Page 3 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 3

318 ® DUMINICĂ, 1 NOIEMBRIE 1987                                                                                                                               Pag. 3




                                                                                                                                                     ® Minerii din brigada
                      Copiii desenează...                                                      Azi, la Ţebea, chemare şi îndemn                  \   sectorul  III  al  minei  Pa-
                                                                                                                                                 ^ lui Fazakas Ferenc, de la
                                                                                                  la adîncă vibraţie patriotică                  ¡ roşeni,   care   exploatează
  )E VIZI-     La   Muzeul   Literaturii   teanu,   Verónica   Mătuşoiu   crărilor  noastre  ne  sint  în­                                         un  complex  mecanizat  de
    SPRE     Române  din  Bucureşti  s-a   (conducătorul   cercului),   demn.  Şi-am  mai  avut  o
 '"'tfCOCU-  deschis  o  expoziţie  de  por­  Daniela  Mirón,  Mirela  Mo-   mare   bucurie   :   colectivul   Astăzi  se  încheie  săptă-  zentă  şi  de  perspectivă  a   mare   înălţime,   printr-o
  >ogată  şi                                                                                 mina  cultural  -  educativă                          exemplară   mobilizare   au
  o vi zi o na-   trete   ale   scriitorilor   noştri   roşanu,  Laszlo  Nyaradi,  lu-   muzeului  ne-a  oferit  o  sur­  patriei.  Au  avut  loc  mani­  extras  suplimentar  planu­
  cosmetice   de  ieri  şi  de  azi.  Semna­  liana  Rusu,  Camelia  şi  Ga­  priză   -   vizitarea   „Mărţi­  „Omagiu   eroilor   neamului  festări   omagiale   consacra­
  c,   furni-   tarii   lucrărilor   sint   copii.   briela  Spafiu,  Mihaela  Şu-   şorului"  lui  Tudor  Arghezi,   românesc",   aliată   la   cea  te   partidului   conducător,   lui,   în   perioada   trecută
    Bucu-                                                                                    de  a  doua  ediţie,  ,conce­                        din  acest  an,  peste  24  000
  3  servire   Copii  din  Valea  Jiului,  e-   mâlan,  Codruţa  Tarţan,  A-   intîlnirea   cu   „Prisaca",   cu     secretarului   său   gene­   tone   de   cărbune.   Acest
  âtanţilor,   levi   la   Şcoala   generală   namaria   Teodosiu,   Geta   „Livada  cu  meri",  cu  că­  pută  ca  o  convergenţă  o  ral,   t o  v a  r ă  ş u  l    Nîcolae
  acrătoare   nr.   1   Petrila,   reuniţi   in   Tode,  Loredana  Ţâr,  tore-   suţa   lui   „Zdreanţă".   Pe   unor  acţiuni  menite  să  e-  Ceauşescu,   evocări   istori­  spor,   dedicat   Conferinţei
  la   raio-                                                                                 voce  trei  locuri  istorice,  trei   ce,   dezbateri   temati­  Naţionale  a  partidului,  a
  comple-    cercul   de   desen   condus   dana  Vasinca  —  au  fost   butucii  din  laţa  casei,  un­                                          fost   obţinut   pe   seama
   „Ulpia“   de  unul  dintre  marii  noştri   invitaţii  de  onoare  ai  Mu­  de   au   loc   întilniri   intre   momente  importante  .  ale  ce,   colocvii,   mese   ro­
  îgistrcazâ   caricaturisti  —  subinginerul   zeului   Literaturii   Române.   scriitori,  am  recitat  şi  noi   devenirii   româneşti   pe   a-  tunde,   in   care   tineri   depăşirii   productivităţii
  >e.  De  la                         „Am  pătruns  cu  emoţie  in   poezii  din  creaţia   marelui   ceste  plaiuri  —  Sarmizege-  şi  tinere  şi-au  pus  intre-   muncii  cu  circa  6  tone
  fc,   lună   /ort Barbu.                                                                                                                        cărbune  pe  post  9  La
  crile  ini-   Cu  un  an  in  urmă,  cer­  casa   creaţiei   literare   ro­  poet  şi  am  cintat  muzică   tusa   Regia   Dacica,   Ţebea  bări  şi  au  încercat  răs­
  r ,ate   în                         mâneşti,  primiţi  cu  căldură   pe  versurile  sale.  De  fapt,   şi,   într-o   perspectivă   nu  punsuri  privitoare  la  gra­  întreprinderea   „Vidra"   O-
  -103   la   cul   de   desen   se   „lansa"   de  redactorii  revistei  „Ma-   noi  am  prezentat  un  spec­  prea   'îndepărtată,   Sarmi-  dul  lor  de  participare  la   răştie  se  fac  eforturi  stă­
  uulolelor,   prin   intermediul   revistei                                                                                                      ruitoare   pentru   continua
  că  a  fie-   ,,Contemporanul",   care   le-a   nuscriptum"  —  Fănuş  Rei-   tacol  de  teatru,  muzică  şi   zegetusa Ulpia Traiana.  înfăptuirea   grandioaselor
  L-onstituie                         leşteanu   şi   Diana   ¿ristev.   poezie  şi  la  Muzeul  Litera­  Pină  se  va  împlini  în  programe   adoptate   de   înnoire   a   produselor,
  deschisă   acordat  o...  pagină.  Expo­                                                                                                        pentru   satisfacerea   celor
             ziţia  lor  de  la  şcoala  din   Am  zăbovit  cu  respect  în   turii  Române.  Pentru  toate   întregime   această   gene­  partid.
             Petrila  „Portret  de  litera­  preajma   publicaţiilor,   ma­  bucuriile  pe  care  le-am  cu­  roasă  idee,  astăzi  vom  a-   Se  incheie  astfel  o  săp-   mai  rafinate  gusturi  ale
  IE. în                              nuscriselor,   obiectelor   a-   noscut  in  aceste  zile,  mul­  sîsta  la  Ţebea  la  o  revăr­  tămină  în  care  organiza­  partenerilor   din   ţară   şi
  icupărilor   tură  română"  a  uimit  pu­                                                                          ţia   fudeţeană   a   Uniunii   de  peste  hotare.  De  la
  a creati-   blicul  şi  specialiştii  in  arta   parţinind   marilor   noştri   ţumim  îndrumătorului  nos­  sare  de  simţ  patriotic,  ne­
  itiinţif ice,   plastică.  Aşa  au  apărut  in   scriitori  —  ne  spune  pio­  tru  de  cerc,  gralicianul  Ion   încetat   tînăr,   spre   albia   Tineretului   Comunist,   îm­  începutul   anului,   colecti­
  tbinetului                          niera   Mihaela   Şumălan,   Barbu,  mulţumim  colectivu­  largă  a  continuităţii  nea­  preună  cu  Comitetul  jude­  vul de creaţie al între-
  u activi-   ,,Contemporanul"  I  Iar  pri­                                                                         ţean  de  cultură  şi  educa­
  >i poli­   ma  lor  ieşire  in...  lume  —   comandantul   unităţii   de   lui  didactic,  tovarăşei  pro­  mului românesc.
  pi a Co-   participarea  la  Salonul  u-   pionieri  de  la  Şcoala  ge­  fesor  de  limba  şi  literatu­  In săptâmîna cultural-   ţie  socialistă,  Consiliul  ju­
  ţean al                             nerală  nr.  1  Petrila.  In  ro­  ra  română,  Dana  Ardelean,                deţean   al   sindicatelor   şi
  i filialei   morului,  1986  —  le-a  adus   tonda  13  a  Muzeului  am   care   ne-a   insuflat   marea   educativă care se încheie,   Inspectoratul   şcolar   jude­  E C R A N
  Centrului   premiul   revistei   „Urzica".                                                      s-au petrecut multe lapte
  îtru pro-   Acum,   cu   expoziţia   „Alt   lost  înconjuraţi  de  scriitori,   dragoste   pentru   scriitorii     ţean  au  realizat  un  mă­
  ilui s-au   portret  de  literatură  româ­  critici  literari,  critici  de  ar­  noştri,   mulţumim   tovarăşei   . ce poartă gînduri şi aspi­  nunchi  de  manifestări  edu­
  r dr. Pc-                            tă,  reporteri  de  la  emisiu­  comandant-instructor  de  u-   raţii ale tinerei generaţii,  cative,   folositoare   tinerei
  Universi-   nă",  micii  artişti  din  Pe­
  uza“ din   trila  -  Laurenţiu  Avasiloa-   nile  pentru  copii  ale  Ra-   nitate,   prof.   Jana   Piţuru,   dorinţa ei asiduă de a par­  generaţii,   tuturor   partici­  prinderii   a   realizat   134
  entat co-   ie,  Angela  şi  Filu  Bancea,   dioteleviziunii,   fotoreporteri   tovarăşei  director  al  şcolii,   ticipa la împlinirea pre­  panţilor.  de  noi  produse  deosebit
  3 o logi-                           de   la   redacţiile   revistelor
  ii“. nez-   Aniţa  Bancu,  Adrian  şi  Vio­                   pro!.  Dana  Conta,  dar  mul­                                                    de  apreciate  de  benefi­
  .meretizat   rica  Barcsay,  Andrei  şi  A-   ,,Luceafărul",   „Flacăra",   ţumim   Înainte   de   toate                                        ciari  9  La  faza  pe  ţară
  mei se-    lexandru   Barbu,   Carleta   ,,Cutezătorii"  şi  de  la  A-                                                                         a  concursului  de  protec­
  naţiona-                            genţia   română   de   presă.   partidului  şi  statului  nos­
  mele for-   Cărţa,   Anamaria   Cercel,   Vernisajul   de   la   Mu­  tru,   tovarăşului   Nicolae   Manifestare a  spiritului civic            ţie  a  muncii  din  ramura
  irii forţei   Marinela   Ceaureanu,   Clau-                                                                                                     cărbune,   desfăşurat   la
  ; în acti-                           zeul  Literaturii  Române  o   Ceauşescu,   tovarăşei   Elena                                              Motru,  la  care  au  parti­
  ¡conomică   dia  Cioabă,  Dacian  Con­  marcat,   pentru   totdeauna,   Ceauşescu,  care  ne  ocro­                                             cipat  peste  100  de  con­
  aia parte   ta,   Tatiana   Grigore,   Lavi                                                  (Urmate din pag. 1)    tuturor   lucrărilor   agricole
  n prezen-                            cu   frumuseţe   copilăria   tesc  şi  ne  veghează  copi­                                                 curenţi  din  toate  centrele
  ian Di-    lordache,   Robert   Kiss,   Iri-   noastră  vegheată  de  partid.   lăria".                             pentru   obţinerea   unor   re­  miniere,   reprezentanţii
  cu, "Cost   n a Lungu, Daniela Mun-  Aprecierile la adresa lu-        LUCIA LICIU        ţii  şi  propuneri  •  privind   colte  cit  mai  mari  la  hec­  minerilor   Văii   Jiului   au
  p   'ie­                                                                                                            tar   ;   creşterea   efectivelor
       de                                                                                  necesitatea   înfiinţării   unui                       repurtat  un  frumos  suc­
   .n.                                                                                     punct   sanitar   fix,   decol-   şi a producţiei animaliere.  ces.  La  grupa  mrneri-arr.
                                                                                           matarea,  canalizarea  şi  de­  Întîlnirea   dintre   candi­  tificieri,   locul   I   a   fost
  ; — lu-
  LOR CU.                                                                                  poluarea  pinului  care  tre­  daţi  şi  alegători  din  satul   ciştigat  de  artificierul  Sa-
  und de                                                                                   ce   prin   mijlocul   satului,   Pricaz  a  prilejuit  un  larg   vin  Spiridon,  de  la  LM-
  e, timp                                                                                  organizarea   mai   bună   a   schimb   de   opinii   privind
  intreprin-                                                                                                                                      Uricani,  iar  la  grupa  de
  !e de a-                                                                                 transportului   în   comun   al   sarcinile  actuale  şi  de  vii­  electrolăcătuşi.   primele
  că./ \ ale                                                                               elevilor   şi   navetiştilor,   tor,  de  consultare  recipro­  trei  locuri  au  fost  ocu­
      lO-                                                                                  construcţia   unei   staţii   de   că  şi  de  stabilire  a  unor
  lui   vor                                                                                                                                       pate  in  ordine  de  Eugen
  iv, prin                                                                                 autobuz,   amenajarea   pero­  măsuri   de   înlăturare   a   Pavlovici   (t.M.   Uricani),  \
  ofil, ex-                                                                                nului  ia  halta  C.F.R.  pen­  neajunsurilor,   de   îmbună­  Gheorghe   Mitroi   (I.   M.
  culinară                                                                                 tru  a  uşura  urcarea  şi  co-   tăţire   generală   a   muncii
  icest pri-                                                                                                                                      Lupeni)   şi   Dorel   Vlaic
  cofetarii                                                                                borîrea  din  tren  a  călăto­  printr-o   angajare   plenară,   (I.M.  Paroşeni)  9  în  luna
  vor etala                                                                                rilor,  mai  buna  aprovizio­  responsabilă   a   cetăţenilor   octombrie,  ne-a  comuni­
  pregăti-                                                                                 nare  a  magazinelor  săteşti   si  a  consiliului  popular  în
  diversifi-                                                                                                                                      cat   tehnicianul   Petru
  nuturi şi                                                                                 cu  cele  necesare  populaţiei.   vederea  realizării  cu  suc­  Poantă,   de   la   Asociaţia
  :amen al                                                                                  Au  fost  subliniate  cerinţe­  ces  a  programelor  de  dez­  vînătorilor   şi   pescarilor
  ionale la                                                                                le  pentru  mai  buna  gos­  voltare  economico-socială  a
  îl va O                                                                                                             comunei,  de  bună  gospo­  sportivi  Deva,  pe  raza  de
  atori.                                                                                    podărire  şi  folosire  a  pă-                        activitate   a    trei   filiale
                                                                                            mîntului,   realizarea   lucră­  dărire   şi   înfrumuseţare   a   au  fost  vînaţi  20  de  mis­
                                                                                            rilor  de  îmbunătăţiri  fun­  tuturor  satelor,  de  ridica­  treţi,  în  greutate  de  2  000
                                                                                            ciare  şi  de  irigaţii  stabili­  re  a  nivelului  de  trai  ma­  kg.  Cei  mai  mulţi  mis­
                                                                                            te   prin   plan,   executarea   terial  şi  cultural  al  tutu­  treţi  (15)  au  căzut  în  „fo­
                                                                                           ia timp şi de calitate a   ror locuitorilor.
                             In faţa expoziţiei, ascul tîndu-i pe specialişti.                                                                   t  cul"   vinătoriior   filialei
   3 mirese                                                                                                                                        din   Deva   ©   Colectivul
   *\ (Pa-                                                                                                                                         sectorului  investiţii  al  mi­
                           Peşterii* - un vast cîmp                      Daco-geţii în izvoarele antice (I)                                       nei  Petrila  a  luat  un  con­
    ' (Ar-
  lor   i-                                                                                                                                         siderabil   avans   in   pro­
  Sev^.ino                                                                                                                                        ducţie,   depăşindu-şi   sar­
  Anotim-           da c «reatare arheologică
 Flacăra)  ;                                                       Daco-geţii,   populaţia   cea   latini  nu  au  folosit  în  mod   Primele   relatări   despre   cinile  de  plan  „la  zi"  cu
  coala   ti-                                                    mai  veche  din  spaţiul  car-   exclusiv  unul  din  termeni,   geto-daci  le  datorăm,  deci,   peste  300  ml.  Intre  for­
  iţi   (Pa-   Poate  unul  dintre  cele  mai   rioada   mai   recenta,   aparţi-   pato-danubiano-pontic,   ra­  o  explicaţie  în  acest  sens   lui  Herodot,  care,  pe  lîngă   maţiile   care   au   grăbit
 ipile  vîn-   fascinante   capitole   ale   isto­  nînd   veacurilor   VIII—IX   c.n.
  le   I—II  riei  culturii  omenirii  o  con­  Deci  din  perioada  etnogenezei   mura  de  nord  a  neamului   o  găsim  la  Strabon,  care   însuşirile   militare   ale   a-   finalizarea   unor   lucrări,
   Punct.   stituie  relaţia  Om  —  Peşteră.   poporului   român.   Descoperi­  tracic,   apar   pentru   prima   spune  referitor  la  regiunea   cestora,  care  au  produs  o   croind  prin  inima  munţi­
  (Unirea);   De  sute  de  mii  de  ani  peş­  rile  de  aici  pot  fi  conside­  oară   în   izvoarele   literare   unde  locuiau  „pe  unii  îi   puternică  impresie  în  an­  lor  drum  liber  spre  ziuă
  ţ  in  parc   terile   reprezintă   o   permanen­  rate  ctt  o  contribuţie  deose­  cu   ocazia   evenimentului   denumesc.   daci,   pe   alţi   tichitate,  ne  dă  şi  primele
  'TJLCA N r   ţă   în   existenţa   omului.   Au   bit  de  importantă  la  cunoaş­                                                              producţiei   de   cărbune,
  rul);  LO-   fost   prezente   mai   mult   sau   terea   continuităţii   populaţiei   din  anul  514  î.e.n.,  cînd   geţi.  Geţii  sint  cei  care  se   informaţii   despre   cultura   se  remarcă  brigăzile  con­
  sările  că­  mai   puţin   conştient   in   viaţa   autohtone   din   teritoriile   sud-   I-Ierodot  îi  pomeneşte  opu-   întind  spre  Pontos  şi  spre   spirituală,  credinţa  în  ne­  duse  de  Pavel  Vasile,  E-
  li  ;  PE-   lui,   i-au   oferit   căldura,   re­  vestice  ale  României  şi  a  uni­  nînd  rezistenţă,  în  Dobro-   răsărit,  iar  dacii  cei  care   murire   a   acestui   popor
  Scatiu  —                                                                                                                                        meric  Szabo,  Gavrilă  Jur-
  citoresc);   fugiu,   loc   de   cugetare,   l-au   tăţii   civilizaţiei   el   cu   restul   gea,   regelui   persan   Da-   locuiesc   în   partea   opusă,   „este  că  ci  nu  mor,  ci  că   can  9  Ana  Constantines-
 îia  albas-   înfricoşat  sau  l-au  stimulat  în   teritoriului   de   elnogeneză   ro­  rius  I,  pornit  în  campanie   spre  Germania  şi  izvoare­  acel  care  piere  se  duce  la   cu  (maistru  în  arta  cu­
           acţiune.
                  S-au
                                 un
                             ca
                       impus
  c);   URI-   domeniu   de   care   omul   mo­  mânească.       împotriva   sciţilor   de   la                       Zamolxis,   divinitatea   lor
  ul  —  se-   dern  a  lua»  cunoştinţa,  înscri-   Cercetările  de  aici  sint  doar     le  Istrului".  Istoricul  Dio-   pe  care  unii  îl  cred  a  fi   linară),   Maria   Codreanu,
  )  ;  BRAD:                         un   prim   pas,   urmînd   ca   în   nordul   Mării   Negre.   Pă­  Cassius  spunea  :  „eu  îi  nu­        ful  ia  na  Răcaru,  Ana  Mu-
  eaua   ro-   indu-1  în  civilizaţia  şi  cultu­  viitor  prin  noi  recunoaşteri  în   rintele  istoriei  îi  pomeneş­  mesc daci pe oamenii po-  acelaşi cu Gebeleizis“.  reşan,  Aneta  Lucacl,  Nas-
  ZA:   Zi  ra  sa.  Astfel  s-a  constituit  o   teren   şi  prin  cercetări  siste­  te  pe  aceşti  locuitori  de    La  Tomis,  poetul  Ovidiu
  Dragos-   ştiinţă  aparte  —  speologia.  O   matice  să  se  completeze  une­  la  nord  de  Dunăre  „cei                                      tasia  Panaiti,  Emma  Ber-
   (Mine-   ştiinţa   cu   un   pronunţat   ca­  le  lacune  pe  care  le  prezintă              Decebcil —           ne  prezintă  însuşirile  mi­  talan  din  cadrul  labora­
           racter
                              (geolo­
                 intrrdisciplinar
  :   Rcîn-  gie.   hidrologie,   biologie,   pa­  materialele  arheologice  din  a-   mai   viteji   şi   mai   drepţi   litare  ale  geto-dacilor  :  „îi   torului   „Patiserie"   al
  Surcouf                             ceastă  zonă  mai  puţin  cerce­  dintre traci".                                vezi  călări,  venind  şi  du-
 il  lui  Ba   leontologie, arheologie etc.).  tată a Transilvaniei.                             1900 de ani                                       I.C.S.A.P.  Deva  sînt  cîte­
 :  GEOA    Pornind  tocmai  de  la  aceas­  Zona  carstică  a  Munţilor  Se­  Menţiunea   făcută   cu   de la urcarea   cîndu-se  prin  mijlocul  dru­  va  dintre  harnicele  lucră­
  ătorîi   de   tă   complexitate   precum   şi   beşului   cu   bazinul   Ohaba,   peste  două  milenii  şi  ju­     murilor,  între  ei  nu-i  nici   toare   ale   unităţii,   pre­
 -II  (Casa   de   la   potenţialul   speologic   deşi  intrată  de  mult  în  lite­  mătate   în   urmă   demon­  ___pe tronul Daciei  unul   care   să   nu   poarte   ocupate  zi  de  zi  de  rea­
  HAŢEG :   local,   la   Hunedoara,   paralel   ratura   de   specialitate,   conti­  strează   ideea   de   libertate
  us  —  se­  cu  cercul  de  speologie  spor­  nuă  şi  în  prezent  să  suscite                                     tolbă,  arc  şi  săgeţi".  Iar   lizarea  unor  produse  de
  re  în  A-   tivă   „Proteus“   s-a   constituit,   interesul   cercetătorilor   şi   să   şi   n.eatîrnare   pentru   pă-   Horaţiu  spune  :  „se  pricep   calitate,  pe  gustul  şi  pre­
  BRAZI:   în  urmă  cu  trei  ani,  pe  lingă   ofere   în   continuare   un   vast   mîntul  străbun,  a  poporu­  meniţi  mai  sus,  cum  îşi   mai  bine  decît  toţi  la  a-   ferinţele   cumpărătorilor.
 îline«^'ytti  Muzeul   Castelul   Corvlneştilor,   şi  complex  teren  pentru  stu­  lui  care  în  acele  vremuri   spun  ei  înşişi  şi  cum  l’c   runcarea săgeţilor"
  : Tniw T-   un   cerc   .   Interdisciplinar   de   diile  interdlsciplinare,  în  spe­  străvechi  a  locuit  pe  te­  zic  şi  romanii  măcar  că   Patiseria   livrează   zilnic
  pilot de   speologie  —  „S  p  e  1  e  o  n“  al­  ţă  şi  pentru  arheologie.  Ast­   ştiu  prea  bine  că  unii  din­  Scrierile   antice   oferă   o   celor  25  de  unităţi  co­
  (Casa de   cătuit   din   oameni   ai   muncii   fel,   în   cadrul   aceluiaşi   pro­  ritoriul   ţării   noastre,   în-   imagine   clară   şi   despre   merciale  din  Deva  şi  Si-
  tIA : Pă   din municipiu.           gram   de   cercetări   speoarheo-   tinzîndu-se,  în  anumite  pe­  tre  heleni  îi  numesc  geţi,
 ul): TTJA:   In   judeţul   nostru   nu   fost   logice  a  intrat  şi  această  zo­  rioade  de  timp,  şi  dinco­  fie  pe  drept,  fie  pe  ne­  nivelul  vieţii  economice  a   meria  circa  30  sortimen­
  t (Lumi-   descoperite   în   urmă   cu   zeci   nă   carstică,   unde   alături   de    drept".  Un  alt  istoric  ro­  strămoşilor   noştri.   Astfel,   te  de  cornuri  cu  brînză
  Sub pa-   de   ani   primele   resturi   fosi­  binecunoscutele   staţiuni   ar­  lo de aceste hotare.              Ptolemeu,   descriind   Dacia,   şi  mere,  prăjituri  „Albi­
 linerul).  le  şi  vestigii  materiale  ale  o-   heologice   cercetate   în   trecut,   Atît  numele  de  daci  cît   man,  Pompeius  Trogus  ca­
           mulul   paleolitic   de   pe   teri­  au  fost  descoperite  noi  cavi­  şi  acela  de  geţi  desemnea­  re  a  trăit  în  vremea  îm­  enumera  peste  40  de  oraşe   na",   melclşori   cu   mere,
           toriul   României   ;   tocmai   de   tăţi,  oferind  un  inedit  şi  va­       păratului   Augustus   menţio­  cu  o  populaţie  destul  de   ruladă,  cremeş  ş.a.  Pe  10
           aceea,  membrii  cercului  „Spe-   riat   material   arheologic,   ce   ză  unul  şi  acelaşi  popor,      mare.  Din  însemnările  lui   luni,  unitatea  şi-a  depă­
           leon“   şi-au   propus   continua­  acoperă   în   timp   mai   multe   avînd   în   vedere   unitatea   na  că:  „şi  dacii  sînt  o   Herodot  şi  Ptolemeu,  com­
           rea acestor preocupări.    milenii  şi  epoci  istorice  (pa­  de   cultură   materială   şi   mlădiţă a geţilor".                      şit   planul   cu   peste
             în   cadrul   acestui   amplu   leolitic,   neolitic,   epoca   bron­  spirituală.   Tucidide   vor­  Autorii   antici   recunoş­  pletate  cu  informaţiile  da­  200  000  Iei  ®  Renovat  şi
           program,   o   primă   zonă   a   zului,  a  fierului,  dacică,  ro­                                       te  de  Criton,  medicul  îm­  modernizat,  cu  un  grad
  rcmea  se                           mană   şi   prefeudală).   Amintim   beşte despre:   „geţii de  teau,   prin   urmare,  identi­
  eu   cerul   constituit-o   Munţii   Poiana   doar  cîteva  din  noile  staţiuni                                    păratului   Traian,   rezultă   sporit  de  confort,  mote­
 .   Vîntul   Huscăi.   Zona   carstică   a   a-   arheologice  descoperite  :  Cio­  dincolo  de  Haemus  şi  ce­  tatea  etnică  dintre  geţi  şi   că   agricultura   era   ramura   lul  de  la  Valea  de  Peşti,
 îrat   din   cestui  masiv,  alături  de  fru­  clovina   II,   Şura   Mare,   Po-   lelalte  seminţii  care  locu­  daci   şi   unitatea   etnică.   cea  mai  importantă  a  e-
  Tempera-   museţile   sale   naturale,   oferă   norici, Federi etc.).  iesc  între  Istros  şi  Pontos   Izvoarele   narative   antice          unitate   aparţinătoare   Bi­
  or  fi  cu-                                                    Euxinus",   iar   Menandru   furnizează,   de   asemenea,   conomiei   geto-dacilor.   In   roului  de  turism  pentru
                                       Alături  de  acest  sistem  hi-
 îinus  5  $1   un  vast  cîmp  de  cercetare  şi   dro-carstic   au   mal   fost   cer­                              această   direcţie   Arrian   ne   tineret   Hunedoara-Deva,
  cele  ma-   pentru,   arheologie.   Aici   au   cetate  şi  alte  sisteme,  printre   pune  în  gura  unuia  dintre   informaţii   atestate   şi   de   spune:   „la   ivirea   zorilor   aşteaptă   din   nou   să-i
  12  grade,   fost   descoperite   într-un   mare               personaje  (şi  el  un  nume   cei'cetările   arheologice,   în
 t local la  număr   de   peşteri   (Cerişor,   care   amintim   valea   Baniţei,   semnificativ  :  Daos  —  Da­  special  cu  privire  la  teri­  Alexandros   a   pornit   prin   treacă   pragul   cît   mai
           Crăciuneasa,   Arânleş,   Hune­  cu  peştera  Bolii,  valea  Roşiei   cul)   replica   „aşa   sîntem   toriul   locuit   de   geto-daci,   holde.  El  a  poruncit  pe­  mulţi  oaspeţi.  Se  spune
           doara  etc.)  urme  străvechi  de   cu   o   serie   de   peşteri,   deşi                                  destraşilor   să   înainteze,
                                      scurte,   dar   spectaculoase,   va­  noi  tracii,  şi  mai  ales  ge­  care  în  vremea  lui  Bure-         că  este  ca  o  „bijuterie",
           locuire   umană,   constînd   din                                                                          culcînd   griul   cu   lăncile
           vestigii   materiale   create   de   lea   Muncelior   cu   peştera   ţii,  ...mă  mîndresc  că  mă   bista  se  întindea  în  spa­  înclinate  pînă  au  ajuns  în   că   n-are   concurenţi.   Să
                                      Gaura Oanel etc.
           unele   comunităţi   aparţinînd                       trag   din   neamul   acestora   ţiul   cuprins   între   vestul                  mergem să-l vedem...
           epocii  pietroi,  a  bronzului,  a   TIBERIU MARIŞ,   din urmă".                Slovaciei,   Nistru,   Vistula   locurile necultivate".
           fierului, inclusiv dintr-o pe­      arheolog           Nici- autorii greci, nici  şi Haemus.                      ADRIANA RUSU
   1   2   3   4   5   6   7   8