Page 29 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 29
La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşoscu,
tovarăşul Mengistu Haile Marian, preşedintele
R.P.D. Etiopia, va efectua o vizită oficială
lia invitaţia tovarăşului Mengistu Haile Mariani, blicii Populare Democrate
Nicolae Ceauşescu, secre secretar general al Comi Etiopia, va efectua o vi
tar general al Partidului tetului Central al Parti zită oficială do prietenie
Comunist Român, pre în Republica Socialistă
şedintele Republicii Socia dului Muncitoresc din E- România în a doua deca
liste România, tovarăşul tiopia, preşedintele Repu dă a lunii noiembrie 1987.
I M U L U I P O P U L A R J U U I T E A N
Anul XXXIX, nr. 9 325 MARŢI, 10 NOIEMBRIE 1987 4 pagini - 50 bani
■ I f e î t e r i n iei;; N a ţjo n aie a p ar tidiii u i
Întîlniri
SPIRIT REVOLUŢIONAR, CONŞTIINŢĂ ÎNAINTATĂ, ŢĂRANI, MUNCITORI, TEHNICIENI
ŞI INGINERI DIN AGRICULTURĂ ! de lucru între
PUTERNICĂ MOBILIZARE ÎN MUNCĂ
candidaţi
Munciţi cu dăruire şi răspundere pentru în
deplinirea programelor de dezvoltare a tutu şi alegători
ÎN LUMINA ORIENTĂRILOR Şi SARCINILOR SUBLINIATE DE
ror sectoarelor agricole, pentru realizarea şi
SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI, TOVARĂŞUL depăşirea prevederilor planului de stat în a-
gricultură, pentru înfăptuirea obiectivelor noii „DĂM RĂSPUNSURI
NICOLAE CEAUŞESCU, LA PLENARA C.C. AL P.C.R. revoluţii agrare ! Sporiţi an de an producţiile FAPTICE
DIN 5 OCTOMBRIE A.C de cereale, plante tehnice, legume şi fructe,
perfecţionaţi activitatea în sectorul zootehnic, CHEMĂRILOR DIN
asiguraţi executarea în cele mai bune condiţii APELUL F.D.U.S."
a lucrărilor de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare.
(Din Apelul Frontului Democraţiei Ea întîlnirea de. lucru
cu candidatul lor de de
şi Unităţii Socialisto)
putat — Pavel Irimie, pri
marul oraşului — cetăţe
nii din circumscripţia c-
Localităţile hunedorene în anii actualei legislaturi lectorală numărul 1 —
Simeria s-au prezentat in
Asocierea numelui Hu Centrala industrială side ORAŞUL NOU, ORAŞUL VECHI - număr mare, interesaţi
nedoarei cu cel al meta Adunările rurgică Hunedoara. Ra să-i dea acesteia un cit
lului incandescent repre portul prezentat de ing. RACORDATE LA ÎNALTA TENSIUNE
zintă încă o confirmare a generale Sabin Faur, preşedintele A TRANSFORMĂRILOR mai pronunţat caracter do
renumelui pc care acest ale oamenilor consiliului oamenilor mun lucru.
harnic colectiv al siderur- cii din C.I.S. Hunedoara, Călări. Imaginea oraşului ordonează întreaga viaţă a „Ceea ce s-a făcut in
giştilor şi l-a cîştigat da muncii — a relevat unele rezultate se contopeşte cu aceea a aşezării, se cere să vorbim oraşul nostru în anii ac
torită rezultatelor bune şi expresie pozitive ■ obţinute de oa combinatului siderurgic — mai întii despre dezvoltarea
foarte bune obţinute an ] menii muncii din cele un gigant, înalt şi maiestuos; combinatului siderurgic — tualei legislaturi vedem
de an în producţie. Ex a democraţiei două combinate siderurgi iluminat de purpuriul flăcă principalul pivot industrial cu toţii. Şi s-au realizat
presie sintetică a dinami şi autoconduceriî ce de la Hunedoara şi Că rilor nestinse, cu care oame al oraşului. In anii 1985- lucruri mari. Simeria a
cii dezvoltării întregii eco lău, precum şi de la în ni> locurilor s-au obişnuit 1987 s-a extins turnătoria făcut paşi hotărîţi către
nomii naţionale în anii revoluţionare treprinderea de fier Vlă- de cilindri de laminor, au
luminoşi de construcţie hiţa: depăşirea, în perioa ca făclnd parte din viafa fost puse in funcţiune două trăsăturile unui oraş mo
socialistă a patriei, sarci da ce a trecut de la în lor. Adevăratul farmec al baterii de cocs metalurgic dern — afirma pensiona
nile puse în faţa siderur- 10 luni ale acestui an, sta ceputul anului, a sarcini oraşului Izvorăşte din para în brichete, banda nr. 2 rul dr. ing. Stclian Casa-
gislilor hunedoreni în a- bilirea căilor de acţiune lor la producţia de profile lela intre vechi şi nou, o pentru producerea aglome vcla. Tocmai de aceea
cest al doilea an al cinci pentru realizarea planului grele şi semifabricate pen paralelă în care cele două ratului autofondant, iar in
nalului .1986—1990 au fost pe întregul an 1987 şi, în tru forjă cu 39 000 tone, linii, in curgerea vremii, chemările din Apelul
deosebit do mobilizatoare, continuare, pe anul viitor, ou 2152 tone la utilaje tind să se întilnească. Pen aceste zile bateria nr. 4 F.D.U.S. au mers la inima
pentru cocs metalurgic, două
mareînd creşteri substan — acestea au fost, în prin tehnologice pentru indus tru că oamenii subordonea grupuri energetice la secţia noastră şi sîntem decişi
ţiale la producţia de cocs, cipal, coordonatele desfă tria metalurgică, cu 176 ză noului totul, pentru că carbofiuid. in anii actualei ca împreună cu viitorii
fontă, oţel şi laminate. şurării recentei adunări tone la vată minerală, a- existenţa aşezării este si legislaturi producţia marlă
Analiza temeinică a re generale a reprezentanţi similarea şi introducerea nonimă cu aceea a combi a crescut în medie cu 12,8 noştri deputaţi în legisla
zultatelor obţinute în cele lor oamenilor muncii din în fabricaţie a 42 produ natului. la sută. In acelaşi timp, tura care urmează să dăm
se noi, care înlocuiesc im Asemenea tuturor locali pentru îmbunătăţirea condi acestor chemări un răs
portul, realizarea a 9 384 tăţilor patriei, oraşul a în ţiilor soc ale la locurile de puns faptic. Pentru că,
tone laminate pentru in ceput să se dezvolte cu muncă, s-a dat in folosin
Prin reducerea consumurilor stalaţii şi utilaje din ener adevărat în ultimele două ţă un grup social mode'n urmînd sensul lor, avem
getica nucleară, a 41000 decenii, în epoca pe care cu 1 000 de locuri la uzina multe de făcut şi în cir
materiale - sporuri semnificative tone oţeluri pentru rul cu legitimă mindrie o nu nr. 1 — cocsificare, un grup cumscripţia noastră. De
menţi, 125 000 tone lami
nate pentru exportul in- mim E p o c a „ Nicolae social cu 500 locuri la sec exemplu, în zona în pantă
prelucrări
ţia
reparaţii
şi
dintre Biscaria şi S.M.A.
ale activităţii productive direct ş.a. Ceauşescu", perioadă în mecanice şi un altul la tur-
care Colanul a cunoscut o
MIRCEA DIACONU dezvoltare Impetuoasă pe ION CIOCLEI
Intre ideile dc mare for blematica reducerii chel toate planurile vieţii econo- ESTERA ŞINA
ţă subliniate de secreta tuielilor materiale, ado.p- (Continuare in pag. a 2-a) rtJico-sociale. Cum noul sub (Continuare in pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 2-o)
rul general al parti tînd un bogat program
dului, tovarăşul Nicolae de acţiune pentru între
Ceauşescu, în cuvîntarea gul an 1987. Urmărirea
la plenara C,C. al P.C.R. materializării întocmai a în actuala staindaţie a animalelor Pentru GresterBB
din 5 octombrie a.c., se măsurilor preconizate se - -------------------------------------------------- 3
înscrie şi aceea ca în acti face în adunările genera
vitatea de producţie spe le ale organizaţiilor noas producţiei de lapte se impune o activitate
cifică fiecărei unităţi eco tre de partid, în şedinţele
nomice să sc acţioneze de birou şi comitet, unde
stăruitor pentru reduce comuniştii raportează de responsabilă, eficientă!
rea consumurilor materia spre felul în care îndepli
le, astfel îneît acestea să nesc sarcinile încredinţate. Pentru a consemna mo furajeră este bine pusă la siere pe jos în bazele de sînt curăţate, dezinfecta
se încadreze strict în nor Ing. Ana Braia, respon dul cum se munceşte în punct, finul şi paiele în nutreţuri şi în apropierea te şi văruite, instalaţiile
mele stabilite pe unitatea sabil cu normele de con zootehnie, cum este orga mare parte în fînare, sau adăposturilor. Gospodări de adăpat şi de evacuare
de produs. sum pe întreprindere, a nizată activitatea, evolu în şire bine clădite. în rea cu maximă grijă a a dejecţiilor se află în
—- în consens cu aceas completat cele relevate de ţia producţiilor animalie incinta împrejmuită este furajelor este cu atît mai stare de funcţionare. Uşi
tă cerinţă de maximă im secretarul comitetului de re, recent, împreună cu ordine, curăţenie, între importantă cu cît ambele le se închid bine, toate
portanţă pentru creşterea partid, prezentînd datele dr. Teodor - Demian, ce ferestrele cu sticlă. în
continuă a eficienţei ac înscrise în graficul reali coordonează activitatea acest fel, în grajduri se
tivităţii de producţie pe zărilor obţinute prin dimi zootehnică în C.U.A.S.C. asigură un microclimat
care o desfăşurăm. — pre nuarea consumurilor ma Deva, am participat la corespunzător. De remar
ciza Ioan Bărbulescu, se teriale. După nouă luni •programul do grajd în cat atenţia ce se acordă
cretarul comitetului dc din acest an, economiile două unităţi vecine î păstrării ordinii şi cură
partid al întreprinderii dc metal se ridică la 214 C.A.P. Brănişca şi C.A.P. C.A.P. Brănişca şi C.A.P. Şoimuş ţeniei la C.A.P. Brănişca.
tone (61 tone laminate Şoimuş. Cu acest prilej Aici se face zilnic cură
mecanico Orăştie —, în
unitatea noastră au fost pline din oţel şi 153 tone am constatat multe lucruri ţirile în fermă, iar îngri
stabilite măsuri concrete fontă), faţă de 250 tone bune şi mai puţin bune şire se află o distanţă co unităţi au intrat în sta- jitorii munceşti îmbrăsaŢ
pentru urmărirea îndea prevăzute a fi economisite asupra cărora ne vom respunzătoare. Ea C.A.P. bulaţie cu deficit de nu In luPate albe şa Şi la
proape a modului în care în întregul an 1987. De opri în continuare. Şoimuş cele 612 tone fîn, treţuri. C.A.P, Şoimuş — în in
colectivele din fiecare a- spre modul concret în ca 2100 tone suculente şi cinta din apropierea se
NUTREŢURILE SE CER
telier şi secţie respectă re s-a acţionat pentru în GOSPODĂRITE CU CEA 1 570 tone grosiere sînt ORDINEA diului şi în cea de la
normele dc consum stabi cadrarea consumurilor în aşezate în condiţii bune ŞI CURĂŢENIA — Bălata — este ordine, pro
lite pentru confecţionarea normele stabilite prin MAI MARE GRIJA de păstrare. Şi aici, aceeaşi CARTEA DE VIZITA blemă dc care conducerea
vorbit
ne-nu
reperelor, pieselor, suban- plan interlocutori din nume Nc-a interesat, întîi de stare de ordine şi cură A FIECĂREI FERME cooperativei se ocupă în
ţenie.
di
roşi
unităţi
ambele
în
samblelor şi maşinilor- ferite sectoare de produc toate, modul cum sînt trebuie sa se manifeste Atît la Brănişca cît şi permanenţă. în spatele
adăposturilor însă, în am
unelte fabricate aici. De ţie. depozitate furajele. Ea însă mai multă grijă pen la Şoimuş s-au încheiat, bele unităţi agricole se
altfel, consiliul oamenilor Brănişca — unde sînt de tru a se evita risipa de în linii mari, pregătirile
muncii, sub îndrumarea D. MIRCESCU pozitate 180 tone fîn, nutreţuri întrueît, atît la în vederea iernării în TRAIAN BONDOR
comitetului de partid, a 1 075 tone suculente şi Brănişca cî-t şi la Şoimuş, bune condiţii a animale
avut mereu în atenţie pro (Continuare în pag, a 2-a) 800 tone grosiere — baza se mai găsesc fîn şi gro lor, Toate adăposturile (Continuare în pag, a 2-a),
