Page 17 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 17
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a participat
% la întâlnirea conducătorilor politici ce se
află la Moscova cu prilejui festivităţilor
consacrate celei de-a TO-a aniversări
Pi&USME a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie
MOSCOVA 5 (Agerprcs). sau reprezentanţi ai par tru soluţionarea probleme
tidelor
C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N — T o v a r ă ş u l Nicolae toreşti, comuniste, munci lor grave şi complexe ale
soeial-
socialiste,
lumii de astăzi, în inte
gene
Ceauşescu,
secretar
ral ai Partidului Comunist democrate, ai altor forţe resul progresului, al afir
Român, a participat, joi, politice, precum şi ai miş mării libere, independente
Anul XXXIX, nr. 9 322 VINERI, 6 NOIEMBRIE 1987 4 pagini — 50 bani la lucrările întîlnirii in cărilor de eliberare naţio a popoarelor, al păcii, asu
ternaţionale a conducăto- nală. pra rolului istoric al socia
rilor şi reprezentanţilor Aşa cum s-a măi anun lismului în asigurarea u-
partidelor comuniste şi ţat, în cadrul întîlnirii a nei perspective noi dez
muncitoreşti, socialiste, so- luat cuvîntul tovarăşul voltării omenirii.
cial-democrate, ai altor for Nicolae Ceauşescu, care a Participanţii la întîlnire
ţe politice progresiste, ai expus concepţia Partidului au urmărit cu atenţie şi
şi
SPIRIT REVOLUŢIONAR, CONŞTIINŢĂ ÎNAINTATĂ, mişcărilor de eliberare na Comunist Român asupra interes analiza general tezele
ţională care s-au desfăşu
secretarului
al
rat la Moscova în zilele de problemelor fundamentale
PUTERNICĂ MOBILIZARE ÎN MUNCĂ 4 şi f> noiembrie, cu pri ale epocii contemporane, partidului nostru.
lejul celei de-a 70-a ani asupra necesităţii unirii Întîlnirea internaţională
versări a Marii Revoluţii tuturor forţelor politice s-a încheiat joi seara!
IN LUMINA ORIENTĂRILOR Şl SARCINiLQR SUBLINIATE DE Socialiste din Octombrie realiste, indiferent de con Cuvîntul de închidere a
Pe parcursul celor două vingerile filozofice, pentru fost rostit de Mihail Gor-
SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI, TOVARĂŞUL zile ale întîlnirii au luat realizarea dezarmării, în baciov, secretar general al
ouvîntul 63 de conducători primul rînd nucleare, pen- C.C. al P.C.U.S.
NICOLAE CEAUŞESCU, LA PLENARA C.C. AL P.C.R-
DIN 5 OCTOMBRIE A.C Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întâlnit
Priorităţi în sectorul energetic ou tovarăşul Âlî Salem El-Beida, secretar
general ai C.C. al P.S. Temenit
Bilanţul energetic al C. S. Hunedoara -
T o v a r ă ş u 1 Nicolae blemc de interes comun în timpul convorbirii
oglindă a valorificării resurselor interne Ceauşescu, secretar gene Totodată, a fost relevată s-a examinat hotărîrea co
ral ai Partidului Comunist
deosebita apreciere de ca
mună de a dezvolta re
Român, preşedintele Re re se bucură în R.D.P. laţiile de prietenie şi co
.Recent, la Hunedoara, tat o discuţie cu tovarăşul care ne putem da seama publicii Socialiste Româ Yemen activitatea desfă laborare dintre Partidul
s-au desfăşurat lucrările Vichentie Olariu, inginer de realizarea obiectivelor nia, s-a întîlnit, la 5 no şurată de t o v a r ă ş u l Comunist Român şi Parti
unui simpozion pe tema principal în cadrul servi importante din acest do iembrie, cu tovarăşul Aii Nicolae Ceauşescu pe are dul Socialist Yemenit, din
„Procedee şi metode do ciului energetic al combi meniu îl constituie bilan Salem El-Beida, secretar na internaţională în ve tre România şi R.D.P. Ye
valorificare a resurselor natului hunedorean. ţul energetic al combina general al Comitetului derea înfăptuirii dezarmă men. A fost. evidenţiată,
energetico rcfolosibile cu — De la început — ne-a tului. Acest instrument de Central al Partidului So rii, instaurării în lume a totodată, necesitatea fruc
potenţial ridicat şi scăzut". declarat interlocutorul — lucru permite efectuarea cialist Yemen it. unui climat de destindere, tificării posibilităţilor exis
Această manifestare ştiin trebuie să precizez că ale atît a analizelor cantita Secretarul general al
ţifică, deosebit de intere gerea locului pentru des tive, cît şi a celor calita C.C. al P.S. Yemenit a ex securitate, încredere şi lar tente pentru promovarea
santă prin studiile prezen făşurarea simpozionului, la tive asupra modului de primat satisfacţia de a se gă colaborare între naţi raporturilor şi cooperării
tate şi problematica abor Hunedoara, dovedeşte că utilizare a combustibililor întîlnl cu tovarăşul Nicolae uni, realizării unei păci pe plan economic, tehni-
dată, a prilejuit şi un va pe platforma siderurgică Ceauşescu şi de a avea un drepte şi durabile în O- . co-ştiinţific şi în alte sfe
loros schimb de experien de aici s-au obţinut unele şi tuturor formelor de e- schimb de păreri în pi(§r ricnlul Mijlociu. re de activitate.
ţă între specialiştii ce rezultate bune în direcţia nergie în cadrul limitelor
muncesc pe cîteva din valorificării resurselor e- unui sistem determinat, - » - < * - 0 - 5 1 - 0 -
principalele platforme si nergetice r e f o l o s i b i l e precum şi recuperarea şi
derurgice ale ţării — IIu- (R.E.R.). Totuşi, şi în com valorificarea R.E.R. rezul ÎN ZIARUL DE AZI : „Dorim să păstrăm titlul ds unitate
nedoara, Galaţi, Tîrgovis- binatul nostru mai există tate din procesele de pro
te. foarte multe lucruri de fă ducţie în limitele acestui • Agregatele minerale
Pentru a afla unele a- cut pentru eliminarea sistem., — de calitate, in fruntaşă oiştigat prin strădanie“
mănunte despre preocupă pierderilor, de orice fel şi cantităţi suficiente
rile existente la C.S. Hu creşterea potenţialului e- Discuţie consemnată de la beneficiari
nedoara în direcţia recu nergetic pe baza utilizării MARIN NEGOIŢÂ o „Prieteni de pe Consiliul oamenilor tuliri de utilizare a supra
1
perării resurselor energe resurselor interne. De fapt, Cris" muncii a urmărit îndea feţe ţesăturilor, atît prin
tico rcfolosibile, am pur- principalul mijloc prin (Continuare in pag. a 2-a) proape modul în care se croirea unor repere mici
realizează măsurile de per din căzăturile ţesăturilor,
fecţionare a organizării şl cît şi prin sporirea volu
modernizării proceselor de mului de subproduse mici
producţie ‘■'tnbilite în pre — din capetele, fîşiiic şi
cedenta adunare generală cupoanele rezultate din o-
a reprezentanţilor oame pcraţiile dc croire, rcali-
nilor muncii — arăta Vic zînclu-se o producţie în
toria Roşea — preşedinte valoare de 1,5 milioane lei.
le consiliului oamenilor Rezultatele economice
muncii de la întreprinde înregistrate de unitate în
rea de confecţii Vulcan, primele nouă luni ale Li
Localităţile hunedorene în anii actualei legislaturi în domeniul modernizării nului nu sînt însă mulţu
mitoare. Acest lucru a fost
CETĂŢENI Şl CETĂJENE ! fluxurilor de fabricaţie relevat cu răspundere de
s-au făcut o serie de re-
ASCENSIUNEA UNEI COMUNE amplasări de maşini şi u- participanţii la dezbateri.
PROGRAMUL CU CARE FRONTUL DEMO
CRAŢIEI S| UNITÀTII SOCIALISTE SE PREZIN DE MUNTE Adunările generale ale oamenilor
TĂ TN FĂTA ALEGĂTORILOR, PLATFORMA Certeju dc Sus, aseme şi reţeaua de trotuare, de
POLITICĂ Â CANDIDAŢILOR SĂI AU DREPT nea tuturor localităţilor drumuri asfaltate. De fapt, muncii — expresie a democraţiei
SCOP ÎNFĂPTUIREA MĂREŢELOR OBIECTIVE judeţului, întregii ţări, la noi, la Certcju de Sus, şi autoconducerii revoluţionare
ALE PROGRAMULUI PARTIDULUI COMUNIST a cunoscut în ultimii ani se conturează tot mai preg
fără
o
dezvoltare
prece
nant noul centru civic al
ROMAN DE EDIFICARE A SOCIETĂŢII SOCIA dent. întreprinderea mi comunei, deoarece dezvol tilaje, locuri de munca, Colectivul întreprinderii
LISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE SI ÎNAIN nieră Coranda-Certej s-a tarea unităţilor economice astfel inert să se asigure — care şi-a cîşt'gat un
TARE A PATRIEI SPRE COMUNISM, ÎNFĂP dezvoltat puternic, a fost — întreprindere minieră, un' flux continuii, optimi- merituos statut între uni
zat pentru fiecare
TUIREA HOTÂKÎRILOR CONGRESULUI AL extinsă, modernizată. Ase preparaţie etc. — aduce şi model prelucrat. produs tăţile de profil din ţară,
S-au
de
sine
dezvoltarea
pe
pe
după
locuri
situîndu-sc
preparaţia,
menea
care
şi
XIII-LEA, MATERIALIZATE ÎN SARCINILE AC este de fapt una nouă, una plan edili tar-gospodăresc, introdus în circuitul de frunte — s-a confruntat in
TUALULUI PLAN CINCINAL, CARE ASIGURA dintre cele mai moderne social, cultural. fabricaţie o serie de uti acest an cu greutăţi ge
laje
cu
productivitate
noi
MERSUL NEABĂTUT AL ROMÂNIEI PE CALEA din ţară. Firesc, în ace — Tovarăşe primar, a- ridicată şi dispozitive aju nerate de nercspcctarea
DEZVOLTĂRII SI MODERNIZĂRII FORŢEI SALE laşi ritm s-a dezvoltat, pe cum în plină campanie e- tătoare, care au condus la termenelor de livrare a
lectorală, la depunerile de
ECONOMICE, CREŞTEREA AVUŢIEI NATIO verticală .şi orizontală lo candidaturi, la întîlnirile creşterea calităţii şi a pro unor materii prime şi ma
care
astăzi
NALE SI A BUNĂSTĂRII ÎNTREGÙLUI POPOR, calitatea, unui adevărat are dintre candidaţi şi alegă ductivităţii fizice la nume teriale ca şi de dificultă
în
înlîmpinatc
ţile
trans
o-
aspectul
în
cadrul
TRECEREA ROMÂNIEI SOCIALISTE ÎN RÎNDUL răşel. tori, ce probleme s-au ri roase operaţii. îmbunătăţire port. Sub îndrumarea or
de
măsurilor
ŢĂRILOR CU NIVEL MEDIU DE DEZVOLTARE. — Am ridicat, în acest dicat pentru continua dez a pregătirii tehnice s-a ganizaţiei de partid, con
răstimp mai multe blocuri voltare a localităţii, care pus accent pe creaţia de siliul oamenilor muncii a
(Din Apelul Frontului Democraţiei după cum bine se vede noi produse şi modele. depus strădanii pentru
moderne, cu apartamente
profilului
menţinerea
uni
şi HniUilH Socialiste) confortabile, spaţii comer păşeşte tot mai viguros pe Astfel, au fost realizate tăţilor do lucru cu o struc
ciale la parter, unităţi drumul urbanizării. 127 de produse, faţă de 67 tură de producţie mai a-
întîlniri de lucru între candidaţi şi alegatori prestatoare de servicii — — Propuneri se fac mul planificate. Gradul de în propiată de comenzi de
noire a fabricaţiei este dc
sublinia tovarăşul Con te, foarte interesante, care 83,6 la sută, faţă de 54 serie mare, care au per
stantin Cotar, primarul co vizează mai buna gospo
DIALOG DE ANGAJARE PENTRU la sută planificat. Măsu mis o folosire mai raţio
munei. A fost extinsă re dărire a localităţii, dezvol rile stabilite pentru redu
A FACE ORAŞUL MAI FRUMOS ţeaua de apă potabilă, ter. tarea unor servicii, inten cerea consumurilor de ma nală a şi capacităţilor de
de
a
producţie
forţei
moficarea. Pentru minerii terii prime şi materiale au muncă. „Noi am făout e-
Şi în oraşul Haţeg sînt mările din Apelul F.O.U.S., sificarea activităţii cultu
in plină desfăşurare întîl- ele se constituie în ade şi preparatorii noştri, pen ral-educative şi altele. Aş avut ca efect realizarea forturi deosebite pentru a
de economii în valoare de
nirile de lucru dintre can vărate dialoguri fructuoa- tru familiile lor s-a con vrea să precizez că îm-
didaţii de deputaţi şi ale struit o cantină modernă, 537 000 lei; în acelaşi timp LUCIA LICIU
s-au
extins
activităţile
gători. Pornind dc la che (Contiriuare în pag. a 3-a) cămin cultural, s-a extins {Continuare în pag. a 3-a) privind creşterea coeficien- (Continuare în pag. a 2-a)
