Page 26 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
întreaga activitate politico-educativă -
15'
în sprijinul realizării sarcinilor de plan noiemíiíie I PÍNIRU CONSILIILE POPULARE
Educarea comunistă, re şi de lă locurile de mun au rezultate bune şi la
voluţionară a membrilor că din minerit, siderurgie, pregătirea, executarea şi DE I
de partid, a celorlalţi oa de pc şantiere, termocen calitatea reparaţiilor. Keam
meni ai muncii, în scopul trale şi hidrocentrale, din — Vom realiza, înccpînd „TOT CE AM ÎNFĂPTUIT CONSTITUIE UN ÎNDEMN 10 noic
mobilizării lor la realiza celelalte unităţi economi do anul viitor — spunea PENTRU ÎMPLINIRI SI MAI FRUMOASE" 18,00, vi
sa tio
rea sarcinilor de plan şi a ce ale judeţului. Despre inginerul Iosif Bulea, di niclpiul
angajamentelor asumate în această activitate, despre rectorul I.T.A. Hunedoara, (Urmare din pag. 1) tărilor şl sarcinilor stabi ţelept şl iubit al partidului ţia lini
cinstea Conferinţei Naţio modul cum organele şi or o unitate modernă de în lite de tovarăşul Nicolae şi statului nostru. «lil» juil
sacrală
nale a partidului — a fost ganizaţiile de partid con treţinere şi reparaţii aici le, dintre care mal bine Ceauşescu, conducătorul in- GH. I. NEGREA ediţii ¡)
tema unui reuşit schimb duc întreaga muncă de or la Brad, pentru toate au de 300 s-au construit în terjudeţ
de experienţă cu activul ganizare şi desfăşurare a tobazele din judeţ, fără a anii actualei legislaturi. DIALOGUL OBŞTII, ÎN FOLOSUL El uşoară
Organ
de partid din unităţile de transportului, au vorbit face prea multe investiţii, Străzile M. Viteazul, M. Ko- tul juri
transporturi auto alo ju tovarăşii Iosif Bulea, di doar modernizînd actua gâlniceanu, Margaretelor, (Urmare din pag. 1) nea alegătorul Titu Mis- al u.T.
deţului. rectorul I.T.A. Hunedoara, lele capacităţi şi cu ace Carpaţi, Libertăţii, Traian, ehic. face pi
) ul naţ
Organizat de Secţia de Pavcl Gheorghe, director laşi număr de lucrători. M. Eminescu, I. L Caragia- care le-a cunoscut oraşul G. IGNAT Komâni'
propagandă a Comitetului tehnic la I.J.T.L. Hune- De altfel, buna organiza le, Victor Babeş, 23 August, Lupcni în ultimii ani, dar, In aceste zile au loc, de cată ap
ţe Naţi
judeţean de partid, Con re a muncii, folosirea la Horia, au fost modernizate, mai cu seamă, angajarea asemenea, in circumscrip lui. Sin
siliul judeţean al sindica maximum a capacităţilor li s-a introdus canalizarea civică de a participa „ac ţiile electorale din Petro tlclpe t
telor şi comitetele de Schimb de transport, buna gospo pe o lungime de peste 2,8 tiv şi efectiv la continua şani, Pctrila, Aninoasa, vîrstă i
partid şi sindicat de iu u- dărire a parcului auto, a kilometri. In ultimii ani s-au înfrumuseţare a oraşului Uricani, Lupeni, Vulcan, ani ri
ţării.
rhtuţile I.T.A. şi I.J.T.L., de experienţă spaţiilor din dotare s-a pus la dispoziţia populaţiei în care trăim şi muncim, Iscroni, Crivadia, Jicţ,
schimbul de experienţă s-a la Brad observat peste tot. un spital cu policlinică, ci în care ne creştem copiii Dcalu Babii, Băniţa, dia ■ SA
dovedit util prin proble Cu prilejul dezbaterilor nematograf, şcoală genera ca demni cetăţeni ai pa loguri fructuoase, între a- TUIUL-
„LAUDJ
matica supusă dezbaterii, din cadrul schimbului de lă cu 16 săli de clasă, noi triei" — cum frumos spu- legători şi candidaţi. . DA Ml
prin măsurile stabilite a doara, loan Gliga, secreta experienţă, au reieşit şi spaţii comerciale, unităţi Şoimuş
se întreprinde în cadrul rul comitetului do partid unele neajunsuri asupra prestatoare de servicii şi al AGENDĂ ELECTORALĂ tămîna
celor două unităţi de de la Autobaza Brad, Con cărora organizaţiile de tele. Şi încă o cifră sem Bilanţul întîlnirilor de lucru ale candidaţilor de „Lauda
muncii
transport în scopul ridică stantin Lupu, şeful Auto partid, organele de condu nificativă: numai anul aces deputaţi cu alegătorii, centralizat Ia Consiliul judeţean de C
rii conştiinţei muncitoreşti, bazei Brad, Gheorghe Gli cere colectivă ale celor ta, prin unităţile comercia al F.D.U.S. pînă în seara zilei de 5 noiembrie arăta că de edu
revoluţionare a tuturor lu ga, şeful A.R.A. Brad. două unităţi, organizaţiile le ale oraşului s-au desfă această acţiune se apropie de final. cultură
acţiunili
crătorilor, mobilizării lor La A.R.A., Secţia I.J.T.L. de sindicat şi U.T.C. vor cut mărfuri a căror valoare « Au avut loc 1470 de întîlniri în cadrul cărora rat de
tea cet.
la realizarea . sarcinilor de si la Autobaza Brad, uni trebui să acţioneze în aşa depăşeşte 230 milioane de cei 2 449 de candidaţi de deputaţi s-au întîlnit cu mânu :
plan şi a angajamentelor tăţi unde s-a realizat fel îneît să găsească cele lei, cu 4,4 milioane lei mai peste 238 000 de alegători. terialisn
asumate în întrecerea so schimbul de experienţă, mai bune soluţii şi direc mult decit se prevăzuse. 0 Cei 6 452 de cetăţeni care au luat cuvîntul în istoric
gii
a<
cialistă. A fost subliniat s-a evidenţiat preocuparea ţii de acţiune pentru în — Acum, în preajma ale adunări au făcut 2 592 de propuneri, printre care 18 edueath
faptul că munca de zi cu pentru buna organizare a lăturarea lor. Pe agenda gerilor de la 15 noiembrie de competenţa organelor centrale şi 258 de competenţa carte. ,
zi a lucrătorilor din trans muncii, a unui sistem mo de lucru zilnică trebuie a.c., cum se desfăşoară dia organelor judeţene. dal-poll
telui Ni
porturi este prezentă în dern şi eficient de repara să se afle probleme ce logul candidaţilor de depu coleeviu
întreaga activitate econo- ţii în flux, asigurarea u- vizează mai buna aprovi taţi cu alegătorii ? clamare
mico-socială a judeţului, nor repere prin executa zionare tehnico-ma teria.lă, — Atit adunările de de moment
în transportul mărfurilor, rea lor în cadrul atelie realizarea reparaţiilor la punere a candidaturilor, cit rin Ron ,
rea
produselor agroindustriale, relor, inclusiv piese tur timp şi de cea mai bună şi întîlnirlle candidaţilor cu î' w osp
a miilor de muncitori la nate. Colectivele do aici calitate, creşterea indice cetăţenii s-au constituit în Si
lui de utilizare a parcului adevărate dialoguri de lu Cc -nţă
şi a fondului de timp dis cru ale obştii. Alegătorii şl creştere
viaţă a
candidaţiî au venit cu pro
Creşterea calităţii producţiei ponibil. De asemenea, este puneri, cu soluţii, cu anga uf ' :iv
necesar ca organele şi or
H .UX1
ganizaţiile
jamente
concrete
practice,
de
să
partid
iniţieze mai multe activi de a acţiona cu toată răs GRIGOI
(Urmare din pag. 1) parchete -- arăta şeful tăţi politico-ideologice pen punderea şi dăruirea pen Ia Secţ
zeului
sectorului,' ing. Sabin tru ridicarea conştiinţei tru a ne gospodări mai bine Palatul
Faur — un procent de 40 socialiste a lucrătorilor din oraşul, a-l. face mereu mai va, con
secvenţe a partidului nos la sută sînt secundare, re dc
tru de a fi conservate şi iar 60 la şută sînt par transporturi, în scopul u- frumos. Pentru toţi locuito din par
frumos,
păstrate pentru generaţiile chete principale. No vom nei comportări corespun rii Haţegului împlinirile bo deschis;
viitoare pădurile şi, mai pregăti bine să facem faţă zătoare în relaţiile cu 'că gate de pină acum consti cembrir
ales, mediul ambiant să acestor sarcini sporite şi lătorii, respectării graficu tuie un puternic îndemn la nie înti
lui de circulaţie, reducerii
nătos pe care îl oferă a- vom lua toate măsurile muncă şi acţiune, la amplă
cestea — necesită din par pentru ca încă din pri accidentelor de circula mobilizare a tuturor ener iSî^'^eai
ţie.
înfăptuirea
tea tuturor forestierilor c- mele zile ale celui dc-al AVRAM MICU, giilor, pentru partidului, a IC si
Programului
forturi şi străduinţe pen treilea an al actualului Un nou (ren do maria es te Rata de drum pentru
tru valorificarea superioa cincinal colectivul nostru activist al Comitetului hotăririlor Congresului al transporta Ia destinaţie lamí mitele hunedorenn.
ră a masei lemnoase dată să poată raporta realiza judeţean de partid Xlll-lea al P.C.R., a orlen- DEVA
in producţie. „Am luat rea şi depăşirea sarcinilor străbun
măsuri în acest sens — de plan. Ne bazăm, în a- ri nărui
oaselor
spunea vorbitorul — şi cest sens, şi pe menţine Vïrstele rodniciei DOARA
vom acţiona în continua rea bunei colaborări ce F a m i 1 i i gan (IVI
re prin pregătirea în luna există între sector şi co capada
Zorba
noiembrie a.c. a îhcă cinei loana auto care efectu Cei peste zece mii de transpus pe hîrtie în ver I-Il (I 7
parchete pentru producţia ează transpoi tul masei Acuma, cînd roadele puţini ştiu că este vorba pionieri din municipiul suri si imagini prinosul ŞANl:
anului vii,toi'". lemnoase din parchete la toamnei au „fost strînse de un tată şi cei doi fii Hunedoara au participat de istoric şi legendă al a- stră’
Necesitatea creşterii deo centrele de prelucrare". şi puse la adăpost, iar ai săi. La fel stau lucru ia prima ediţie a amplei eestui măreţ monument Luj
tenorii
sebite a calităţii produc Autoexigenţă pentru li sămînţa pîinii viitoare rile cu Irimie Gal I şi acţiuni pioniereşti „Hune istoric. Dcspărţ
ţiei în 1988 a fost subli nele neîmpliniri din acest pusă toată sub brazdă, Irimic Gal II, de la doara — vatră de istorie Străzile Hunedoarei au seriile 1
niată şi de ing. Constantin an, mai multă responsabi- , ritmurile campaniei a- S.M.A. Deva, Victorian, multimilenară". Organi fost animate în amiaza a- PENI: «
(Culturi
Onuţofu, directorul U.F.E.T. litate pentru soarta pro gricole si-au mai pierdut Liviu şi Băiuţ Mitucă zată de Consiliul munici celci zile de mii de copii, Carmen
Petroşani, care după ce ducţiei anului viitor au din amploare, încorda (S.M.A. Haţeg), Petru şi pal al Organizaţiei pio care au înfrumuseţat ima (Luceai
şi-a făcut autocritica pen dovedit, în cuvintele ros rea forţelor antrenate în Cornel Paraschiv (S.M.A. nierilor, concepută ca o ginea autumnală a locali Ilustraţi
cîmp (
tru unele rezultate slabe tite la adunarea generală bătălia recoltei parcă s-a Orăştie), Gică I, Gică 11 adevărată zi a pionieru tăţii. Numai în ziua record LA: 11 u
(utilizarea necorespunză şi tovarăşii Traian- Co- mai destins. Munca pc şi Traian Ionaşcu (S.M.A. lui hunedorenn şi integra în recuperarea materiale cîmp (
toare a timpului de lucru, dreanu, şeful S.F.E. Baia ogoare, însă, nu s-a în Călan), Vasile şi Doinei tă genericelor acţiunii lor rcfolosibile au fost re ninoa;
(Muncit
iipsa forţei de muncă etc.) de Criş, Marcel Sbîrcea, cheiat. Ea continuu, du Olaru (S.M.A. Cîrneşti), „Tot înainte", manifesta puse în circuitul economic Ora
a arătat : „Pentru a de şeful secţiei de cherestea să de-aeum înainte, mai Romulus, Liviu şi Dorel rea a vizat o suită de o- materii prime şi materia 33RAD:
mara bine încă din pri Vaţn, Gheorghe Mihăilă, eu scamă, de mecaniza Ilerci (S.M.A. Ilia), Vic biective eduentiv-patrioti- le în valoare de aproape străbun
Şic); G
mele zile ale lui 1988 am şeful S.F.E. Baru, Teodor tori. Aceşti ostaşi de pe tor şi Cosmin Bolea ee, realizate printr-o ga 100 000 de lei. clara ţie
luat măsurile necesare în Popcscu, şef de coloană 'frontul pîinii nu prea au (S.M.A. Simeria), Aurel mă largă de activitate ca întîlnirea pionierilor cu nerul);
vederea creării în parche auto Ilia, Vaier Rădos, şe momente de răgaz. şi Călin Marian (S.M.A. re au antrenat toţi pur alpinistul Avei Ritişan, şl ta I
te a stocurilor necesare ful S.F.E. Dobra, Ma Dar nu despre munca Baia de Criş) şi alţii. tătorii cravatelor roşii cu participant la expediţia GEOAG
nent Bi
de masă lemnoasă Scă rin Băltăţcanu, directorul mecanizatorilor, despre Alte exemple sînt Ale tricolor din ' municipiu. românească în Himalaia tură);
derea cu 8000 mc a vo U.M.T.C.F. Deva şi alţi modul, deseori exemplar, xandru, lacob şi Gheor Cinematograful „Modern" în Anul Internaţional al păsările
lumului de masă lemn ni vorbitori. în care îşi fac ei dato ghe Bob sau Cornel, Au- a găzduit masa rotundă Tineretului, finalele com cin): B
sările c
să pe care îl vom exploa ria ne-am propus să gustin şi Sorin Rad, fraţi „Hunedoara — trecut, pre petiţiilor sportive de fot Tn arşi
De la un capăt la altul
ta impune identificarea adunarea generală a fo scriem acum. Gi Să evi- din două familii, de" la zent şi perspectivă“, în bal, atletism, tenis de rie cull
încă de pe acum a căilor restierilor hunedoreni a S.M.A. Deva, Dumitru, cadrul careta informaţiile masă, „Cupa Corvinul" au Evadare
ILIA: I
pentru creşterea calităţii fost străbătută de o înaltă denţiem faptul că aceas Gheorghe şi Costică Mi- furnizate asupra proble întregit suita activităţilor .ţintiri
produselor, pentru a valo responsabilitate şi angaja tă profesie, cu toate hai, trei fraţi, mecaniza melor economice, gospodă acestei zile a pionierilor W.ftl:-
rifica superior fiecare bu re a oamenilor muncii din greutăţile ei, atrage tot tori la S.M.A. Hunedoa reşti, geografice, istorice hunedoreni. no-til»
cată de lemn scoasă din I.F.E.T. Deva de a acţio mai mult pe bărbaţii sa ra, Mircea şi Horia Cim şi culturale specifice lo Atracţia de care s-au
telor, că ea a început să
pădure". poaie (S.M.A. Baia de calităţii de către tovară bucurat activităţile, parti
na cu cea mai puternică fie preluată în familie.
Mai mulţi vorbitori s-au hotărîre şi a îndeplini Criş), Traian şi loan şii Valeria Păcurar, Vic ciparea afectivă a pionie
referit la existenţa în de neabătut sarcinile formu Argumentul ? Pe ogoa Boglea şi (S.M.A. Călan), tor Pez, Octavian Davi- rilor ne îndreptăţesc să
credem că, alături do ac
Blaj
judeţului
nostru loan
rele
Viorcl
pozite a unor stocuri pă late de secretarul general descu, Gheorghe Alimpcs- La ni
gubitoare de produse fi al partidului, tovarăşul muncesc astăzi numeroşi (S.M.A. Ilia), Titi şi eu şi Neculai Chirica au ţiunea pioniereasca de fi scliii
nite, datorită lipsei de Nicolae Ceauşesou, privind mecanizatori care fac loan Turdăşan (SALA. focalizat centrul de inte masă „în poiana Govăj- tempora
ploi sla
vagoane C.F.R. pentru ex îndeplinirea exemplară a parte din aceeaşi fami Orăştie) şi atîţia alţii, a- res, dorinţa de cunoaştere diei", această manifesta fia slut
pediere. „Avem, în pre planului pe acest an şi lie. Astfel, în toate sec semenea lor, care mun şi participare a copiilor la re va fi încă unul din e- rat din
zent, în depozitul final pregătirea condiţiilor pen ţiile de mecanizare în- cesc cu hărnicie pe o- viaţa Hunedoarei. lementele activităţii de Ie. Teri
— arăta ing. Nicolae To- tru realizarea producţiei iîlneşti mecanizatori ai goare, adueîndu-şi con Lecţia de istorie pe ca tradiţie ale purtătorilor me vor
0 şi 5
dor, directorul U.F.E.T. din 1988. Ca un corolar căror feciori i-au urmat tribuţie la sporirea re re o oferă Castelul Corvi- cravatelor roşii cu trico maxime
lor din Hunedoara.
Orăştic — circa 15 000 al acestei puternice mobi în profesie şi muncesc coltelor. neştilor a constituit ca dc. Izol
întreaga
La m
mc de masă lemnoasă şi lizări ce-i animă pc fores împreună cu plugurile şi ...Sînt familii dc me drul în care — sub gene constituit, manifestare s-a fi pred(
Bărbaţi
organiza
prin
din
peste 9 000 mc de cheres tieri am putut consemna în discurile în brazdă, ia canizatori. familie a celor ricul „Generaţia Confe re, desfăşurare şi mai a- cu cer
marea
tea, în timp ce mai mulţi finalul adunării generale semănat sau recoltat. rinţei Naţionale a P.C.R.” va sufla
eficienţă,
beneficiari din ţară ne angajamentul colectivului Cine, dintre cei care care, campanie de cam — au fost primiţi în rîn- les prin pledoarie ca o torul si
abnegaţie
cu
pentru
autentică
panie,
duc
(Meteor
solicită şi au mare nevoie I.F.E.T. Deva de a obţine urmăresc rubrica agrară duriie Organizaţiei pionie F. Dăm
de aceste produse". în cinstea apropiatei Con in ziarul nostru, n-a în bătăliile pentru pîinea rilor sute de şcolari, fiind vîrstele rodniciei.
Spre deosebire de alte ferinţe Naţionale a parti tîlnit măcar o dată evi noastră. Oameni care constituite detaşamente GRAŢIAN ORDEAN,
zone ale judeţului nostru, dului o producţie valorică denţiate numele lui Tra merită mereu respectul ale claselor'a Il-a. Tn ace preşedinte
în Sectorul forestier de ian, Mircea şi Florin şi gîndurile noastre de laşi spirit, al cultivării ol Consiliului municipal
exploatare Ilia, planul de de două milioane lei, peste Rînzar, de la S.M.A. bine. dragostei pentru istoria al Organizaţiei pionierilor
exploatare creşte cu circa realizările înscrise în pre Geoagiu ? Dar, desigur, MIRCEA LEPĂDAU) neamului, creatorii de fru Hunedoara
mos literar şi plastic au
10 000 mc. „Din cele 102 zent în bilanţul activităţii.