Page 2 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 2

p ag. 2                                                                                                                                      DRUMUL SOCIALISMULUI




                 Un produs de perspectivă: modemul                                           ;   î n   , _ i n t f   m    p i r i   a r   e a   C o n f e r i n ţ e i   N a ţ i o n a l e   a   p a r t i d u l u i   ,
                                                                                               :; ;I, aniversării a' 40 . de ani de l a proci a măr e‘âi Republicii
                ...I.C.E.   „Felix",   sub­  conduse  de  calculator,  în   flat  la  mare  distanţă  de
              unitatea   Deva.   începutul   vederea   transmiterii   in­  operatorul   care   îl   utili­  SPIRIT REVOLUŢIONAR, CONŞTIINŢĂ ÎNAINTATĂ,
              unei  noi  zile  de  muncă.   formaţiei   cu   viteză   la   zează.  Beneficiarii  acestor                                                                     CUM£
              Echipele   de   eleetronişti   mare   distanţă   printr-un   instalaţii   sînt   posesorii     PUTERNICĂ MOBILIZARE Î N             MUNCĂ                       pîndu-hi
              grupate  în  aşa-zisele  „mo-   procedeu   de   modulare-de-   de   calculatoare   de   pro­                                                                   diversifi
                                                                                                                                                                             rc  cu
              duluri"  îşi  ocupă  locuri­  modulare  prin  .cablu  te­  ces,   precum   şi   centrele                                                                       şi  de  r
              le   pe   fluxul   productiv.   lefonic.           şi  oficiile  de  calcul.  Este                                                   cărbune din acest bazin.  zate  de
              In  modulul  numărul  unu,   Am  mai  aflat  că,  din   o   instalaţie   deosebit   de   îndeplinirea planului                        Adunările   generale   ale   reşti,  ci
              asupra   căruia   ne   o-   punct  de  vedere  funcţio­  utilă,  avînd  în  vedere  că                                              oamenilor  muncii,  care  au   pfompti
                                                                                                                                                                             colectivi
              prim   în aceste rînduri,  nal,  modemurile  se  pre­  semnalizează  şi  întrerupe­  (Urmare din pag. 1)  şi  colectivelor  care  acţio­  loc  în  această  perioadă  în   conierci
              se  desfăşoară  o  activita­  zintă  în  mai  multe  va­  rea  liniei  de  legătură  în­                  nează   pentru   construcţia   toate   unităţile   economice   nul  de
                                                                                                                                                                             xului  <
              te  febrilă.  Sînt  pregătite   riante  :  cu  transmisie  sin­  tre emiţător şi receptor.                şi  punerea  în  funcţiune  a   din  judeţul  nostru,  trebuie   din  De
              uneltele  şi  piesele  nece­  cronă   sau   asincronă,   cu   în   I.C.E.   Felix—Deva,                   unor  obiective,  în  general   să   constituie   un   minunat   realizări
              sare.   In cadrul acestui  viteză  de  transmisie  pre-   primele  modemuri  au  fost   pentru   realizarea   integrală   a  investiţiilor  de  pe  raza   prilej  pentru  a  stabili  mă­  începuti
              modul,   un   mic   colectiv   selectabilă  şi  altele.  Mo­  testate   şi   ansamblatc   la   a  acesteia.  în  fiecare  în­  judeţului   nostru,   din   care   surile  concrete  ce  se  im­  de  lumi
                                                                                                                                                                             ţialc
                                                                                                                                                                                  si
              şi-a  îndreptat  atenţia  spre   demurile   care   se   reali­  începutul   lunii   septem­  treprindere   să   se   întoc­  se  desprind,  ca  importan­  pun  pentru  realizarea  sar­  procent
                                                                                                                                                                              sută.  O
              una  din  direcţiile  priori­  zează  în  subunitatea  De­  brie  1987.  în  timpul  scurt   mească   grafice   de   punere   ţă,   obiectivele   energetice   cinilor  pe  acest  an  şi  asi­  expunci
              tare   din   domeniul   pro­  va  sînt  de  o  calitate  şi   care  a  trecut  de  atunci   în  producţie  şi  de  reali­  şi  locuinţele  pentru  Valea   gurarea   unei   bune   pregă­  cărui  ]:
              ducţiei  tehnicii  de  calcul:   i  fiabilitate  superioare.  De   s-au  realizat  deja  200  de   zare   a   fiecărui   produs.   Jiului.  Este  vorba  de  cen­  cartea  «
              realizarea modemurilor.'                           modemuri.   S-au   eviden­  Prioritate   absolută   trebuie                      tiri   a   planului   pe   1988.   spre cu
                                       fapt,   trebuie  precizat  că                         acordată  şi  problemei  asi­  tralele  hidroelectrice  de  pe   Este  necesar  să  se  stabi­
                —  Modemurile  —  ne   la  ora  actuală  I.C.E.  „Fe-   ţiat  prin  contribuţia  deo­                  Rîu.  Mare,  care  trebuie  să                          ■  ni
                                                                                                                                                                              contexti
              explica  ing.  Tiberiu  Be-                        sebită   adusă   la   realiza­  gurării   forţei   de   muncă                    lească  şi  să  se  discute  în   vi zi nd
              dea,   directorul   subunită­  lix“-Deva   este   singurul   rea   acestui   produs   de   necesare  în  vederea  reali­  sporească,   începînd   cu   a-   adunările  generale  ale  oa­  vităţii
              ţii  —  sînt  instalaţii  de   loc  din  ţară  unde  se  pro­  perspectivă   tovarăşii   sing.   zării  în  cele  mai  bune  con­  ceastă   iarnă,   potenţialul   menilor   muncii   programe­  din  inii
              transmisie-reeepţie  la  dis­  duc  modemurile  de  acest   Ludovic  Nagy,  Adela  Po­  diţii   a   producţiei   pentru   energetic   al   ţării,   precum   le  de  acţiune  pentru  pre­  judeţeni
                                                                                                                                                                             tatca  i<
              tanţă   între   calculatoare   tip.                pa,  Daniela  Binder,  Ovi-   export,  iar  acolo  unde  ne­  şi  de  locuinţele  planifica­  gătirea   temeinică   a   pro­  tico-edu
              şi   terminale   sau   între   Modemurile  sînt  indis­  diu Işan şi alţii.    cesităţile  impun  să  se  ia   te  a  se  construi  în  oraşele   ducţiei  anului  viitor,  astfel   mitetuli
                                                                                                                                                                              U.T.C.,
              calculatoare   şi   calcula­  pensabile   în   reţelele   de                   măsuri   pentru   organizarea   din  Valea  Jiului  —  ca  o   îneît  sarcinile  pe  1988  să   Hunedo
              toare.   Sînt   utilizate   în   calculatoare,  în  lucru  cu   RITA TURC,     activităţii   în   trei   schim­  condiţie   esenţială   pentru   fie  realizate  ritmic,  la  toţi   de  cerc
              cele mai diverse procese  un calculator central a-       corespondent          buri.                     asigurarea  forţei  de  mun­  indicatorii,   încă   din   pri­  blemele
                                                                                                                                                                              întîlnit
                                                                                               Importante sarcini revin  că necesare în extracţia de  mele zile.              tru  loai
                                                                                                                                                                              tatea  „
                                                                                                                                                                              Iaşi,  ca;
                                                                                                                                                                              mu ni cai
                CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA                                                                                                                                   că  a  c
                                                                    MH DOBRA I-o „stea“                                 pe cale să se aprindă...                              în  prof
                                                                                                                                                                              baterile
                                                                                                                                                                              siuni   ş
                                                                                                                                                                              le  vizîn
                        Arăturile adinei - efectuate                  (Urmare din pag. 1)      stincă  de  artificierul  Remus   tărîţi  să  ne  îndeplinim  an­  respecta  angajamentul  asu­  mării  ş
                                                                                                                                                                              de  mun
                                                                                               Teuşan,  de  la  formaţia  de   gajamentul   asumat   de   a   mat,  există  perspective  cer­  vi tatea
                                                                                                                                                                              a  ţării,
                                                                                                                                                  te  ca  MH  Dobra  I,  a  că­
                     grabnic pe întreaga suprafaţă!                                            explorări  miniere  din  Va­  încheia   lucrarea   pînă   la   rei  putere  instalată  va  II   a  manii
                                                                                                   Dobrii.
                                                                                                           Lansator
                                                                                                                   de
                                                                                               dul
                                                                                                                                                                              tarea p
                                                                       l-am găsit in schimb. în  i'- - ' I   wnwwr      Unele lunii decembrie".   de  800  kW,  să  pulseze  la
                                                                                               ţevi. excavatorist. sudor. ^ w v . /
           >   La   Cooperativa   agricolă   de  tarlalele  sînt  plate  şi   plină  activitate,  pe  cei  ca-   artificier  ?  Da,  pentru  că   ...Cu  aproape  3  km  în   inceputul  anului  viitor  pri­  t.
            de   producţie   din   Şoimuş,   se  ară  mai  uşor,  astfel  că   '  ro  croiau  noul  drum  al  a-   noul  drum  al  apei.  de  la   amonte,  la  locul  unde  pî-   mii  kilowaţi-oră  în  sistemul   UlIlVv
            singurele  lucrări  ce  au  mai   viteza  de  lucru  va  creşte   pei  de  la  baraj  pînă  la   baraj  spre  centrală  înseam­  riul   lazuri   se   uneşte   cu   energetic,
                                                                                                                                                                               ■
           !  rămas  de  efectuat  în  cîmp   simţitor.              paletele   turbinelor.   Erau   nă   de   fapt   o   conductă   rîuI  Dobra,  se  află  bara­  Aşteptăm,  deci,  să  con­  NA  FRE
            sînt   arăturile'   adinei   de   Se  lucrează  cu  spor,  fă­  muncitoriî   din   echipa   luî   metalică  '  cu  diametrul  do   jul.   Şi   aici   lucrările   sînt   semnăm   evenimentul.   Dar   LIN ARI
            toamnă.  Aici  trebuie  ogo-   ră   pauze.   Formaţia   de                                                  finalizate.  Este  o  construc­  pînă  atunci  să  arătăm  ci­  azi, 1
            rîtă  în  această  toamnă  o   tractoare  este  dotată  cu  a-   Aron  Florea,  de  la  Antre­  un  metru,  căreia  muncito­  ţie  solidă,  din  beton  armat,    de 30 <
                                                                                                                                                                              derile
            suprafaţă  de  277  ha.  Pînă   sistenţa   tehnică,   la   înlă­  priza  specializată  în  insta­  rii  amintiţi.  îi  sapă  lăcaş    ne  mai  sînt  autorii  acestui   limţţnta
            în  prezent,  lucrarea  s-a  e-   turarea  operativă  a  defec­  laţii   de   montaje   a   in  stincă,  pozînd-o,  cale  de   un  baraj  de  priză,  in  .spa­  obiectiv   energetic   de   pe   COr^/ţU
            fcctuat   pe   mai   bine   de   ţiunilor   ce   apar   adueîn-   T.A.G.C.M.   Deva,   echipă   3  km,  pînă  la  turbine.  Lu­  tele  căruia  apa  a  fost  ză­  liul  Dobra.  Lucrătorii  for­  calităţii
                                                                                                                                                                              organizi
            100  ha.  Pentru  buna  des­  du-.şi  o  importantă  contri­  componentă  a  Brigăzii  nr.   crările  nu:  sînt  prea  uşoa­  găzuită,  .  aşteptind  parcă  .   maţiei   conduse   de   ing.   unităţib
            făşurare   a   ogoarelor   s-a   buţie  Laurean  Dancea,  me­  2,  condusă  de  sing.  Ioan   re,   condiţiile   de   muncă   să   pornească   vijelios  Prin   Viorel  Frăfilă,  de  la  briga­  poziţii
            alcătuit  o  formaţie  de  .  10   canicul   secţiei.   Alimenta­                  destul  de  vitrege,  dar  oa­  aducţiunea   metalică   pe   da  II  a  A.C.M.R.  Deva  (şef   cu vânz
                                                                                                                                                                              lej, bu
            tractoare  care  se  află  în   rea  cu  combustibil  se  face   Barbuzan.  Nu  erau  mulţi,   menii  nu  se  plîhg.  Dimpo­  noul  său  drum.  Nu  ne  mai   de   brigadă   ing.   Gheorghe   £i patis
            brazdă   de   dimineaţa   de­  la  faţa  locului,  s-a  alcă­  şapte  cu  şeful  de  echipă,                râmîne   decît   să   admirăm   Şuiaga),   adică   zidarii   şi   indemîn
            vreme  pînă  noaptea  târziu.   tuit  un  stoc  suficient  de   dar  liecare  avea  o  misiune   trivă.  Muncesc  cu  dîrzenie   trăinicia  barajului,  a  bazi­  rea cel
                                                                                                                                                                              cate gu
            Toate  plugurile  sînt  dota­  brăzdare,  astfel  că  înlocui­  precisă   in   buna   derulare   şi   răspundere   pentru   a   nului   compensator,   calita­  lierar-betoniştii  din  echipe­  dulciuri
            te  cu  scormonitori.  Se  ară   rea  celor  tocite  se  face  cu   a   lucrării.   Astfel,   Petru   termina  ultimii  500  metri   tea  întregii  lucrări,  şi  să   le  lui  Ioan  Stroia  şi  Ioan   măiestri
            —   sub  îndrumarea  atentă   iuţeală.   Toţi   mecanizato­  Florea  muncea  pe  lansa­  de   aducţiune,   cit   a   mai              Haraga  sînt  cei  care  au   care a
                                                                                                                                                                              dat de
            şi   controlul   permanent   al   rii  muncesc  cu  hărnicie  şi   torul   de   ţevi,   Constantin   rămas   pînă   la   centrală.   ollăm,  la  Deva,  cine  sînt   construit  barajul  şî  clădi­
            specialiştilor  —  la  adînci-   răspundere,   remareîndu-se                                                cei  care  au  ridicat  aceste   rea   centralei.   Echipa   de
          -  mea  de  28—30  cm,  evitîn-   Iosif   Răbulea,   Ioan   Pan-   Panait  pe  buldozer,  Tran­  „Ştim  că  de  noi  depinde   obiective,   alte   aspecte   de   construcţii   montaj   de   la
            du-se  greşurile.  Aurel  Do-   tea,   Martin   Andax,   Ioan   dafir   Muşa   pe   excavator,   acum  în  cea  mai  mare  mă­  natură tehnică.  I.R.E.   Deva,   condusă   de
            bîrtă,  şeful  secţiei  de  me­  Tarţa  şi  alţii.  L-am  între­  Gheorghe   Mocanu   este   sură  punerea  în  funcţiune,   ...Inginerul   Ioan   Haţega-   maistrul   Gheorghe   Onea,
            canizare, arăta :          bat  pe  Aurel  Luca,  preşe­  sudor,   Constantin   Amitite-   in  timp  cit  mai  scurt;  a   nu,   directorul   I.R.E.   Deva,       DEV/1
              —  Puternic  mobilizaţi  de   dintele   C.A.P.   Şoimuş,                                                                            a  montat  cele  trei  grupuri   pentru
            sarcinile  subliniate  de  to­  despre   calitatea   arăturilor   loaie   instalator,   iar   Iulian   acestui  prim  obiectiv  ener­  beneficiarul  lucrării,  ne  dă   energetice,  postul  de  trans­  triaj - r
            varăşul   Nicolae   Ceauşescu,   adînci.                 Martinescu   asigură   trans­  getic  de  pe  rîuI  Dobra  -   amănunte   despre   stadiul   formare  şi  instalaţiile  afe­
            secretarul  general  al  parti­  —  Se  face  o  lucrare  de   portul  oamenilor  şî  mate­  arăta  şelul  echipei.  De  a-   de  execuţie  al  obiectivului   rente.  Ei  şi-au  făcut  dato­  u,. n  Hrec
            dului,   la   recenta   şedinţă   bună  calitate.  Se  ară  pî­  rialelor  la  locul  de  mun­  ceea   muncim   zi   lumină,   în   ansamblul   său,   preci-   ria.   Este   rîndul   celor   de   (Moderi
            a  Comitetului  Politic  Exe­  nă  la  marginea  tarlalei,  u-   că.  Ei  sînt  ajutaţi  la  tăie­  ciştigind   metru   cu   metru   zind  totodată  că,  dacă  cei   la  A.S.I.M.  Deva  să  le  ur­  pul iu
                                                                                                                                                                              PETRO. 1
            cutiv  al  C.C.  al  P.C.R.,   niform,   căutîndu-se   să   se                                                                                                    norilor
            toţi  lucrătorii  unităţii  noas­  încorporeze-  complet  în  sol   rea drumului apei prin  în bătălia cu stincile, ho-  de la A.S.I.M. Deva îşi vor  meze exemplul...  ring) ;
            tre  se  străduiesc  să  înca­  resturile   vegetale.   în   pa­                                                                                                  tului
                                                                                                                                                                              (7 Noi«
            dreze   arăturile   adînci   în   ralel,  se  acţionează  şi  pen­                                                                                                şi de 1
            termenele   stabilite,   punîn-   tru   fertilizarea   terenurilor                                                                                                LUPEN
            du-se  astfel  baze  temeini­  ce  se  ară.  Pînă  acum  s-a                                                                                                      (Culturi
            ce  producţiilor  agricole  a-   fertilizat   cu   sare   potasică   Intense pregătiri pentru iernarea animatelor                                                 Duelul
                                                                                                                                                                              NEA: S
             le  anului  viitor.  Am  ogo-   o  suprafaţă  de  40  ha.  Am                                                                                                    lătoarc
             rît   terenurile   aflate   în                                                                                                                                   TRIL A:
             pantă  —  sîmbătă  am  în­  transportat   în   cîmp   700                                                                              C.A.P.  Ţebca.  Adăpostu­  seriile 1
                                                                                                                                                                              ANINO.
             cheiat  lucrarea  la  brigada   tone   îngrăşăminte   organi­  (Urmare din pag. 1)  reparat  uşile  .şi  geamurile.   nicie   şi   conştiinciozitate.            tră (M
             din  Bălata  şi  ne-am  depla­  ce  ce  le  vom  aplica  în  zi­                La  Ociu  s-a  rezolvat  pro­  Viorel   Braica,   preşedintele   rile  încă  nu  au  fost  puse   CÂNI:
                                                                                                                                                   la  punct.  în  grajdurile  3
             sat la cea din Şoimuş, un­  lele următoare.            C.A.P.  Mesteacăn.  în  va­  blema   adăpării   animalelor,   cooperativei, arăta :                      riile 1-11
                                                                  ra   trecută   şi   în   această   sporindu-se   debitul   sursei   —  Avem  furaje  suficien­  şi  4  nu  s-au  făcut  lucrări   Ciulean
                                                                  toamnă   în   unitatea   zoo­  de   apă.   La   Târnava   de   te,  o  bază  materială  bună,   de   igienizare,   amîndouă   şic); G
                                                                                                                                                                              de sări
                                                                  tehnică  de  aici  s-au  efec­  Criş  se  află  în  construcţie   ceea  ce  ne  permite  să  asi­  fiind   murdare,   nevăruite   tea şl
                                                                  tuat   modernizări   ample.   o  nouă  platformă  de  gu­  gurăm  o  bună  iernare  a   în   interior.   într-o   aseme­  rul);   (
                                                                  Adăposturile  au  fost  repa­  noi,  lucrare  la  care  con­  animalelor   în   stabulaţia   nea  stare  se  află  şi  came­  toarcen
                                                                                                                                                                              (Patria)
                                                                  rate,  s-a  introdus  apa  în   ducerea   unităţii   :t   atras   1987/1988.     ra   de   lapte,   boilerul   nu   chus   (
                                                                  grajduri,   s-au   amenajat   un  număr  mare  de  coope­  C.A.P.  Ribiţa.  Un  adă­  este   încă   instalat.   Furaje­  GW-B/
                                                                  padocuri,  alei  de  furajare,   ratori.   Duminica   trecută,   post  de  animale  este  pus   le  sînt  depozitate  în  bune   aur  —
                                                                  platforme de gunoi ş.a.    la   amenajarea   noii   plat­  la  punct  din  toate  puncte­  condiţii.   Ferma   este   îm­  de  cull
                                                                                                                                                                              Toate  i
                                                                    —  Avem  o  fermă  zooteh­  forme, ca şi la punerea la  le de vedere. Celelalte  prejmuită,   baza   furajeră   ria   in
                                                                  nică  bine  pusă  la  punct  —                                                   de  asemenea.  Se  cere  mai   tlantic
                                                                  ne  spunea  Maria  Duşan,  o                                                     multă   preocupare   pentru   «C ni cui
                                                                                                                                                                              minori:
                                                                  îngrijitoare  de  animale  ca­  BRIGADA „FULGER" IN ZOOTEHNIE                    realizarea   necesarului   de   cerca  d
                                                                  re  lucrează  de  25  de  ani                                                    nutreţuri,   .   ca   şi   pentru   formula
                                                                                                                                                                              cultură)
                                                                  în  zootehnie.  în  aceste  con­                                                 gospodărirea  cu  grijă  ă  a-   dureanc
                                                                  diţii  putem  asigura  o  bu­  punct  a  incintei  zootehni­  două  acum,  în  aceste  zile,   cestora.     Cantoni
                                                                  nă   desfăşurare   a   stabula-   ce  do  aici  au  luat  parte   se  repară  şi  se  văruiesc,             na);  G
                                                                  ţiei   1987/1988,   sporirea   circa  40  de  oameni  din   lucrare   efectuată   de   Lu-   Ăr             tru ste
                                                                  continuă   a   producţiei   de   sat,  printre  care  ,  Tiberiu   creţia   Stanciu   şi   Ioan   Stabulaţia   animalelor
                                                                  lapte  în  iarna  viitoare.  A-   Fehcr,  Gheorghe  Boldiş  a   Lupu.   Instalaţia   de   adă-   este  —  cum  bine  se  ştie
                                                                  vem,   de   asemenea,   buni   lui   Ilie,   Alexandru   Şoica,   paţ,  ca  şi  cea  de  muls,   —  o  perioadă  în  care  se
                                                                  îngi'ijitori   de   animale   —   Gheorghe   Boldiş,   Miron   sînt   revizuite   şi   reparate.   cer  eforturi  susţinute  pen­
                                                                  Sofia   Hursea,   Ana   Sime-   Braica   şi   alţii,   mobilizaţi   Unitatea   are   depozitate   tru   sporirea   producţiilor
                                                                                                                                                                               Pentr
                                                                  drea  şi  alţii  —  care  mun­  de   organizaţia   de   partid   200  tone  fxn,  700  tone  su­  ce  se  obţin  în  acest  sector   menţin«
                                                                  cesc  cu  hărnicie  şi  con­  din  unitate  şi  de  consiliul   culente  şi  240  tone  grosie­  de   activitate.   Tocmai   de   mai  m
                                                                  ştiinciozitate.            popular  comunal.  La  adă­  re  —  cantităţi  care  —  gos­  aceea  organele   şi   organi­  va  sufl
                                                                    C.A.P.  Vata  de  Jos.  Fer-   posturile  din  Vaţa  de  Sus   podărite  cu  grijă  —  pot  a-   zaţiile  de  partid,  consilii­  sectoru
                                                                  ,ma  zootehnică  de  aici  dis­  s-au  făcut  lucrări  de  con­  sigura   buna   desfăşurare   a   le   populare,   conducerile   turile  r
                                                                                                                                                                              prinse
                                                                  pune  de  un  adăpost  nou   solidare  a  acoperişului,  re­  stabulaţiei   viitoare   a   ani­  colective   din   unităţi,   toţi   zero  gr
                                                                  de  mare  capacitate,  reali­  paraţii   la   uşi   şi   ferestre   malelor.   Ioan   Budău,   şe­  factorii  au  datoria  să  fi­  xlme  îi
                                                                  zat  de  Exploatarea  de  gos­  ş.a.   Unitatea   are   îngriji­  ful  fermei  zootehnice,  are   nalizeze   grabnic   acţiunile   Brumă
                                                                                                                                                                              sol.
                                                                  podărie  comunală  şi  loca-   tori  buni,  marea  majorita­  datoria  de  a  acţiona  pen­  ce   vizează   pregătirea   ier-
                                                                  tivă  Brad.  La  celelalte  a-   te  localnici,  dintre  care  se   tru  evitarea  oricărei  risipe   nării  animalelor,  să  ia  toa­
                                                                  dăposturi   —   la   cel   din   remarcă  Ana  Mariş  (Visa-   de   nutreţuri,   pentru   res­  te  măsurile  ce  se  impun
                                                                  Tîrnava  de  Criş  şi  Ociu  —   lon),   Ana   Bodici,   Letiţia   pectarea   întocmai   a   pro­  pentru   ca   viitoarea   stabu-
                                                                   au  fost  puse  la  punct  in­  Furdea,   Aurora   Coman   şi   gramului  de  grajd  în  vre­  laţie  să  se  desfăşoare  în
                                                                   stalaţiile de adăpat, s-au  alţii — ce lucrează cu hăr-  mea stabulaţiei.       cele mai bune condiţii.
   1   2   3   4   5   6   7