider marele Barcelona.
conomisirea unei cantităţi toriul naţional era împă continuare de rachete nu maestru Florin Gheorghiu,
de cîteva sute de mii do durit, informează agenţia cleare „Cruise" imediat BLŒ03 iL'G cu 7,5 puncte, urmat dc
tone de combustibil pe an. Prensa Latina. după semnarea la Was Mihai Şubă — 7 puncte H O C H E I
(din 11 posibile), Grun-
berg — 7 puncte etc. ¡MOSCOVA 28 (Ager
în runda a 12-a, Nico- pres). — Tradiţionalul tur
laide a cîştigat la Trata- neu internaţional de ho
R.F.G. : Lectura pe cale de dispariţie tovici, Ştefanov iar pierdut chei pe gheaţă dotat cu
a
premiul ziarului „Izvcstia"
la
parti
Dumitrache,
dele Ciolac — Foişor, Stoi se va desfăşura, între 1G
Ajutor! Copiii noştri literatura şi de tendin .mat, ca element major decât la sărăcirea cultu ca — Biriescu, Ghiţescu — şi 22 decembrie, la Mos
nu mai citesc! Vocabu ţa lor de a folosi un de educaţie. Ca atare, rii. Societatea este în Şubă, Pavlov — Grimherg, cova.
larul lor se aseamănă cu limbaj uniform, împănat este necesar ca el să fie prezent dominată de in Ionescu — Marin şi Ar- La competiţie şi-au a-
cel folosit pe benzile de cu cuvinte la modă. : .întreţinut. formatică, aceasta inter nxaş — Gheorghiu s-nu în nunţat participarea echi
senate. Experţi de la După părerea lui Mars O limbă se învaţă venind .în numeroase cheiat. remiză. pele Cehoslovaciei, Sue
Institutul de sondaj din hall McIjUhan, specia vorbind şi Citind, la un procese do muncă şi de diei, Finlandei, R.F, Ger
Allensbach au iniţiat o list în mass .media, nu nivel superior de cunoş decizie. învăţămîntul nu MADRID 28 (Agerpres). mania, Canadei şi selec
anchetă pe această temă există nici o îndoială că tinţe. Largul evantai de face excepţie. Politica în — în turneul internatio- ţionata U.R.S.S.
pentru o publicaţie ilus era lui Gutenberg este cărţi, de la Gocthe plnă domeniul cultural ar tre
trată, care a inserat re pe punctul de a se în la Knrl May, oferă citi bui să evite deplasarea
zultatele sub titluri dra cheia. Limbajul scris a torilor o oarecare expe accentelor sub influenţa
matice. format logica gândurilor rienţă de viată. Ele sînt tehnicii. O iniţiere judi CONSILIUL POPULAR AL ORAŞULUI
Este oare adevărat că cioasă în sfera cititului
nu mai citesc copiii continuă să fie conside ORĂSTIE
noştri ? Da şi nu. Un DIN PRESA STRĂINA rată azi drept instru BIROUL EXECUTIV
răspuns echivoc, care re mentul privilegiat ce
flectă bine tendinţele noastre, a metodelor de serveşte la formarea li
reliefate de statistici. educaţie şi a concepţii mai utile ca oricând în- nei personalităţi capabile ORGANIZEAZĂ CONCURS
Patru cincimi dintre tr-o lume unde expe să-şi exercite spiritul
copii urmăresc zilnic pro lor noastre despre a- rienţa directă este a- critic. în dalia de 15 decembrie 1087, ora 8, perU.ru
gramele de televiziune. devăr, umanitate şi cul desea înlocuită de sti ocujjarea postului de
Doar 37 la sută fac a- tură. Chiar dacă se mulatoare electronice. Pentru' a fi eficientă,
proape zilnic lectură a- poate imagina că lucră Lectura constituie o această educaţie ar tre ® inginer pentru compartimentul de arhitcc-
casă. Aceasta este o ci îmbogăţire a limbajului bui să înceapă în ca
fră relativ constantă. rile tipărite, care re şi gîndirii, ea stimulează drul familiei. După cum tură-sistematizare.
Profesorii de liceu şi din prezintă un mijloc ho imaginaţia în loc de a dovedesc statisticile, co Condiţii do încadrare conform Regii nr. 12/
învăţămîntul superior se tărî tor de comunicare şi o adormi. piii care fac lectură
plîng din ce în ce mai de înţelegere, vor fi în Doar G la sută clin serioasă au părinţi care 1971 şi Legii nr. 57/1974, republicată.
frecvent de declinul populaţie citeşte din eînd le-au citit- mult atunci
limbajului, de nivelul locuite de tehnicile elec în cînd autori clasici. O cînd erau mici. („Kolncr Informaţii suplimentare la sediul Consiliu
scăzut de cunoştinţe al tronice, limbajul nu va folosire prea limitată a Stadt-Anzcigcr“ — K. F. lui popular al oraşului Orăştie, str. Armatei,
I tinerilor în materie de putea fi niciodată supri limbajului nu poate duce Germania). nr. 17, telefon nr. 41019, 42560.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şeQ< Lucia Elena Liclu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob l_ii22iL
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585, Telex t 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August nr. 275 '