Page 27 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 27
24 9 DUMINICĂ, 8 NOIEMBRIE 1987 Paq. 3
DECEBAL — 1900 DE ANI DE LA URCAREA
biecta că filmul e prea
PE TRONUL PAGEI M o r o m e ţ i i întunecat. Dar el nu pu la •' Oamenii muncii de
Coranda-Certej
Mina
tea ii altiel: tristeţea nu
poate fi redată color, re s-au mobilizat exemplar
Daco-geţii in izvoarele antice (ii) prima reacţie a spectato inspiratoare. Stere Gulea gistrul ei se limitează la în producţie de la înce
in cazul unei ecranizări,
obţlnînd
anului,
putul
alb-negru. Cu acest aus
s-a străduit (şi a reuşit)
ter alb-negru şi in mare
TIE rului este de a o confrun să respecte litera textului, parte datorită iui, MORO- rezultate remarcabile. Ei
Dezvoltarea societăţii „cel clintii .şi -cel mai ma ta cu opera literară di atît cit i-a îngăduit spe raportează îndeplinirea
marţi, gcto-dace a impus, fără re dintre regii din Traeia nainte cunoscută de el. cificul artei sale, dar şi-a MEJli este un film anto planului pe 1987 cu
ora logic susţinut, ca de nişte două luni mai devreme,
Ia ca- îndoială, şi apariţia scrie .şi stăpînitor al tuturor ţi Şi, de obicei, confrunta dat seama că mai impor
1 mu* rii. Cercetările arheologi nuturilor de dincoace ele rea se soldează in defa tant decît litera este spi coloane portante, de o înregistrînd un spor de
esclee- ce au descoperit la Ocniţa fluviu", care a pus capăt voarea ecranizării. Un ritul cărţii. Marele merit suită de secvenţe antolo 32,8 milioane lei la pro
icrclor gice: tăierea salcimului, ducţia marfă, importan
, con- Sarmizcgetusa o serie de războaielor interne, a spo motiv ar fi acela că sînt al filmului său este ace
vm-a inscripţii cu caractere gre rit capacitatea militară puţini regizorii capabili so ia că a reuşit să realizeze secerişul cu prînzul sărac te depăşiri de plan la
ui in ceşti şi latine, nume de (circa 200 000 luptători) şi reziste vanitoasei tentaţii translaţia pe ecran a „spi din umbra carului, poiana toate metalele conexe
ii uzi că lui locan, serbarea şcola din minereurile extrose
etăţii“, persoane. Dio Cassius „dăruise marelui preot de a folosi opera litera ritului moromeţian". El a
omite- semnalează: „...cînd Tra- Deccneu o putere aproa ră drept pretext pentru înţeles esenţialul şi anume ră etc. etc., culminind cu şi prelucrate. Felicitări
cdoara ion a pornit-împotriva da pe regală şi el — regele a-şi reliefa propria perso fantastica secvenţă finală, şi la mulţi ani la fel de
îstarea unde, in zori, Moromete buni ! •' Bilanţul „la zi"
estiva- cilor şi se apropia de Ta- — a luat ajutor pe Decc nalitate. Altul, mai obiec în căruţă cu Niculaie, se
intarca pae, locul unde barbarii neu care un timp fusese tiv, este acela că, de re al siderurgiştilor hunedo-
dedi- îşi aveau tabăra, i s-a a- socotit zeu". gulă, fiind vorba de arte I Îndreaptă prin fuioare reni privind diversifica
iifcrln- dus o ciupercă mare pe Acelaşi Strabon rela cu modalităţi de expresié lHLiiu halucinante de ceafă spre rea producţiei şi dimi
artidu- 1 şcolile oraşului. Şi deoda
â par- care era scris cu litere tează că după Burebista, diferite, o ecranizare, ori- nuarea importurilor con
reţ « în latine că dacii şi ceilalţi statul s-a împărţit în pa cît de fidelă, nu poate că in romanul lui Marin tă caii se opresc din îna semnează asimilareo în
3o de îl sfătuiesc pe Traian să cuprinde întreaga com Preda spectacularul nu intarea lor lentă şi Moro fabricaţie, în cele zece
jtleţele tru, apoi în cinci, făeînd mete rosteşte una dintre
se întoarcă şi facă pace". si o înşiruire a regilor plexitate a textului literar. rezidă in trama epică, ci luni ale acestui an, a 42
Inscripţiile descoperite, daci : Deccneu, Comosi- Există insă, din fericire, şi in drama interioară, su- interogaţiile lui deconcer de noi mărci de oţeluri
CUL* excepţii. Regizorul Stere lletească a personajului tante: „Niculaie, unde şi tipodimensiuni de la
f I V A sumare, nu permit în de cus, Corilus (Scorilo), Du- mergem noi, domnule ?".
LAU- plinătate cunoaşterea lim rns, Cotiso, Dicomes, Da- Gulea, cel care s-a încu central, exponent al unei minate, 17 dintre acestea
K“. La bii vorbite de geto-daei, plx. Ca duşman consec metat să ecranizeze ca întregi lumi a ţărănimii. Intr-adevăr unde merg ei ? fiind destinate tehnicilor
it Sap- ştim însă, din cuvintele podopera lui Marin Preda, A acelei ţărănimi care Către o altă viaţă, alt de vîrf ale economiei na-
i cativa vent al romanilor e po destin, altă lume, altă
lauda de origine daco-gctă păs menit regele Cotiso, de ne-a oferit o astfel de poartă pe umerii ei ţara,
mi zata trate în număr de circa spre care istoricul Florus excepţie. După cum în care ii dă plinea şi cărtu eră ? Şi apoi caii pornesc
miunal 1110 in limba română că spune: „dacii trăiesc ne- suşi mărturisea intr-un in rarii şi care nu cere pen iar şi totul se mistuie în
lea $i ele au o importanţă din terviu, ci n-a urmărit, să tru sine decît „privilegiul" ceaţă...
filtre desllpiţi de munţi. De a- E C R A N
bueu- punct de vedere social şi eolo sub conducerea rege se evidenţieze pe sine, ci de a li lăsată să-şi vadă Servit de o excelentă
i par- economic. lui Cotiso ori de cîtc ori să servească exemplar o- în pace de sărăcia, de echipă de actori — dintre
iu nu- care Rebengiuc face, pro
^Ia- Pe temelia unităţii de Dunărea îngheţată de ger pera lui Marin Preda. Mo nevoile şi de neamul ei. babil, rolul vieţii sale —
üc ¡>i civilizaţie şi de neam spi tşi unea malurile, obiş destie ? Nobil orgoliu ? Mai mult: tristeţea cople
Sntrc- rituală şi economică şi-a nuiau să coboare şi să Indiferent cum am numi-o, şitoare a acestui destin, Stere Gulea a dat cu
olitico- făurit poporul dac statul din această atitudine ce care, la lectura cărţii, se MOROMEJII o capodope ţionale • Burduful din
i|ia de pustiască ţinuturile veci ră. Să nu ne temem de cauciuc pentru cunoscu
ca so- centralizat şi indepen ne“. ţine, la urma urmelor, de duşi de stil şi de celebre
esedin- dent, sub conducerea lui Reunificarca statală a etica profesională, s-a le replici moromeţiene, exagerare, să nu ocolim ta maşină de spălat rea
scscu“, Burebista, în jurul anului acest cuvint, mai ales cînd lizată la Cugir se fabri
„Pro- poporului dac şi întărirea născut o operă cinemato ne-ar ii putut scăpa, apa avem prilejul, nu tocmai
ai .. — 70 î.e.n. puterii sub conducerea Ini grafică a cărei valoare re in toată amploarea ei că la secţia de cauciu-
a isto- Punînd în evidenţă sta Deecbal ne apare zugră des, de a onora cu el un cărie a cooperativei
isfatui- diul economic şi social- vită în scrierile lui Dio nu se află cu nimic mai şi cu o extraordinară preg film românesc. „Progresul" Deva. „Dar,
ítenilor prejos de cea a operei nanţă în Ulm. Cineva o- RADU CIOBANU
-í --u- politic atins de societatea Cassius, care ît caracte pînă a ajunge aici — ne
geto-dacă, Strabon scria : rizează pe marele rege spunea Elisabeta Costau,
-il*U „Burebista, getul ajuns în „foarte priceput la planu şeful secţiei — burduful
ui de respectiv a fost „dispu
ti“. fruntea neamului său ca rile de război şl iscusit în
re era istovit de războaie, înfăptuirea lor, ştiind să tat". între multe unităţi
OTUOS- l-a înălţat atît de mult aleagă prilejul pentru a meşteşugăreşti din ţară.
' ' lak Cel mai greu element a
[ésehisü incit, în cîţiva ani a fău ataca pe duşmani şi a se
a Mu rit o stăpînire puternică retrage la timp, dibaci în fost culoarea gri a pro
de la şi a supus geţilor cea mai a întinde curse, era un dusului. Noi am reuşit
iin Dc- datorită reţetelor stabili
* bucti- mare parte din populaţii bun luptător şi se price
interes le vecine, încî't a ajuns pea să folosească izbîn- te în urma multor în
•ilor de să fie temut şi de ro da, dar şi să iasă cu bine cercări în laboratorul
r;mi¡ne mani". propriu. Pentru acest
1 lle dintr-o înfrîngere; din a-
ra r z¡I- Rcferindu-sc la structu ceastă pricină a fost un succes merită felicitări
ra socială, Iordanes arată duşman do temut pentru tehnologul secţiei noas
că „geţii au fost totdeau romani". tre, sing. Maria Aslău,
'dM&Sí'A na superiori aproape tu In persoana celor doi laborantele Florica To-
turor barbarilor şi aproa conducători — Decebal şi mescu, Maria Mateş şi
pe egali cu grecii". El Traian — se confruntau alţi cooperatori". Subscri
89EB0
spune că din cei de neam la acea vreme două lumi em din toată inima la
s-au n u m i t „tarabostos“ — cea romană, botărîtă aceste felicitări ! ® fn
ori /. ca 7 ci “ VZAV. V.V.'.W.'.V.VV.'/.V.'.'AW.W.V.V.V.'.W.V
id ma- sau apoi ..piliali" şi se a- să stabilească pe calea ar dorinţa de a se realiza
Driunul legeau regii şi preoţii. melor o ordine ' impusă Aspect (lin interiorul MICA PUBLICITATE o AU trecut şase luni de profesional, în oraşele
HUN E- cânii iţei I.M. Hunedoa durere şi lacrimi de cînd un
ur, na Decretul oraşului Dio- prin voinţa Romei şi lu ra : ordine, curăţenie, ANIVERSARE destin crud n smuls-o fulge din Valea Jiului sosesc
iv); lîs- nysopolis din a n u l •!!! mea dacilor, caro luptau bună servire. Minerii rător din mijlocul nostru pe mereu tineri din toate
- B); î.e.n. în cinstea lui Acor- pentru apărarea ţării, u- sînt aşteptaţi la masă. • rncA viorica şi nepoata cea care a fost colţurile ţării. Veniţi din
seriile nion, ştirile lui Strabon şi nităţii şi libertăţii. Sandra urează dragilor lor NICOARA
?ETRO- Foto N. GHEORGHIU părinţi şi bunici Murg Traian ZOIA FLORENTINA, laşi, Dorina Dună şi
nizeazâ Iordanes conţin mărturii şi Saveta din Gooagiu-Băi cu suflet ales, plin de bunătate Constantin Nichita au fă
' n g) ; referitoare la Burebista, ADRIANA RUSU ocazia aniversării a 30 de ani şi omenie. cut, de curînd, dovada
mis- de la căsătorie multă sănă Nu te vom uita niciodată.
.ibric) ; consumat băuturi alcoolice tate şi fericire. (21481) Finii Lenuţa şi Gelu, priete înaltei lor calităţi mora
rară — apoi a condus un autovehi na Maria cu soţul Mircea, le. Ei au găsit, pe o
i); LU- cul. Tot în termen „legal“ VÎNZĂRI din Zam. (21418) stradă din Petroşani, o
icurcşti a săvârşit şi Ionici Gheorghe,
aCAN : buletin rutier tehnician veterinar la Dis 0 VIN!) Opel Record 1500. D E C E S E poşetă in care se aflau
î r-n pensarul Deva, două abateri. Sat Ruşi, n r. 1. (22197) acte şi o importantă su
ONEA : După o pauză, pentru nca- @ VIND casă cu instalaţie • MULŢUMIM rudelor, prie mă de bani. Fără să
ri de eordarea priorităţii, a venit de gaz. Hunedoara, telefon tenilor, colegilor şi vecinilor ezite o clipă, le-au pre
PETIU- ALCOOLUL — porneşte spre domiciliu. Eu „pauza definitivă“ pentru că 13692. (22193) care ne-au fost alături şi I-au
Clori tic foria hachică ii diminuează I.G. a fost depistat de agenţii 9 VINI) urgent casă mică condus pe ultimul drum pe dat organelor de ordine.
o) ; a- INAMICUL NR. 1 reflexele şi după numai cîte- de circulaţie condueînd au cu. grădină în Săulcşli. Deva, dragul nostru Un gest frumos s De
rederea AL ŞOFERILOR va sute de metri, la o inter toturismul 3 IID 4310, dar nu telefon 23351. ’ (21130) col. (r.) AVRAM MHIUŢ. peste trei decenii şi ju
IC ANI: secţie din oraşul Haţeg, ac oricum, ci sub influenţa al 0 VIND apartament două Familia îndoliată. (21482)
:tczat) ; A cita oară aducem in dis cidentează grav o femele în coolului. „Beneficiarii influ camere. Brad, bulevardul O UN ultim omagiu celui mătate, Neta Armioni
irizează cuţie consumul de alcool ? vîrstă care traversa drumul. enţei zeului făcător de mi Transilvaniei, bloc 4 15, eta care a fost lucrează in cooperativa
ua ro- EI a fost incriminat ca un Femela este abandonată in nuni“ au fost şi lăcătuşii Pe jul ii, apartament 18. (c. 49) meşteşugărească, la bro
A: De- factor producător de mari drum fără omenie, fără un tri căsoi Gheorghe şi Sinii hă- OFERTĂ col. (r.) MHIUŢ AVRAM,
membrilor
organi
Lo (Mi- nenorociri, a fost pus pe ban pic de conştiinţă, această la ian Vasile, tot de la marele din partea bază, cartier 15. derii. în ultimii ani, ea
de
zaţiei
In ar- ca acuzării de nenumărate şitate petrecindu-.se în pre combinat de pe valea Streiu- a condus secţia de bro
îndolia
■atria) ; ori. In pofida tuturor argu zenţa unui consătean al şo lui, care au beneficiat de DE SERVICIU condoleanţe familiei (22496)
te.
Locotc- mentelor ştiinţifice care se ferului. cîtc o pauză, care nu s-a a- C CAUT femeie îngrijit co derie a Cooperativei de
de cul- aduc despre nocivitatea aces c:u mintea înceţoşată, eu rătat a fi „recuperatoare“. pil. Informaţii Deva, bulevar artă populară şi meşte
Sosesc tui drog, mai sînt încă des povara celor 1,80 grame al Nu numai şoferii amatori dul 23 August, bloc 43, scara • SOŢUL Eugen Popo- şuguri artistice „Haţega-
(Da- tui conducători auto care coolemie în sînge s-a încu se arată a 11 adepţii „trata A, apartament* li. (22478) viei, din Cluj, mulţumea-
sse pă- consumă băuturi alcoolice şi metat să pornească la drum mentului“. Regretabil este SCHIMB DE te foştilor colegi ai so- na" din Haţeg. A creat
:Alan: npoi so urcă la volan, fără un alt şofer profesionist de faptul că „rezultatele“ se fac ţiei salo de la i.c.s.a.p. de-a lungul anilor nenu
(Casa să aibă nici o reţinere, fără la Autocoloana Haţeg a simţite la una din marile în LOCUINŢĂ Hunedoara, care au fost mărate modele de bro
■lERIA: să se gîndească nici o clipă U.J.C.C. Deva. Acesta, con- treprinderi de transporturi alături do ;1, cu lacrimi
eşul) ; Ia consecinţe. Nu are nimeni duclnd autoturismul 21 Un din judeţul nostru — • Schimb apartament două şi flori, ¡a Ireparabila derie, a iniţiat în aceas
lauri. nici o scuză dacă a consu S2i, a tamponat un autotu I.T.S.A.I.A. Deva. Printre cei camere cu garsonieră. Infor pierdere a «lei care a tă frumoasă meserie mul
; CME- mat alcool şi apoi a condus rism, isprava soldindu-se cu carc-şi „păstrează” permisul maţii Deva, ¡Micro 15, bloc 77, fost te tinere. Vremea închi
s un autovehicul .' Nimeni nu avarii şi, bineînţeles, cu a- la loc sigur enumerăm pe : scara 2, etajul 2, apartament ELENA POFOVICI,
Ie-a pus paharul în mină cu 32. (22493) derii cărţii de muncă a
forţa, nimeni nu i-a silit să nularea permisului de condu Gacso Carol, Galnn Scrioja» în vîrstă de 35 ani. (c. 3) sosit, dar Neta Armioni
bea, au făcut-o de bună voie cere. Buşteq loan şi Gîrbovean Oc- PIERDERI
Şi este firesc să răspundă Victime ale alcoolului sînt tavian-Emil. Acesta din urmă • PIERDUT carnet mem brodează frumos în con
pentru faptă. Cel care în şl unii şoferi amatori, dar are la „colecţie“ nu mai pu bru cooperator cu nr. 21041234, • FAMILIA Lazăr Oc tinuare... a La restauran
cearcă să dea vina pe sea alcoolul provoacă tragedii şi ţin de patru suspendări, toa pe numele Dinu Iulian, eli tavian soţ, Lazăr loan tul „Bulevard" din Pe
ma alcoolului, pe faptul că nevinovaţilor. Subingincrul te cauzate de... alcool. berat de Cooperativa de cre şi Maria fiu şi noră, Tă-
nu ştiu ce au făcut, se acu Prolosek Victor de la Insti LA PLIMBARE PE... dit. II declar nul. (22495) vişor şi Allantaría ne troşani a fost organizată
;mca va ză pe ei înşişi. tutul de topografie şi proiec © PIERDUT legitimaţie ser poţi cu adlncă durere o reuşită expoziţie de
cu cer Consumarea băuturilor al tări miniere Petroşani, s-a DOUA CĂRĂRI viciu, eliberată de întreprin în sutlet anunţă înceta preparate culinare, în
Izolat coolice a fost şi va râmînc întilnit cu prietenul său Vla Doi prieteni, Muntean Adam derea mecanică Orăştie, pe rea din viaţă n celei ca
va su- un izvor nesecat de eveni dislav Econtin, tehnician şi Barna Gheorglie-Aurel, pri numele Juia Petru. O declar re a fost o foarte bună care au fost prezentate
modc- mente rutiere. Cînd alcoolul, principal la C.M.V.J. Tineri mul şef de depozit, al doilea nulă. (c. 4) soţie, mantă şi bunică 190 de sortimente de
variabi- marele duşman al conducă fiind, şi-au măsurat forţelo ifronist, Ia I.P.S.R.U.M. Deva. • PIERDUT legitimaţie de LAZAR OLGA. produse dă bucătărie
î minl- torilor de autoturisme, se a- cu... zeul Haclius. învins a Bine „parfumaţi“, au fost la acces cu nr. G4748, eliberată Inmormîntarea va avea
so între sodază cu vitregiile anotim ieşit Victor, care a fost „pe un pas de a deveni victime, de E.M. Glielarl, pe numele loc în ziua de 9 noiem (preparate pe bază de
iar cele pului, rezultatul nu poate fi nalizat“ cu 1,53 grame alcool de a crea tragedii, deoarece Ciobuniţă Vasile. O declar brie, 1987, ora 14, de I a legume, peşte, corne,
113 gra altul dcicît cel pe măsură, a- în sînge, dar victimă a fost confundau străzile municipiu nulă. (C. 368) domiciliul din strada M. ouă, paste făinoase) şi
pe văi. dieă cu urmări uneori tragi şi Lc'ontiu, care călătorea a- lui Deva cu aleile vreunui COMEMORARE Viteazul 11, bloc K 6, a-
imea va ce. iuturl în autoturismul l lin pare, destinate plimbării. Au partament 19. 130 preparate de cofe
rumoasă Poate fi considerat om a- 1480, pe raza comunei lîăni- fost la timp „premiaţi“ de • Soţul Neluţu anunţă cu Nu o vom uita nicio tărie şi patiserie. A fost
Vîntul cel eo accidentează un bă- ţa, precum şi cel doi pasa agen|Ii de circulaţie, pe bu se împlinesc, în daţii de 9 dată. (22498) prima manifestare de in
din sec trîn apoi îl abandonează şi geri luaţi de ocazie. levardul Decebal din Deva. noiembrie, şase luni de cînd
ii ceaţă, fuge ? Răspunsul nu poate fi Caraba Vaslle a obţinut per Atitudinea colectivului de valurile mării au înghiţit pe cest gen în cadrul „Lu
serviciu: altul decît... Aşa a procedat mis de conducero anul tre oameni din care fac parte scumpa mea soţie nii preparatelor culinare".
• FAMILIA Manea es
Mihăiesc Voicu, şofer Ia în cut dar nu a reuşit să-l păs cel doi, sperăm să le fie NICOARA te alături de familia La
treprinderea de industrializa treze. A fost şofer la C.S.V. sfetnic bun pentru viitor. ZOIA FLORENTINA zăr, la greaua durere In continuare, I.C.S.A.A.P,
rea cărnii Deva — Secţia Ha călan şl după ce „l-a lăsat Stimaţi pietoni, nu vă lă la numai 25 de primăveri şi pricinuită de decesul Petroşani va organiza
ţeg, care, după terminarea spre păstrare“, o perioadă, în saţi semenii să... calce ală m-a lăsat pe mine, pe scum dragei sale astfel de expoziţii î n
programului de lucru, s-a evidenţele miliţiei, şi-a re- * turi, să nu apuce pe ultimul pul fiu şi părinţii cu inimile OLGA.
„cinstit“ cu lichior, in com intrat în depline drepturi, dar drum ! îndurerate. Nimeni şi nimic Sincere condolcanţo şi toate localităţile din V a
pania unui coleg de serviciu, nu pentru mult timp, fiindcă nu te poate înlocui. Lacrimi întreaga compasiune. lea Jiului.
apoi, cu autoturismul proprie s-a dobarasat de aceste drep Miliţia judeţului Hunedoara şi flori pe veşnicul tău nior- ______________(22198)
tate personală 1 IU) C-24J. turi definitiv, pentru că a Serviciul circulaţie niînt. (22483)