Page 18 - Drumul_socialismului_1987_11

n og. 2 DRUMUL SOCiALISMULU

La arăturile adinei — ritm înalt, la

fertilizarea ogoarelor—rămîneri în urmă

Singurele lucrări ce au Nicolae Brctcan, Vasile nistrează pe terenuri. E- DA
Păcura'ru
loan
mai rămas de efectuat în
Agregatele minerale - de calitate, această toamnă pe ogoa­ Costin şi pînă noaptea a- xistă însă o mare canti­ ner
muncesc
tate de dejecţii solide —•
ţi at
rele unităţilor de pd raza proape de orele 24. Se ară circa 20 000 tone — ce tre­ sa
La
buie
tiv
urgent.
scoase
la adinei mea stabilită în
unic
în cantităţi suficiente la beneficiari Consiliului Haţeg sînt agroin­ tehnologie, 29—30 cm. Toa­ Cooperativa agricolă de jul
cut<
ară­
dustrial
turile in vedeea însămin- te plugurile sînt dotate cu producţie din Sălaşu de zeu
ţărilor de primăvară şi scormonitori, iar brazdele Jos am găsit o mare can­ pioi
Maistrul Ilie Bîzgan este că vom reuşi. Nu vreau era în tură liberă şi ar fi sînt bine mărunţite cu titate de îngrăşăminte dac
secretarul organizaţiei de să ridic cu nimic mai mult trebuit să fie acasă, sc fertilizarea lerenu ui cu grapele stelate. chimice depozitate sub un duc
bază de la Balastiera Sâu- deei't este importanţa sec­ afla, totuşi, la locul său îngrăşăminte naturale y Lucrarea trebuie grăbită şopron, amestecate cu saci ech
ade
lcşti a l.M.C. Deva. în a- torului în care muncim, de muncă pentru a grăbi chimice. După cum reiese la cooperativele agricole de ciment pietrificat şi cu
cclaşi timp, i s-a încredin­ dar, după cum se ştie, repunerea în funcţiune a din situaţia operativă, din de producţie din Haţeg, alte materiale. pozi
ţat şi conducerea acestei pentru a construi sînt ne­ unor utilaje. „Ieri (20 oc­ cele 1 432 ha trebuie Sălasu de Sus şi altele, — Le vom administra de
în
subunităţi de producţie. cesare multe feluri de tombrie — n.n.) — ne-a ogorîte s-au executat ară­ unde mai sînt mari supra­ in zilele următoare — lor
L-am întîlnit, recent, prin­ materiale — de la lemn declarat interlocutorul — turile adinei pe mai bine feţe de arat în această ne-n spus loan Bon lese. live
tre micile „dealuri" de ni­ şi cuie. pină la ciment, a fost demontat, pentru de 1 180 ha. toamnă. preşedintele unităţii.
sip, di scuti iul cu oamenii, sticlă, oţel şi alte produse unele remedieri şi o nouă — Nu era mai bine să
consultîndu-se la faţa lo­ realizate de industrie prin amplasare, un granulator CAMPANIA AGRICOLĂ OK TOĂMNA fi fost administrate îna­ nita
cului asupra măsurilor ce procese tehnologice com­ cu o capacitate mai mare inte de efectuarea ogoa­ (iru
taui
trebuie luate pentru creş­ plicate. Oricît de mare ar de granulare a pietrei — relor, pentru a se încor­ din
terea producţiei de agre­ fi lista acestor materiale circa 40 mc/h. în cel mult — Pentru buna desfăşu­ pora perfect în sol ? nic
gate minerale. de construcţie, ea trebuie două zile, utilajul respec­ rare a ogoarelor — arăta C.U.A.S.C. Haţeg — Ba da, dar n-am a- de
Ilie Ştefănie, inginerul şef
că
— Care este bilanţul ba­ neaparat să cuprindă şi tiv va fi remontat şi in­ vut cu ce, tractoarele fiind se
lastierei de la începutul agregatele minerale. Fără trodus in fluxul produc­ al consiliului unic — au ocupate cu arăturile a- ta
anului ? — l-am întrebat. nisip şi pietriş nu se poa­ tiv". fost organizate patru for­ în ce priveşte fertiliza­ dînci. nul
proi
— Pe primele nouă luni te ridica nici o casă ! Pentru că granularea maţii alcătuite din cîte rea terenurilor ce urmea­ tă.
care au trecut din 1987, la Este adevărat: impor­ pietrei este o problemă 20—22 tractoare fiecare. ză să fie Insăminţate in Aşa este, tractoarele c- te s
sînt
şi
mai
ocupate
producţia marfă avem un tanţa activităţii dc extrac­ „dc calitate", am solicitat Sc munceşte de dimineaţa primăvara viitoare, in rau ogoarele. Dar unitatea f —
cu
vire
minus de peste două mi­ ţie şi asigurare a agrega­ şi citeva lămuriri in acest devreme pînă noaptea tîr- Consiliul unic agroindus­ şi oamenii clin sat au că­ sera
lioane şi jumătate lei, iar telor minerale necesare sens de la tovarăşa sing. ziu, la lumina farurilor. trial Haţeg sc acţionează ruţe cu care se puteau de
— După cum cunoaşteţi,
la producţia fizică sîntem Fabricării materialelor de Cri.şan Rodica, şeful com­ încă anemic. Din majori­ dop«
in restanţă cu 99 000 mc construcţie dc către l.M.C. partimentului C.T.C.-labo- arăturile adinei trebuie să tatea fermelor zootehnice foarte Iii ne transporta şi cari
de agregate minerale. în Deva nu mai trebuie de­ rator din cadrul subunită­ se încheie pînă la jumă­ s-a scos gunoiul şi s-a de­ împrăştia îngrăşăminte le l - l
două decade din luna oc­ monstrată. Rănune doar ţii. „în prezent — ne-a tatea lumi noiembrie. pus pe platforme, in cîmp. respective. Este, deci, vor­
tombrie a.c. a fost extra­ ca întreprinderea şi sec­ declarat interlocutoarea — — Preconizăm să le ter­ Cu toate acestea mai sînt ba de lipsă do preocupare. is
să o cantitate de circa ţia sa meeano-encrgetică. acţionăm cu toată răspun­ minăm chiar mai repede, cantităţi însemnate de gu­ Se impune ca în unităţile T.a
7 500 mc de agiegate mi­ din care face parte balas­ derea pentru creşterea ca­ întrucît se înaintează, cu noi in incintele zootehni­ din C.U.A.S.C. Haţeg să le i
nerale, din care s-au sor­ tiera, să sprijine mai m u l t lităţii agregatelor minera­ o viteză de 135 ha pe zi. ce, în special în saivane se treacă cu toate forţele puii
tat 6 480 mc. La livrările activitatea subunităţii res­ le. Colectivul nostru de Deci, în cîteva zile de lu­ Aşa este cazul la C-A.P. — folosindu-se mijloacele gric
aferente celor 20 zile se pective pentru a se ajunge muncă este conştient că cru în plin putem încheia Nucşoara, unde încă nu de transport de caic dis­ I.iva
un
înregistrează 8 000 mc. cît mai rapid la recupera­ prin aceasta contribuie în lucrarea. s-a transportat nici o că­ pun cooperativele şi mem­ s-a
— Cum aţi încheiat pri­ rea restanţelor şi realiza­ mod direct la ridicarea în unităţile situate în ruţa de gunoi în această brii cooperatori — la în I
mul an al cincinalului ac­ rea sarcinilor de plan. calităţii produselor ce se zonele înalte — Şerel, toamnă. La Asociaţia eco­ transportul şi administra­ care
iuai ? „Condiţiile şi forţele in­ realizează la l.M.C. Deva Nucşoara ş.a. — arăturile nomică intercooperatistă rea îngrăşămintelor natu­ eădc
— Planul pe 1986 a fost terne necesare există — — în compoziţia cărora adinei de toamnă s-au în­ din Bără.şti sc transportă rale şi chimice, întrucît tu ar
îndeplinit doar în propor­ ne spunea electromecani­ intră, desigur, şi agrega­ cheiat. Dintre celelalte zilnic dejecţiile lichide cu vremea este prielnică aces­ luat
ţie de 70 la \ sută. cul Dânuţ Badea, care tele ce le extragem de cooperative, cele mai mari tei activităţi. „ ‘:atu
ûm
suprafeţe ,s-au arat la Sîn-
— Ce aţi hotă rit. pe a- munceşte la şalanda balas­ aici. Se remarcă pentru tămărie Orlea — peste 100 vidanjele, care le şi admi- TRAIAN BONDOR eoni
cest an, împreună cu co­ tierei, Mă refer, în primul grija acordată calităţn ha,. Silvaşu de Jos — 98
muniştii din organizaţia rînd, la capacitatea de producţiei laboranta Au­ ha, Pui — 95 ha ş.a. în
de bază, cu întregul co­ mobilizare şi acţiune a relia Popa, mncaragistul aceste unităţi, în maxi­
lectiv al balastierei ? colectivului de muncă, do­ Aurica Moţa şi mecanicul mum două zile de lucru »ilanţuB energetic
— S-a stabilit un pro­ vedită şi in alte situaţii Dumitru Prunaru, de la arăturile adinei pot fi în­
gram complex de măsuri asemănătoare din anii greifere, mecanicii de u- cheiate. (Urmore din pog. 1)
în legătură cu întreţine­ trecuţi. Pentru îndeplini­ tilaje Martin Micloş, Ar- La Cooperativa agricolă stnlaţiilor de recuperare D)
rea şi utilizarea mai bună rea obiectivelor, re le a- nokl Schoger, lăcătuşii din Livadia, din cele 130 existente. strai
a maşinilor şi instalaţiilor vem ar trebui să existe Eugen Cri.şan, Vasile Li- ha ce trebuie ogorîte s-au — Vă rugăm să enume­ ri na
pe care le avem. îmbu­ un program mai concret povan, Constantin Pădu­ efectuat arături adinei pe Care sînt, tovarăşe raţi, în continuare, citeva oase
1)0/
nătăţirea calităţii produc-* rarii. electricienii Sorin mai m u l t de 110 ha. Vir- inginer, consumurile ener­ acţiuni dc recuperare a gan
ţiei, sporirea cantităţilor de furnizare n energiei e- Ştefan. Eabian Lădar, Pe­ gil Radu, inginerul şef al getice ale C.S. Hunedoara, R.E.R. ?
loctrice”.
de agregate minerale prin tru Deheleanu, maşinistul unităţii, sublinia asigurate clin resurse in­ — După cum se ştie,
intrarea în exploatare a în perimetrul staţiei de Aurel Lucaei, sudorul Io­ — Se lucrează în ritm terne ? gazul de cocs este epurat Ş» A N
unui nou zăcămlnt ş.a. sortare a agregatelor l-am nel Groza şi m u l ţ i alţii". intens şi cu mare atenţie şi valorificat, atît in pro­ strâl
Ne-am propus să diminu­ întîlnit pe maistrul şef dc la calitatea arăturii. Me­ — Excepiînd consumul cesul de obţinere a cocsu­ Lupi
teric
ăm din restanţe şi spor schimb Sava Gorclii. Deşi M. UVEZEANU canizatorii Vasile Popa, tehnologic şi energetic al lui (ardere la baterii), cît l)es[
furnalelor şi aglomeratoa- serii
relor sub formă de cocs şi în procesele de elabo­ PEN
metalurgic şi cocs mărunt, rare a fontei, oţelului şi (Cu!
la
precum
şi
laminatelor,
„Dorim să păstrăm titlul Ferma piscicolă şi-a triplai producţia la nivelul primului an al C.E.T. nr. 2. Arsul la fa­ Cari
(Lut
cincinal
putem
actualului
spune că din resurse pro­ clă pentru reglajul presiu­ II ust
cîmţ
cantitate
de unitate fruntaşă De la 49 tone peşte, cît — Cu ce greutăţi v-aţj prii s-a asigurat' un pro­ nii reprezintă o 0,19—0,20 NIN
neglijabilă,
de
(Mu
cent de 48,56 la sută din
// a livrat în primul an de confruntat ? totalul consumurilor. Din la sută. în acest domeniu Ora
URA
ciştigat prin strădanie' activitate (în 1985), pro­ — Acestea au fost legate punct de vedere al ponde­ rezultatele obţinute de strai
ducţia ce o realizează în în special de unele goluri rii pe care o ocupă resur­ combinatul nostru sînt şift) ;
acest ari ferma de profil ivite în asigurarea furaje­ Şita
(Urmare din pag 1) de confecţii Vulcan, fie­ sele energetice, gazul de comparabile cu cele reali­ CEO
care participant la aduna­ a I.A.S. Simeria depăşeşte lor din sortimentele stabi­ furnal reprezintă 16,2 la zate pe plan mondial. Tot­ nent
rea generală a reprezen­ 120 tone. Despre felul cum lite, îndeosebi a aşa-numi­ sută, gazul de cocs — odată, acţionăm pentru tură
păsă
tanţilor oamenilor muncii s-au mobilizat lucrătorii tului preştarter, necesar 10,25 la sută, energia ter­ cia);
ne onora sarcinile de pro­ au dezbătut cu răspunde­ de aici pentru a amplifica hrănirii puietului. mică — 12,47 la sută, e- recuperarea R.E.R. din sec­ sării
ducţie la export, am lu­ re comunistă problemele realizările ne-a vorbit in­ — Ce întreprindeţi pen­ nergia electrică — 1,5 la toarele aglomerare-furna- Tn ;
crat in schimburi prelun­ producţiei, căutînd căi şi ginerul Ionel Neacşu, şe­ tru a valorifica mai efi­ sută, iar oxigenul, aerul le, oţelării şi laminoare. de
Evn<
gite, şi noaptea, ori de cîte mijloace de depăşire a ful fermei. cient potenţialul productiv comprimat, apa industria­ Dar trebuie să arătăm că IM A
ori a fost nevoie şi vom greutăţilor, care să condu, — Ferma noastră are de al fermei ? lă şi aerul suflat — res­ mai avem multe de făcut a mir
depune eforturi şi în con­ că !a realizarea pînă la gospodărit o suprafaţă de — Pentru a ne situa în tul de 8,14 la sută. în domeniul recuperării. LA R
nem
tinuare. Dar cerem ca şi sfârşitul anului a tuturor 149 ha luciu de apă afec­ rîndul fermelor fruntaşe — Rezultă că 51,44 la Ne preocupă găsirea unor
Centrala industriei confec­ indicatorilor de plan. tată creşterii peştelui şi 30 de profil trebuie să ajun­ sută din consumul energe­ soluţii pentru a elimina
ţiilor Sibiu, al cărei re­ Dezbătînd sarcinile de de ha pepinierei. Cei 8 lu­ gem la o producţie de cir­ tic total al C.S. Hunedoa­
prezentant se află aici, să producţie ce revin între­ crători permanenţi, din ca 2 tone peşte la hectar ra se asigură din exterior. pierderile de resurse va­
există
facă şi ea eforturi pentru prinderii in anul 1988. re­ care 4 pescari şi 4 meca­ cu un consum cît mai re­ Cît reprezintă energia e- loroase care mai nece­ LÏ
a-şi onora obligaţiile faţă prezentanţii oamenilor nici, se poate spune că au dus de furaje. Este pe de­ lectrică luată din sistemul în prezent. Este
de întreprinderea noastră" muncii au relevat -că, deşi dobindit o bună experien­ plin posibil să atingem a- naţional ? sară o colaborare mai
— sublinia maistrul Lj- creşterile de plan sînt mo­ ţă în muncă, se ocupă cu cest obiectiv, ţinînd seama — Un procent de 14,99 strinsă cu institutele de
, l*ei
liana Feszner, din forma­ bilizatoare, colectivul dis­ răspundere de aplicarea de experienţa acumulată, la sută, iar celelalte ener­ specialitate, cu întreprin­ V ti îl*
ţia VI B. „Sîntem o uni­ pune de forţe materiale tehnologiilor înaintate de de condiţiile tehnico-mate- deri .şi institute de învăţă, ales
tate fruntaşă şi dorim cu şi umane, de un puternic :.-.i eştere a peştelui. Vasile riale ce le avem. cît şi de gii exterioare se referă la mint superior pentru so­ ţa. C
ardoare să ne păstrăm a- potenţial de cadre cu înal­ Fadei şi soţia sa, Pistinia, modernizările ce dorim să gaz metan — 32,83 la sută mai
luţionarea
în
totalitate
.şi &
cest titlu, ciştigat prin tă pregătire, de specialişti care răspunde de trupul le facem. în acest sens, şi păcură plus motorină — căilor şi mijloacelor de re­ a suita
3,62 la sută. Noi producem
muncă, prin sttădanii. E- şi creatori, de muncitori de la Spini, ca şi comu­ vom realiza o instalaţie rat i
forturile şi . apacitatea calificaţi care, sub’ îndru­ nistul losif Alb, de la tru­ de amestecare şi omoge­ energie electrică pe plan cuperare a R.E.R. Unele Temi
noap
noastră de munr ă au fost marea permanentă a orga­ pul din Aurel Vlaicu, îşi nizare a furajelor, ne-am intern şi acoperim, cum soluţii sînt cunoscute în între
verificate şi pot fi in con­ nizaţiei de partid, pot să fac cu prisosinţă datoria, prevăzut să trecem la fu­ am spus, un procent de ţară, altele numai pe plan cele
tinuare verificate, dar ca asigure realizarea exem­ exemplul lor fiind urmat rajarea semiautomată, să 1,5 la sută din consumul mondial, însă cele mai u.şoai
să fie aşa. furnizorii (Si­ plară a sarcinilor de plan şi de Gheorghe Si.mion de montăm benzi transpor­ energetic total, ceea ce în­ multe aşteaptă să fie iden­ şl 13
biul şi întreprinderea Expresie elocventă a de­ ia pepinieră. toare pentru scos peştele seamnă, desigur, foarte tificate în funcţie de con­ izolat
„Postavul" Buhuşi) trebuie -- Ce alte noutăţi aveţi din năvod şi transportul puţin. Dacă privim bilan­ diţiile concrete existente I.n
să-şi respecte obligaţiile mocraţiei şi autoconduce- în producţia acestui an ? lui direct pe banda de ţul energetic global al C.S. la C.S. Hunedoara. Aces­ fl în
in asigurarea materiei pri­ rii revoluţionare, adunarea — Pentru prima dată li­ sortare. Evident, toate ac­ variat
mode
me” (Elena Voitic — con- generală a oamenilor mun­ vrăm şi peşte din specii ţiunile ce le întreprindem Hunedoara, vom observa tea vor contribui din plin dic c
fecţioneră, formaţia II B). cii de ia I.C. Vulcan a chinezeşti, respectiv crap tn scopul creşterii produc­ că In procesele siderurgi­ la reducerea consumurilor late i
Ing. Mariana Frăţilă. şeful relevat dorinţa colectivu­ şi cara.şi, aceştia reprezen- ţiei de peşte vizează apli­ ce rezultă cantităţi apre­ şi utilizarea eficientă a tu­ Izolat
de s
compartimentului C.T.C.. lui de aici de a întîmpina tînd circa 30 la sută din carea cu consecvenţă în ciabile de resurse energe­ turor resurselor de care eyak)
viaţă a cerinţelor noii re­
Nela Piszok, confecţione- Conferinţa Naţională a recoltă. Apoi, o altă nou­ voluţii agrare, realizarea tice refolosibile, fapt ce dispunem, pentru ca .şi în
ră. formaţia III B. Miliae- partidului şi aniversarea tate ar fi şi faptul că, în unei cficienţe economice impune intensificarea efor­ acest domeniu să obţinem
la Fodor, confecţioneră — a patru decenii de la pro­ ciuda condiţiilor de sece­ ridicate, aplicarea cu fer­ turilor noastre atît în di­ rezultate cît mai bune în
tă, am reuşit să avem cel
IV B, Valerla Szanto. con­ clamarea Republicii cu re­ mai mare nivel de apă, mitate a principiului au- recţia găsirii unor noi so­ cinstea Conferinţei Naţio­
fecţioneră — I B. econo­ zultate care să îi recon­ ceea ce înseamnă că me­ toconducerii şi autogestiu- luţii de valorificare, cît şi nale a partidului şi ani­
mistul Margareta Zeides. firme statutul de unitate canicii noştri şi-au făcut nii economico-firianciare. pentru modernizarea şi ex­ versării proclamării Re­
directorul întreprinderii fruntaşă. cu răspundere datoria. N. TIRCOB ploatarea Intensivă a in- publicii.