Page 2 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 2
p ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Un produs de perspectivă: modemul ; î n , _ i n t f m p i r i a r e a C o n f e r i n ţ e i N a ţ i o n a l e a p a r t i d u l u i ,
:; ;I, aniversării a' 40 . de ani de l a proci a măr e‘âi Republicii
...I.C.E. „Felix", sub conduse de calculator, în flat la mare distanţă de
unitatea Deva. începutul vederea transmiterii in operatorul care îl utili SPIRIT REVOLUŢIONAR, CONŞTIINŢĂ ÎNAINTATĂ,
unei noi zile de muncă. formaţiei cu viteză la zează. Beneficiarii acestor CUM£
Echipele de eleetronişti mare distanţă printr-un instalaţii sînt posesorii PUTERNICĂ MOBILIZARE Î N MUNCĂ pîndu-hi
grupate în aşa-zisele „mo- procedeu de modulare-de- de calculatoare de pro diversifi
rc cu
duluri" îşi ocupă locuri modulare prin .cablu te ces, precum şi centrele şi de r
le pe fluxul productiv. lefonic. şi oficiile de calcul. Este cărbune din acest bazin. zate de
In modulul numărul unu, Am mai aflat că, din o instalaţie deosebit de îndeplinirea planului Adunările generale ale reşti, ci
asupra căruia ne o- punct de vedere funcţio utilă, avînd în vedere că oamenilor muncii, care au pfompti
colectivi
prim în aceste rînduri, nal, modemurile se pre semnalizează şi întrerupe (Urmare din pag. 1) şi colectivelor care acţio loc în această perioadă în conierci
se desfăşoară o activita zintă în mai multe va rea liniei de legătură în nează pentru construcţia toate unităţile economice nul de
xului <
te febrilă. Sînt pregătite riante : cu transmisie sin tre emiţător şi receptor. şi punerea în funcţiune a din judeţul nostru, trebuie din De
uneltele şi piesele nece cronă sau asincronă, cu în I.C.E. Felix—Deva, unor obiective, în general să constituie un minunat realizări
sare. In cadrul acestui viteză de transmisie pre- primele modemuri au fost pentru realizarea integrală a investiţiilor de pe raza prilej pentru a stabili mă începuti
modul, un mic colectiv selectabilă şi altele. Mo testate şi ansamblatc la a acesteia. în fiecare în judeţului nostru, din care surile concrete ce se im de lumi
ţialc
si
şi-a îndreptat atenţia spre demurile care se reali începutul lunii septem treprindere să se întoc se desprind, ca importan pun pentru realizarea sar procent
sută. O
una din direcţiile priori zează în subunitatea De brie 1987. în timpul scurt mească grafice de punere ţă, obiectivele energetice cinilor pe acest an şi asi expunci
tare din domeniul pro va sînt de o calitate şi care a trecut de atunci în producţie şi de reali şi locuinţele pentru Valea gurarea unei bune pregă cărui ]:
ducţiei tehnicii de calcul: i fiabilitate superioare. De s-au realizat deja 200 de zare a fiecărui produs. Jiului. Este vorba de cen cartea «
realizarea modemurilor.' modemuri. S-au eviden Prioritate absolută trebuie tiri a planului pe 1988. spre cu
fapt, trebuie precizat că acordată şi problemei asi tralele hidroelectrice de pe Este necesar să se stabi
— Modemurile — ne la ora actuală I.C.E. „Fe- ţiat prin contribuţia deo Rîu. Mare, care trebuie să ■ ni
contexti
explica ing. Tiberiu Be- sebită adusă la realiza gurării forţei de muncă lească şi să se discute în vi zi nd
dea, directorul subunită lix“-Deva este singurul rea acestui produs de necesare în vederea reali sporească, începînd cu a- adunările generale ale oa vităţii
ţii — sînt instalaţii de loc din ţară unde se pro perspectivă tovarăşii sing. zării în cele mai bune con ceastă iarnă, potenţialul menilor muncii programe din inii
transmisie-reeepţie la dis duc modemurile de acest Ludovic Nagy, Adela Po diţii a producţiei pentru energetic al ţării, precum le de acţiune pentru pre judeţeni
tatca i<
tanţă între calculatoare tip. pa, Daniela Binder, Ovi- export, iar acolo unde ne şi de locuinţele planifica gătirea temeinică a pro tico-edu
şi terminale sau între Modemurile sînt indis diu Işan şi alţii. cesităţile impun să se ia te a se construi în oraşele ducţiei anului viitor, astfel mitetuli
U.T.C.,
calculatoare şi calcula pensabile în reţelele de măsuri pentru organizarea din Valea Jiului — ca o îneît sarcinile pe 1988 să Hunedo
toare. Sînt utilizate în calculatoare, în lucru cu RITA TURC, activităţii în trei schim condiţie esenţială pentru fie realizate ritmic, la toţi de cerc
cele mai diverse procese un calculator central a- corespondent buri. asigurarea forţei de mun indicatorii, încă din pri blemele
întîlnit
Importante sarcini revin că necesare în extracţia de mele zile. tru loai
tatea „
Iaşi, ca;
mu ni cai
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA că a c
MH DOBRA I-o „stea“ pe cale să se aprindă... în prof
baterile
siuni ş
le vizîn
Arăturile adinei - efectuate (Urmare din pag. 1) stincă de artificierul Remus tărîţi să ne îndeplinim an respecta angajamentul asu mării ş
de mun
Teuşan, de la formaţia de gajamentul asumat de a mat, există perspective cer vi tatea
a ţării,
te ca MH Dobra I, a că
grabnic pe întreaga suprafaţă! explorări miniere din Va încheia lucrarea pînă la rei putere instalată va II a manii
Dobrii.
Lansator
de
dul
tarea p
l-am găsit in schimb. în i'- - ' I wnwwr Unele lunii decembrie". de 800 kW, să pulseze la
ţevi. excavatorist. sudor. ^ w v . /
> La Cooperativa agricolă de tarlalele sînt plate şi plină activitate, pe cei ca- artificier ? Da, pentru că ...Cu aproape 3 km în inceputul anului viitor pri t.
de producţie din Şoimuş, se ară mai uşor, astfel că ' ro croiau noul drum al a- noul drum al apei. de la amonte, la locul unde pî- mii kilowaţi-oră în sistemul UlIlVv
singurele lucrări ce au mai viteza de lucru va creşte pei de la baraj pînă la baraj spre centrală înseam riul lazuri se uneşte cu energetic,
■
! rămas de efectuat în cîmp simţitor. paletele turbinelor. Erau nă de fapt o conductă rîuI Dobra, se află bara Aşteptăm, deci, să con NA FRE
sînt arăturile' adinei de Se lucrează cu spor, fă muncitoriî din echipa luî metalică ' cu diametrul do jul. Şi aici lucrările sînt semnăm evenimentul. Dar LIN ARI
toamnă. Aici trebuie ogo- ră pauze. Formaţia de finalizate. Este o construc pînă atunci să arătăm ci azi, 1
rîtă în această toamnă o tractoare este dotată cu a- Aron Florea, de la Antre un metru, căreia muncito ţie solidă, din beton armat, de 30 <
derile
suprafaţă de 277 ha. Pînă sistenţa tehnică, la înlă priza specializată în insta rii amintiţi. îi sapă lăcaş ne mai sînt autorii acestui limţţnta
în prezent, lucrarea s-a e- turarea operativă a defec laţii de montaje a in stincă, pozînd-o, cale de un baraj de priză, in .spa obiectiv energetic de pe COr^/ţU
fcctuat pe mai bine de ţiunilor ce apar adueîn- T.A.G.C.M. Deva, echipă 3 km, pînă la turbine. Lu tele căruia apa a fost ză liul Dobra. Lucrătorii for calităţii
organizi
100 ha. Pentru buna des du-.şi o importantă contri componentă a Brigăzii nr. crările nu: sînt prea uşoa găzuită, . aşteptind parcă . maţiei conduse de ing. unităţib
făşurare a ogoarelor s-a buţie Laurean Dancea, me 2, condusă de sing. Ioan re, condiţiile de muncă să pornească vijelios Prin Viorel Frăfilă, de la briga poziţii
alcătuit o formaţie de . 10 canicul secţiei. Alimenta destul de vitrege, dar oa aducţiunea metalică pe da II a A.C.M.R. Deva (şef cu vânz
lej, bu
tractoare care se află în rea cu combustibil se face Barbuzan. Nu erau mulţi, menii nu se plîhg. Dimpo noul său drum. Nu ne mai de brigadă ing. Gheorghe £i patis
brazdă de dimineaţa de la faţa locului, s-a alcă şapte cu şeful de echipă, râmîne decît să admirăm Şuiaga), adică zidarii şi indemîn
vreme pînă noaptea târziu. tuit un stoc suficient de dar liecare avea o misiune trivă. Muncesc cu dîrzenie trăinicia barajului, a bazi rea cel
cate gu
Toate plugurile sînt dota brăzdare, astfel că înlocui precisă in buna derulare şi răspundere pentru a nului compensator, calita lierar-betoniştii din echipe dulciuri
te cu scormonitori. Se ară rea celor tocite se face cu a lucrării. Astfel, Petru termina ultimii 500 metri tea întregii lucrări, şi să le lui Ioan Stroia şi Ioan măiestri
— sub îndrumarea atentă iuţeală. Toţi mecanizato Florea muncea pe lansa de aducţiune, cit a mai Haraga sînt cei care au care a
dat de
şi controlul permanent al rii muncesc cu hărnicie şi torul de ţevi, Constantin rămas pînă la centrală. ollăm, la Deva, cine sînt construit barajul şî clădi
specialiştilor — la adînci- răspundere, remareîndu-se cei care au ridicat aceste rea centralei. Echipa de
- mea de 28—30 cm, evitîn- Iosif Răbulea, Ioan Pan- Panait pe buldozer, Tran „Ştim că de noi depinde obiective, alte aspecte de construcţii montaj de la
du-se greşurile. Aurel Do- tea, Martin Andax, Ioan dafir Muşa pe excavator, acum în cea mai mare mă natură tehnică. I.R.E. Deva, condusă de
bîrtă, şeful secţiei de me Tarţa şi alţii. L-am între Gheorghe Mocanu este sură punerea în funcţiune, ...Inginerul Ioan Haţega- maistrul Gheorghe Onea,
canizare, arăta : bat pe Aurel Luca, preşe sudor, Constantin Amitite- in timp cit mai scurt; a nu, directorul I.R.E. Deva, DEV/1
— Puternic mobilizaţi de dintele C.A.P. Şoimuş, a montat cele trei grupuri pentru
sarcinile subliniate de to despre calitatea arăturilor loaie instalator, iar Iulian acestui prim obiectiv ener beneficiarul lucrării, ne dă energetice, postul de trans triaj - r
varăşul Nicolae Ceauşescu, adînci. Martinescu asigură trans getic de pe rîuI Dobra - amănunte despre stadiul formare şi instalaţiile afe
secretarul general al parti — Se face o lucrare de portul oamenilor şî mate arăta şelul echipei. De a- de execuţie al obiectivului rente. Ei şi-au făcut dato u,. n Hrec
dului, la recenta şedinţă bună calitate. Se ară pî rialelor la locul de mun ceea muncim zi lumină, în ansamblul său, preci- ria. Este rîndul celor de (Moderi
a Comitetului Politic Exe nă la marginea tarlalei, u- că. Ei sînt ajutaţi la tăie ciştigind metru cu metru zind totodată că, dacă cei la A.S.I.M. Deva să le ur pul iu
PETRO. 1
cutiv al C.C. al P.C.R., niform, căutîndu-se să se norilor
toţi lucrătorii unităţii noas încorporeze- complet în sol rea drumului apei prin în bătălia cu stincile, ho- de la A.S.I.M. Deva îşi vor meze exemplul... ring) ;
tre se străduiesc să înca resturile vegetale. în pa tului
(7 Noi«
dreze arăturile adînci în ralel, se acţionează şi pen şi de 1
termenele stabilite, punîn- tru fertilizarea terenurilor LUPEN
du-se astfel baze temeini ce se ară. Pînă acum s-a (Culturi
ce producţiilor agricole a- fertilizat cu sare potasică Intense pregătiri pentru iernarea animatelor Duelul
NEA: S
le anului viitor. Am ogo- o suprafaţă de 40 ha. Am lătoarc
rît terenurile aflate în TRIL A:
pantă — sîmbătă am în transportat în cîmp 700 C.A.P. Ţebca. Adăpostu seriile 1
ANINO.
cheiat lucrarea la brigada tone îngrăşăminte organi (Urmare din pag. 1) reparat uşile .şi geamurile. nicie şi conştiinciozitate. tră (M
din Bălata şi ne-am depla ce ce le vom aplica în zi La Ociu s-a rezolvat pro Viorel Braica, preşedintele rile încă nu au fost puse CÂNI:
la punct. în grajdurile 3
sat la cea din Şoimuş, un lele următoare. C.A.P. Mesteacăn. în va blema adăpării animalelor, cooperativei, arăta : riile 1-11
ra trecută şi în această sporindu-se debitul sursei — Avem furaje suficien şi 4 nu s-au făcut lucrări Ciulean
toamnă în unitatea zoo de apă. La Târnava de te, o bază materială bună, de igienizare, amîndouă şic); G
de sări
tehnică de aici s-au efec Criş se află în construcţie ceea ce ne permite să asi fiind murdare, nevăruite tea şl
tuat modernizări ample. o nouă platformă de gu gurăm o bună iernare a în interior. într-o aseme rul); (
Adăposturile au fost repa noi, lucrare la care con animalelor în stabulaţia nea stare se află şi came toarcen
(Patria)
rate, s-a introdus apa în ducerea unităţii :t atras 1987/1988. ra de lapte, boilerul nu chus (
grajduri, s-au amenajat un număr mare de coope C.A.P. Ribiţa. Un adă este încă instalat. Furaje GW-B/
padocuri, alei de furajare, ratori. Duminica trecută, post de animale este pus le sînt depozitate în bune aur —
platforme de gunoi ş.a. la amenajarea noii plat la punct din toate puncte condiţii. Ferma este îm de cull
Toate i
— Avem o fermă zooteh forme, ca şi la punerea la le de vedere. Celelalte prejmuită, baza furajeră ria in
nică bine pusă la punct — de asemenea. Se cere mai tlantic
ne spunea Maria Duşan, o multă preocupare pentru «C ni cui
minori:
îngrijitoare de animale ca BRIGADA „FULGER" IN ZOOTEHNIE realizarea necesarului de cerca d
re lucrează de 25 de ani nutreţuri, . ca şi pentru formula
cultură)
în zootehnie. în aceste con gospodărirea cu grijă ă a- dureanc
diţii putem asigura o bu punct a incintei zootehni două acum, în aceste zile, cestora. Cantoni
nă desfăşurare a stabula- ce do aici au luat parte se repară şi se văruiesc, na); G
ţiei 1987/1988, sporirea circa 40 de oameni din lucrare efectuată de Lu- Ăr tru ste
continuă a producţiei de sat, printre care , Tiberiu creţia Stanciu şi Ioan Stabulaţia animalelor
lapte în iarna viitoare. A- Fehcr, Gheorghe Boldiş a Lupu. Instalaţia de adă- este — cum bine se ştie
vem, de asemenea, buni lui Ilie, Alexandru Şoica, paţ, ca şi cea de muls, — o perioadă în care se
îngi'ijitori de animale — Gheorghe Boldiş, Miron sînt revizuite şi reparate. cer eforturi susţinute pen
Sofia Hursea, Ana Sime- Braica şi alţii, mobilizaţi Unitatea are depozitate tru sporirea producţiilor
Pentr
drea şi alţii — care mun de organizaţia de partid 200 tone fxn, 700 tone su ce se obţin în acest sector menţin«
cesc cu hărnicie şi con din unitate şi de consiliul culente şi 240 tone grosie de activitate. Tocmai de mai m
ştiinciozitate. popular comunal. La adă re — cantităţi care — gos aceea organele şi organi va sufl
C.A.P. Vata de Jos. Fer- posturile din Vaţa de Sus podărite cu grijă — pot a- zaţiile de partid, consilii sectoru
,ma zootehnică de aici dis s-au făcut lucrări de con sigura buna desfăşurare a le populare, conducerile turile r
prinse
pune de un adăpost nou solidare a acoperişului, re stabulaţiei viitoare a ani colective din unităţi, toţi zero gr
de mare capacitate, reali paraţii la uşi şi ferestre malelor. Ioan Budău, şe factorii au datoria să fi xlme îi
zat de Exploatarea de gos ş.a. Unitatea are îngriji ful fermei zootehnice, are nalizeze grabnic acţiunile Brumă
sol.
podărie comunală şi loca- tori buni, marea majorita datoria de a acţiona pen ce vizează pregătirea ier-
tivă Brad. La celelalte a- te localnici, dintre care se tru evitarea oricărei risipe nării animalelor, să ia toa
dăposturi — la cel din remarcă Ana Mariş (Visa- de nutreţuri, pentru res te măsurile ce se impun
Tîrnava de Criş şi Ociu — lon), Ana Bodici, Letiţia pectarea întocmai a pro pentru ca viitoarea stabu-
au fost puse la punct in Furdea, Aurora Coman şi gramului de grajd în vre laţie să se desfăşoare în
stalaţiile de adăpat, s-au alţii — ce lucrează cu hăr- mea stabulaţiei. cele mai bune condiţii.