Page 14 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMS
Răspunderi concrete, mobilizatoare fiecărui comunist Un obiectiv de primă importanţă—
intensificarea eforturilor pentru
Secretarul general al au trebuit să fie soluţio sudură cu bioxid de car rii în cele mai bune con recuperarea şi valorificarea
p a r t i d u l u i . tovarăşul nate o serie de dificultăţi bon. diţii a acestui produs
Nicolae Ceauşescu, a sub ce s-au ivit la realizarea „Căutăm — arăta tova nou.
liniat adesea necesitatea celui mai nou şi preten răşul Ionel Balaşu, secre O analiză atentă scoate materialelor refolosibile I
ca membrilor de partid să ţios vagonet — U 329 —, tarul organizaţiei de bază în evidenţă că în munca Fi!
îi şe încredinţeze răspun după ce mai întîi s-a e- lăcătuşi, ca pe cît posibil unor organizaţii se regă (Urmare din pag. t) intensifice preocupările în au
pc
deri precise, concrete şi xaminat situaţia existen toţi cei 22 de comunişti sesc şi o seamă de lip vederea folosirii cu maxi toi
să se exercite un control tă într-una din adunări, să aibă în orice moment suri. Aşa se prezintă si mă eficienţă a materiilor Şl
susţinut asupra modului s-au stabilit măgurile şi de rezolvat o anumită tuaţia în organizaţia de prime şi materialelor, pie In
tie
în care ei se achită de în direcţiile mai importante problemă. In acest scop, bază tehnic. Aici, între gradului de reciclare a re selor şi subansamblelor, că
datoriri. de acţiune. Este vorba de în planurile de muncă, în altele, în perioada care surselor materiale. să înlăture cu desăvîrşire |iu
Cum se prezintă lucru efectuarea unei instruiri hotărîrile ce se iau în a- s-a scurs din acest an au în lumina acestor orien orice risipă de asemenea nn
mi
Pen
producţie.
în
rile din acest punct de aparte a lucrătorilor de dunările generale, o dată trebuit să fie puse la tări judeţului nostru, pu valori înfăptuirea sarcinilor loi
tru
vedere la Uzina de utilaj aici, organizarea unor în- cu răspunderile ce revin punct o serie de proble ternic industrializat, cu un trasate este necesar să se ta:
Iui
minier şi reparaţii Criş- tîlniri în cadrul cărora să membrilor biroului, se sta me, între care pregătirea grad ridicat de urbaniza acţioneze pentru : • orga Ce
cior ? Ce se face pentru se releve căile de urmat bilesc responsabilităţi pen fabricaţiei, asimilarea de re, mare producător de nizarea exemplară a acti iu
ca sarcinile ce se trasea în scopul rezolvării pro tru un număr cît mai noi produse, proiectarea materii prime şi materiale vităţii de recuperare în ca
ză comuniştilor să aibă un blemelor deosebite de e- mare de comunişti". De şi urmărirea executării şi în aceeaşi măsură şi toate întreprinderile, cu Hi
ai
pronunţat caracter con s.d.v.-urilor necesare, res consumator, îi revin sar responsabilităţi concrete, în
cret, să conducă efectiv pectarea şi întărirea disci cini mobilizatoare ce pot pe secţii, ateliere, locuri Ui
la soluţionarea probleme VIATA BE PARTID plinei tehnologice, spriji fi rezolvate numai prin- de muncă • asigurarea i)l<
CO
lor majore actuale şi de nirea unor lucrători să-şi tr-o activitate angajantă sortării, depozitării şi li
perspectivă ale unităţii. însuşească exigenţele unor I
tanşare a roţilor, de spo pildă, modernizarea cup şi responsabilă, desfăşura vrării pe sortimente a ma TI
„Organizaţia noastră, rire substanţială a fiabi torului de tratamente cu tehnologii cărora li s-au tă pe multiple planuri, la terialelor rezultate din A?
ne spunea tovarăşul Cor lităţii acestui produs. Pen un dispozitiv de încărca adus unele îmbunătăţiri. toate locurile de muncă, procesul de producţie • co
nel Oprean, secretar ad tru realizarea tuturor a- re automată, prin care se Dar iată că biroul orga avînd drept obiectiv prio dezmembrarea obligatorie (li
HC
junct cu probleme orga cestora s-au dat sarcini va realiza o substanţială nizaţiei de bază a încre io
nizatorice al organizaţiei maistrului Ioan Anca, a- creştere a productivităţii dinţat sarcini doar cî- ritar recuperarea şi rein a instalaţiilor, utilajelor bl
de bază vagoneţi, cuprin jutorului şefului de echi muncii este una dintre torva comunişti. Aici e- troducerea în circuitul c- şi maşinilor casate şi scoa ti-
ni
de 41 de comunişti. în tot pă Gheorghe Covaci, lăcă priorităţile actuale. în ve xistă cel mai puternic po conomic a tuturor resurse se din uz şi sortarea pe pi
ceea ce se întreprinde în tuşului Mircea Benea, derea realizării acesteia tenţial tehnic din unitate, lor refolosibile din sfera sortimente a componente C(
sprijinul bunului mers al controlorului de calitate s-au dat sarcini membri marea majoritate a celor producţiei materiale şi a lor din metale neferoase, al
se
treburilor în producţie, al Vaier Gali şi altor comu lor biroului, dar şi altor 41 de comunişti ai organi consumului. întreprinderi separat de cele de oţel,
educării oamenilor ne bi nişti. comunişti, între care lui zaţiei avînd studii supe le mari consumatoare de fontă, alte materiale • ex
zuim pe aportul efectiv al De asemenea, îmbună Nicolae Adomuţ, vicepre rioare. Sarcinile repartiza metal, cele din sfera con pedierea ritmică către o- Y
St
comuniştilor. Sîntem sec tăţirea fluxului de fabri şedinte al consiliului oa te însă sînt generale, u- strucţiilor de maşini, si ţelării a fierului vechi sor P 1
torul cu cea mai mare caţie în cadrul secţiei a menilor muncii, şefului nele departe de nivelul derurgie, minerit, ener tat şi pregătit în mod co TV
pondere în producţia uzi fost şi rămîne unul dintre de echipă Mihai Ganea pregătirii profesionale, de tu
ir>
nei. Executăm aproape domeniile cărora li se a- ctc. puterea şi capacitatea de getică, construcţii, chimie, respunzător • îmbunătăţi in
toate cele 28 de tipuri de cordă o mare atenţie. A- S-a scăpat însă din ve acţiune a membrilor or care acţionează pentru pu rea activităţii de colectai”' Ot
y
vagoneţi pe care le reali ceastă răspundere i-a fost dere faptul că din luna ganizaţiei. Acest lucru nerea în funcţiune a obi a materialelor refolosibii t ii
zează uzina pentru unităţi încredinţată inginerului februarie a.c., colectivul trebuie să constituie pen ectivelor de investiţii, dar de la populaţie ş.a. P<
miniere din întreaga ţară. Ştefan Feier. Iar propune secţiei produce maşina de tru comitetul de partid .şi I.J.R.V.M.R. (unitatea Toate aceste direcţii de al
De aici şi o multitudine rile şi soluţiile date s-au perforat MARG 130 S. un punct de plecare pen specializată de recuperare acţiune sînt deopotrivă de \'u
<)•
de probleme ce se cer re materializat deja într-o Este vorba de un produs tru perfecţionarea şi îm ă materialelor) trebuie să i mpor ta n te, i m pu nîn d u-se m
zolvate zi de zi, respon nouă aşezare a maşinilor- nou, complex (1250 de re bunătăţirea muncii birou socotească drept minime din partea colectivelor de
sabilităţi de maximă im unclte în ordinea fluxului pere) cerut de mineri. Pî- rilor organizaţiilor de ba nivelurile de recuperare muncă din judeţul nostru
portanţă pentru fiecare tehnologic, în stabilirea nă la data analizei noas ză, pentru ca, efectiv, fie stabilite la fier, metale ne eforturi susţinute pentru fl
membru al organizaţiei". unor formaţii de lucru în tre însă, biroul nu repar care comunist să fie an
Şi exemple în acest sens funcţie de operaţiile de tizase decît puţine sarcini trenat şi implicat în re feroase, textile, uleiuri mi materializarea lor exem ■
sînt multe. Astfel, nu cu asamblare şi punere la concrete membrilor de zolvarea problemelor. nerale, hîrtie şi cartoane, plară in activitatea de pro-/
mult timp în urmă, cînd punct a unei instalaţii de partid în vederea realiză VALENTN NEAGU cioburi de sticlă ş.a., să ducţie.
st
(Urmare din pag. 1) dovedeşte că ferma zoo ri
OI
' CAMPANIA AGRICOIA D2 TOAMNA în toate fermele de animale tehnică a C.A.P. Livadea. 1)
căruţe. Dar nu acesta este colectivul acesteia tind că CI
tre acest statut. In anul
Efectuarea ogoarelor—!n timp singurul argument al lip Victor Bogdan, şeful fer aici la căldură, că afară-i curent aici s-au realizat I-
C.A.P.
Nucşoara.
„Stăm
peratori în frunte cu ing.
sei ce se manifestă aici
multe lucruri bune. Incin
pentru buna gospodărire a
avutului obştesc,' păstra mei şi Mariniţa Gabor, e- frig şi nici nu prea ta zootehnică a fost îm ş. si.
avem ce face" — ne-au
făceau
conomista
optim şi de calitate superioară rea ordinii furaje curăţeniei. ultimele retuşuri în adă răspuns Eugenia Szombot- prejmuită cu gard, au fost U
fermei,
şi
fiecare
la
montate
grajd
risipite
văzut
Am
faptul
peste tot, saci cu ciment posturi. Remarcăm eforturi falvi, preşedinta unităţii, uşi duble, care asigură un D
s<
Georgeta
Hobean,
briga
că
s-au
depus
Mai sînt puţine zile gricolă de producţie din pietrificat, alte materiale pentru asigurarea unui dieră, pe care le-am găsit microclimat corespunzător p
pînă la 15 noiembrie, dată Bretea Strei — 88 de ha de construcţii vraişte, pre stoc bogat de furaje, la în biroul bine încălzit. pe timpul iernii, s-au a- <<
cînd trebuie să se încheie din 118 ha planificate. A- cum şi îngrăşăminte chi toate sortimentele. „Avem Realitatea însă era cu to menajat boxe exterioare C
pad-
pentru
viţeii
mici,
arăturile adinei pe toate cest fapt relevă hărnicia mice, care în loc să ii fost depozitate 400 tone de fin, tul alta. în incinta zooteh curi acoperite, s-au ame (1
suprafeţele planificate. De dovedită de mecanizatorii administrate pe ogoare, se 800 tone de suculente şi nică sînt foarte multe lu ft
aceea, lucrătorii Staţiunii Traian Boglea, Ioan Cri- află în pragul degradării/ 600 tone de grosiere — a- cruri de făcut. Frigul a najat aleile ş.a. Ordinea CI
T
prezente
pentru mecanizarea agri şan, Viorel Moroşan ş.a. C.A.P. Sălaşu de Sus. Cu răta Terezia Gabor, pre venit, dar adăposturile nu şi curăţenia exterioare, atît <r
spaţiile
în
cît
culturii din Călan acţio Inginerul şef al unităţii. totul altfel se prezintă lu şedinta cooperativei — pe sînt puse la punct. Nume şi în adăposturi oglindesc v,
nează cu hărnicie şi răs Marcel Petruţa, care coor crurile la ferma zootehni care le păstrăm în condi roase ţigle lipsesc de pe spiritul gospodăresc al n
pundere pentru termina dona îndeaproape lucra că de aici, unde organiza ţii bune şi le gospodărim acoperiş, ferestrele n-au ri
rea arăturilor şi efectua rea, se declara mulţumit ţia de partid, împreună cu cu multă grijă“. sticlă, uşile sînt în para conducerii fermei şi al u- C C:
nităţii, al întregului colec
rea unei lucrări de înalt de calitatea arăturii şi conducerea colectivă a u- Intr-adevăr, trebuie să gină, apa nu curge deoa tiv de îngrijitori, toţi lo H
nivel calitativ. considera că în cîteva zile nităţii a acţionat cu răs evidenţiem modul în care rece instalaţia de alimen calnici, mulţi cu vechi (1
In această toamnă, în se pot încheia ogoarele. pundere pentru pregătirea este amenajat depozitul de tare n-a fost reparată. Mai state de serviciu in zoo Ii
unităţile agricole „ din De asemenea, la C.A.P. stabulaţiei. Toate adăpos furaje, ordinea de aici şi mult, am găsit şi pereţi tehnie. Valeria Ceuţă, Ol
G.U.A.S.C. Călan trebuie Strei s-au arat 85 de ha. turile sînt pregătite te măsurile luate pentru păs sparţi prin care vîntul Olga Vladislav, Todosia n ri
efectuate arături adinei pînă luni seara. Aici însă, meinic pentru iarnă. Or trarea nutreţurilor în aşa şuieră. La aceasta se a- Stoica, Amalia Dilja sînt ş
pe 1 440 ha. Pentru ca suprafaţa ce trebuie ara dinea şi curăţenia sînt la fel îneît să se evite depre daugă dezordinea şi mur cîteva dintre cele mai har r
lucrarea să înregistreze un tă în această toamnă este ele acasă. Chiar în ziua cierea lor şi risipa. dăria pe care le-am întîl- nice, care de peste 20 de ti
ritm zilnic sporit au fost de 275 ha. de aceea se im raidului, o echipă de coo nit în incintă şi la graj „ani îngrijesc animalele d
organizate şase formaţii, pune să fie deplasate un duri. Prin depozitul fura cooperativei. Cînd am a- \
(
alcătuite din cîte 10 trac număr mai mare de trac jer circulă cine şi cum juns aici, programul de (I
toare fiecare, cu acestea toare de la unităţile ce vrea datorită spărturilor seară se afla în plină des Fl
lucrînduse sub directa în încheie lucrarea sau se a- din gardul de împrejmui făşurare. Remarcăm pre
drumare a specialiştilor propie de sfîrşit. La re. In cîmp se află mari zenţa la datorie a tuturor
Valea
din cooperative. C.A.P. mecanizatorii Sîngeorgiu- cantităţi de fin, despre ca lucrătorilor fermei, care. I
Stelian
lui,
— Practic, toate trac Măgurean, Marcel Visarin re preşedinta unităţii ne coordonaţi de inginera
toarele noastre se află în şi Romulus Luţoi efectu spunea că are timp să-l Georgeta Pascal, şefa fer i
brazdă — sublinia Ioan ează ogoare pe ultimele aducă pînă la... primăva mei, munceau cu hărnicie
Cotuţiu, directorul S.M.A. hectare. O bună activita ră. Frapează uşurinţa cu şi conştiinciozitate, res-
Călan. Se munceşte gru te se înregistrează şi la care conducerea cooperati peetînd întocmai regulile
pat, de dimineaţa devre secţia de mecanizare din vei tratează aceste pro igieno-sanitare. c f
me pînă noaptea tîrziu, Bretea Română, ce deser bleme. Starea de lucruri ★ i
utilizîndu-se din plin ca veşte unitatea agricolă din de aici impune o implica Din cele relatate se d■ co c
pacitatea tractoarelor şi centrul de comună. Pină re mai hotărîtă a organi prinde cu claritate că aco t
timpul bun de lucru al în prezent lucrătorii sec zaţiei de partid din uni lo unde organele şi orga s
acestei perioade. Pînă a- ţiei — dintre care se evi tate, intervenţie urgentă nizaţiile de partid, condu r
cum s-au ogorît circa 900 denţiază Ioan Gheorglii- şi riguroasă a comitetului cerile unităţilor acţionea c
hectare. noiu, Gherasim' Sicoe, comunal de partid şi a ză cu răspundere şi hotă- «
î
— Ce viteză se atinge Gheorghe Cîrje, Constan factorilor responsabili de rîre pentru buna desfăşu c
zilnic ? ’ tin Manole şi ■ alţii — au la C.U.A.S.G. Haţeg pen a rare a muncii, pregătirile
tru
grabnică
înlăturarea
*— Peste 150 ha. In a- arat în condiţii de calitate neajunsurilor amintite, de iarnă în zootehnie au c
fost
activitatea
încheiate,
ceastă situaţie există con peste 220 ha. „trezirea" membrilor con se desfăşoară într-un cli I;
diţii să încheiem ogoarele Sînt şi unităţi agricole ducerii colective a C.A.P. v <
ordine,
de
pînă la mijlocul acestei în G.U.A.S.C. Călan la ca Nucşoara din starea de a- mat responsabilitate. disciplină c
La
fel
şi
luni şi chiar mai repede. re suprafeţele ogorîte sînt patie în care se complac c!
O atenţie deosebită acor departe de cele planifica şi aducerea întregii acti trebuie să se procedeze şi C t
în unităţile în care se mai
dăm calităţii lucrării. Se te. In această situaţie se vităţi pe făgaşul normal. semnalează neajunsuri în c
ară la o adîncime de 28— află cooperativele din acest sector, organelor şi
30 cm, evitîndu-se greşu Strei, Nâdăştie, Batiz, Sîn- C.A.P. Livadea. Pe un organizaţiilor de partid
rile. De altfel, specialiştii crai ş.a. Consiliul unic a- panou aflat la intrarea în din comune, consiliilor
din unităţi fac o recepţie grondustrlal şi S.M_A, Că incinta brigăzii zootehnice populare şi C.U.A.S.G.
atentă a ogoarelor, iar pî- lan trebuie să ia măsuri din satul Livadea se află Haţeg reveni ndu-le sarci
nă în prezent n-am avut ca la aceste unităţi viteza C.A.P. Nucşoara. Cu fere stre fără sticlă, .acoperişuri scrise r ,nţele şi criterii na să se implice cu toată
reclamaţii din partea lor. de lucru să crească sim găurite, pereţi sparţi, gunoiul pînă la geamuri şi multă le iniţiativei „Fermă mo energia pentru asigurarea
del de' producţie şl edu
Cea mal marc suprafa ţitor în zilele următoare. dezordiijc aşteaptă conducer ea unităţii stabulaţia anima caţie socialistă". Intr-ade cadrului optim desfăşură
ţă a fost ogorîtă, pînă în lelor. văr tot ce am văzut aici rii stabulaţiei animalelor.
prezent, la Cooperativa a- TRAIAN BONDOR