Page 21 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 21
Tovarăşul Nicolae Geauşescu a vizitat
proletari dw toate ŢĂR1CE. UNIŢI-VĂ
Expoziţia jubiliară a industriei construcţiilor
de maşini din U.R.S.S. şi Expoziţia
SOCIALISMUL la Moscova, cu prilejul celei ¡Je-a 70-a
unionali de artă plastică, deschise
ULUI JUDEŢEAÎM aniversări a Marii Revoluţii
Socialiste din Octombrie
Anul XXXIX, nr. 9 323 SiMBÂTĂ, 7 NOIEMBRIE 1987 4 pagini - 50 bani
MOSCOVA li (Agerpres.) pun pentru modernizarea neze mai intens pentru
—- T o v a r ă ş u l Nicolae şi diversificarea producţiei fructificarea posibilităţilor
Ccauşescu, secretar gene şi ridicarea calităţii şi com largi existente în ceea ce
în întînipjriarea Conferi nf ei .Nationale apartldului ral al Partidului Comunist petitivităţii maşinilor şi priveşte cooperarea şi spe
Român, preşedintele Re utilajelor. Au fost prezen cializarea în domeniul
şi aniversării a 40,; de uni Tde Ia php cl a mare a Repu b 1 i c i i publicii Socialiste Româ tate agregatele de prelu construcţiilor de maşini,
nia, a vizitat, în cursul crare a metalelor cu uti pentru transpunerea în
SPIRIT REVOLUŢIONAR, C0NSTINT/, ÎNAINTATĂ, dimineţii de vineri, Expo lizări multiple, liniile au viaţă, în cel mai scurt timp,
ziţia jubiliară a industri tomate pentru diferite in a tuturor înţelegerilor con
PUTERNICĂ MOBILIZARE. IN MUNCĂ ' ei construcţiilor de maşini dustrii, noile tipuri de au venite pe linie economică
din U.R.S.S., deschisă în toturisme, autovehicule între conducătorii de
aceste zile, la Moscova, în grele, maşinile şi agrega partid ai celor două ţări.
cadrul acţiunilor prin ca tele agricole, tehnica de La încheierea vizitei to
Prin integrarea rapidă a noilor încadraţi - re este marcată cea de-a calcul. Un sector special varăşul Nicolae Ccauşescu
a semnat în Cartea de o-
aniversare
Marii
a
70-a
ilustrea
expoziţie
Revoluţii Socialisto din Oc din rezultatele colaborării noare a expoziţiei.
ză
La cea de-a 70-a aniver
aport tot mai mare la creşterea producţiei tombrie. aceeaşi zi, tovarăşul U.R.S.S. cu alte ţări socia sare a Marii Revoluţii So
în
liste în domeniul construc
Nicolae Ccauşescu a vizi ţiilor de maşini, între ca cialiste din Octombrie, a-
în timpul anului, mina în noiembrie şi decembrie din efectivele planificate. tat Expoziţia unională de re un loc aparte îl repre dresez calde felicitări mun
citorilor, tehnicienilor, spe
Dîlja s-a confruntat cu a.c., în lunile celui de-at Aş dori să reţineţi că s-au artă plastică dedicată ace zintă realizările cooperării cialiştilor sovietici pentru
lipsa- unor efective la ac treilea an al actualului făcut şi s£ fac eforturi luiaşi eveniment. româno-sovietice. realizările obţinute îi? do
tivitatea din subteran, fapt cincinal. pentru ca noii încadraţi La vizite au participat în timpul vizitei, tova meniul construcţiilor de
care a influenţat asupra Cîteva însemnări de pe să beneficieze de cele mai tovarăşii Constantin Dăs- răşul Nicolae Ccauşescu maşini, înfăţişate în aceas
plasării posturilor planifi itinerarul noilor încadraţi bune condiţii de muncă călescu, membru al Comi s-a întreţinut cu membri tă expoziţie şi le urez noi
cate în cărbune. Desigur, la această întreprindere şi viaţă. Pentru toţi s-au tetului Politic Executiv al ai guvernului U.R.S.S., în şi mari succese în înde
nerealizarca acestui indi sînt concludente. Primele rezolvat operativ proble C.C. al P.C.R., prim-minis- cursul acestor discuţii fi plinirea sarcinilor ce Ie
cator s-a răsfrînt şi asu informaţii le-am primit de mele referitoare la cazare, tru al guvernului, şi Ion ind abordate probleme ale revin din hotărîrilc Con
pra producţiei de cărbu la ing. Kovacs Emerlc, di masă, instructaj şi califi Stoian, membru supleant dezvoltării colaborării în gresului al XXVII-Iea al
ne. Restanţele,- pe perioa rectorul minei. care, repartizare pe bri al Comitetului Politic E- tre cele două ţări. S-a P.C.U.S.
da trecută din an, înre — Toţi. factorii de con- găzi- şi sectoare, de ordin xecutiv, secretar al C.C. subliniat că există o bază Urez o bună colaborare,
personal. Sigur, nu este al P.C.R. o conlucrare rodnică în-
uşor. De dimineaţa şi pî Prezentînd expoziţia, bună de dezvoltare a co
nă seara sîntem alături de gazdele au informat des laborării .şi' cooperării, fi (Continuare in pag. o 4-a)
ei. Cei mai mulţi dintre pre eforturile ce se de- ind necesar să se acţio-
noii veniţi au fost impre
sionaţi de condiţiile asi
gurate, s-au angajat să
gistrate de întreprindere facă treabă bună, să fie Tovarăşul Nicolae Ceauşsscu, împreună
(chiar dacă în prezent aici I.M. DÎLJA harnici şi disciplinaţi.
se extrage cărbune la ni împreună cu tovarăşul
velul stabilit) sînl destul Voicu Matei, secretarul cu tovarăşa Elena Geaissescu, va efectua
de mari. Trebuie spus din ducere acordă cea mai ma comitetului U.T.C. al în
capul locului, că nimeni, re importanţă acţiunii de treprinderii, am discutat,
la I.M. Dîlja, nu se îm încadrare şi stabilizare a la sectoarele de producţie o vizită oficială de prietenie în R.S.F. Iugoslavia
pacă cu această situaţie, forţei de muncă, de inte şi şcoala dc calificare cu
între măsurile tehnico-or- grare rapidă a noilor mun mulţi dintre cei intraţi T o v a r ă ş u 1 Nicolae tua, la invitaţia tovarăşu lui Central al Uniunii Co
ganizatorice luate de con citori în colectivul unită recent pe poarta unităţii, Ccauşescu, secretar gene lui Lazar Moisov, pre muniştilor din Iugoslavia,
siliul oamenilor muncii se ţii — arăta interlocutorul. care doresc să devină mi- ral ai Partidului Comunist şedintele Prezidiului Repu o vizită oficială de priete
numără şi aceea cu privi In lunile octombrie şi no Român, .preşedintele Re blicii Socialiste Federative nie în Republica Socialis
re la încadrarea, stabili iembrie a.c., conform pro LIVIU BRAICA publicii Socialiste Româ Iugoslavia, şi a tovarăşului tă Federativi Iugoslavia.
zarea, calificarea .şi perfec gramului stabilit la nive nia, împreună cu tovarăşa Boşko Krunici, preşedin în a doua decadă a lunii
ţionarea forţei de muncă, lul C.M.V.J., la I.M. Dîlja {Continuare în pag. o 3-a) Elena Ccauşescu, va efec- tele Prezidiului Comitetu- noiembrie 1987
în vederea creşterii randa vor fi încadraţi circa 1000
mentelor de extracţie, a d'e muncitori, din mai mul
producţiei zilnice de căr te judeţe ale ţării. Pînă
bune, asigurării condiţii în prezent, acţiunea s-a
lor optime îndeplinirii rit ’derulat corespunzător, am
mice a sarcinilor de plan primit aproape jumătate
Măsuri hotărâte pentru realizarea
unei concordanţe depline intre Localităţile hunedorerre în anii actualei legislaturi
MUNCITORI, TEHNICIENI, INGINERI,
capacitatea existentă SPECIALIŞTI DIN INDUSTRIE ! Simeria: SE NAŞTE UN ORAŞ MODERN
Faceţi totul pentru îndeplinirea integrală,
In ultimii 14 ani, numă Un adevăr de necontestat.
şi rezultatele obţinute Ia toate sortimentele, a planului la producţia rul locuitorilor oraşului ce In actuala legislatură s-a
fizică, în strînsă concordanţă cu prevederile feriştilor a crescut cu trei conturat nu numai centrul
Plin punerea în func siliului oamenilor muncii, contractelor economice, cu cerinţele reale ale mii. Văzut acum, în preaj civic al oraşului, cu blocuri
ţiune, în trimestrul IV al cît şi intervenţiile nume economiei naţionale ! Nu precupeţiţi nici un ma alegerilor de deputaţi de locuinţe moderne, cu u-
anului trecut, a noii sec roşilor participanţi la dez efort pentru a asigura ţării cantităţi sporite pentru consiliile populare şi tilitâţi sociale de comerţ, de
ţii de producere a firelor bateri. cu o lună înaintea Confe prestări servicii, de învăţă-
artificiale prin procedeul Pronunţatul spirit critic de energie electrică, de cărbune, petrol, mine rinţei Naţionale a partidu mint şi sănătate, dor s-au
continuu, la I.F.A. „Vîsco- .şi autocritic care a carac reuri si alte materii prime ! Acţionaţi cu toată lui, oraşul Simeria oferă conturat sau chiar finalizat
za" Lupcni a sporit con terizat întreaga desfăşura fermitatea pentru realizarea planului de ex ochiului imagini care prin şi o seamă de dorinţe mai
siderabil capacitatea de re a adunării îşi găseşte port, care constituie o cerinţă obiectivă pentru forme şi culori incintă pe vechi' ale simerienilor. Ast
producţie, s-au îmbunătă explicaţia în rezultatele oricine. Pentru că Simeria fel, s-a extins reţeaua de a-
ţit simţitor condiţiile dc nemulţumitoare obţinute asigurarea mijloacelor necesare desfăşurării în ultimilor ani este un oraş pâ potabilă şi de canaliza
lucru pentru oamenii mun de colectivul unităţii în bune condiţii a activităţii economice I aproape in întregime nou. re pe străzile Cimpulul, do-
cii de aici, în majoritate cursul acestui an. „în cen (Din Apelul Frontului Democraţiei Pentru simerieni, ultimii trei cirliei, Mihall Sadoveanu,
ani - anii actualei legisla Petru Maior, Aurel Vlaicu,
şi Unităţii Socialiste) turi - din minunata ,,Epocă Teilor, 1 Mal, Iile Pintilie,
Adunările generale ale oamenilor Nicolae Ceauşescu" au în s-au introdus gaze naturale
Tntîlniri de lucru între candidaţi şi alegători semnat pasul decisiv către la bucătăriile celor mal mul
muncii — expresie a democraţiei
trăsăturile urbanistice ale te dintre blocurile construite
şi autoconducerii revoluţionare PROPUNERI LA A CĂROR ÎNFĂPTUIRE unui oraş modern. in etapele anterioare, iar la
L-am întrebat pe tovară cele ce s-au construit in ul
S-AU ANGAJAT CU TOTII şul Pavel Irimic, primarul timul an şi se vor mai con
femei. Noua capacitate trul atenţiei oamenilor oraşului, ce a fost mai deo strui, această folosinţă este
materializează un uriaş c- muncii din secţiile între Ceea ce a caracterizat Dialogul lor cu alegătorii sebit în această legislatură prevăzută încă din proiecte.
fort de investiţii (peste 1,3 prinderii — sc arăta în întîlnirea de lucru a can a fost un dialog al încre în destinul Simeriei. De asemenea, in anii legis
miliarde lei), care trebuie raport — au stat în per didaţilor de deputaţi pen derii reciproce, exprimîn- — In această perioadă - laturii 1985-1987 s-a dublat
răsplătit de colectivul a- manenţă realizarea planu tru circumscripţiile electo du-şi convingerea că, in ne-a răspuns — s-a pus con conducta de aducţiune a
eestei tinere unităţi eco lui fizic cantitativ şi ca rale municipale nr. 13, 14 diferent care dintre ele va cordanţă intre dezvoltarea apei' in oraş, pentru a se
nomice prin rezultate bune litativ, pregătirea şi des şi 15 din Hunedoara cu fi aleasă, împreună cu a- economică şi cea urbanisti putea satisface cererile de
şi foarte bune în produc făşurarea lucrărilor de re alegătorii a fost numărul lcgătorii vor reuşi să or că. S-au rezolvat în acest Introducere a apei potabile,
ţie. Acest deziderat major paraţii şi întreţinere, asi mare do propuneri pe ca ganizeze acţiuni în care timp multe dintre dorinţele treptat, pentru toţi locuito
al tuturor celor ce mun gurarea desfacerii produse re aceştia din urmă le-au să fie implicată întreaga simerienilor dar una predo rii oraşului.
cesc în întreprindere a lor fabricate, încadrarea în făcut. responsabilitate faţă de mină : Simeria este pe cale
fost puternic reafirmat în normele de consum la ma Candidatele care s-au mandatul încredinţat. să devină un oraş modem Am străbătut multe străzi
adunarea generală a re terii prime, materiale, întâlnit cu alegătorii • la Au luat cuvântul, prin- din punct de vedere arhi ale Simeriei intr-o zi înso
prezentanţilor oamenilor combustibil şi energie, rc- Şcoala generală nr. 3 sînt tectural şi urbanistic şi s-a rită de toamnă tirzie, cu lu
muncii, regăsindu-se atît cinci femei: Maria Koka, IOAN VLAD, îmbogăţit in acest timp cu mină de miere şi aur topit.
în cuprinsul raportului MIRCEA DIACONU Claudia Cotar, Marioara corespondent elemente de confort hotărî- ION CIOCLEI
prezentat dc tovarăşa Do- Răileanu, Elvira Jipesou toare pentru ridicarea cali
ra Staicu, preşedintele con {Continuare în pag. a 3-a) şi Gabriela Sîrbuleseu (Continuare în pag. a 3-a) tăţii vieţii locuitorilor săi. (Continuare in pag, a 3-a}