Page 3 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 3
318 ® DUMINICĂ, 1 NOIEMBRIE 1987 Pag. 3
® Minerii din brigada
Copiii desenează... Azi, la Ţebea, chemare şi îndemn \ sectorul III al minei Pa-
^ lui Fazakas Ferenc, de la
la adîncă vibraţie patriotică ¡ roşeni, care exploatează
)E VIZI- La Muzeul Literaturii teanu, Verónica Mătuşoiu crărilor noastre ne sint în un complex mecanizat de
SPRE Române din Bucureşti s-a (conducătorul cercului), demn. Şi-am mai avut o
'"'tfCOCU- deschis o expoziţie de por Daniela Mirón, Mirela Mo- mare bucurie : colectivul Astăzi se încheie săptă- zentă şi de perspectivă a mare înălţime, printr-o
>ogată şi mina cultural - educativă exemplară mobilizare au
o vi zi o na- trete ale scriitorilor noştri roşanu, Laszlo Nyaradi, lu- muzeului ne-a oferit o sur patriei. Au avut loc mani extras suplimentar planu
cosmetice de ieri şi de azi. Semna liana Rusu, Camelia şi Ga priză - vizitarea „Mărţi „Omagiu eroilor neamului festări omagiale consacra
c, furni- tarii lucrărilor sint copii. briela Spafiu, Mihaela Şu- şorului" lui Tudor Arghezi, românesc", aliată la cea te partidului conducător, lui, în perioada trecută
Bucu- de a doua ediţie, ,conce din acest an, peste 24 000
3 servire Copii din Valea Jiului, e- mâlan, Codruţa Tarţan, A- intîlnirea cu „Prisaca", cu secretarului său gene tone de cărbune. Acest
âtanţilor, levi la Şcoala generală namaria Teodosiu, Geta „Livada cu meri", cu că pută ca o convergenţă o ral, t o v a r ă ş u l Nîcolae
acrătoare nr. 1 Petrila, reuniţi in Tode, Loredana Ţâr, tore- suţa lui „Zdreanţă". Pe unor acţiuni menite să e- Ceauşescu, evocări istori spor, dedicat Conferinţei
la raio- voce trei locuri istorice, trei ce, dezbateri temati Naţionale a partidului, a
comple- cercul de desen condus dana Vasinca — au fost butucii din laţa casei, un fost obţinut pe seama
„Ulpia“ de unul dintre marii noştri invitaţii de onoare ai Mu de au loc întilniri intre momente importante . ale ce, colocvii, mese ro
îgistrcazâ caricaturisti — subinginerul zeului Literaturii Române. scriitori, am recitat şi noi devenirii româneşti pe a- tunde, in care tineri depăşirii productivităţii
>e. De la „Am pătruns cu emoţie in poezii din creaţia marelui ceste plaiuri — Sarmizege- şi tinere şi-au pus intre- muncii cu circa 6 tone
fc, lună /ort Barbu. cărbune pe post 9 La
crile ini- Cu un an in urmă, cer casa creaţiei literare ro poet şi am cintat muzică tusa Regia Dacica, Ţebea bări şi au încercat răs
r ,ate în mâneşti, primiţi cu căldură pe versurile sale. De fapt, şi, într-o perspectivă nu punsuri privitoare la gra întreprinderea „Vidra" O-
-103 la cul de desen se „lansa" de redactorii revistei „Ma- noi am prezentat un spec prea 'îndepărtată, Sarmi- dul lor de participare la răştie se fac eforturi stă
uulolelor, prin intermediul revistei ruitoare pentru continua
că a fie- ,,Contemporanul", care le-a nuscriptum" — Fănuş Rei- tacol de teatru, muzică şi zegetusa Ulpia Traiana. înfăptuirea grandioaselor
L-onstituie leşteanu şi Diana ¿ristev. poezie şi la Muzeul Litera Pină se va împlini în programe adoptate de înnoire a produselor,
deschisă acordat o... pagină. Expo pentru satisfacerea celor
ziţia lor de la şcoala din Am zăbovit cu respect în turii Române. Pentru toate întregime această gene partid.
Petrila „Portret de litera preajma publicaţiilor, ma bucuriile pe care le-am cu roasă idee, astăzi vom a- Se incheie astfel o săp- mai rafinate gusturi ale
IE. în nuscriselor, obiectelor a- noscut in aceste zile, mul sîsta la Ţebea la o revăr tămină în care organiza partenerilor din ţară şi
icupărilor tură română" a uimit pu ţia fudeţeană a Uniunii de peste hotare. De la
a creati- blicul şi specialiştii in arta parţinind marilor noştri ţumim îndrumătorului nos sare de simţ patriotic, ne
itiinţif ice, plastică. Aşa au apărut in scriitori — ne spune pio tru de cerc, gralicianul Ion încetat tînăr, spre albia Tineretului Comunist, îm începutul anului, colecti
tbinetului niera Mihaela Şumălan, Barbu, mulţumim colectivu largă a continuităţii nea preună cu Comitetul jude vul de creaţie al între-
u activi- ,,Contemporanul" I Iar pri ţean de cultură şi educa
>i poli ma lor ieşire in... lume — comandantul unităţii de lui didactic, tovarăşei pro mului românesc.
pi a Co- participarea la Salonul u- pionieri de la Şcoala ge fesor de limba şi literatu In săptâmîna cultural- ţie socialistă, Consiliul ju
ţean al nerală nr. 1 Petrila. In ro ra română, Dana Ardelean, deţean al sindicatelor şi
i filialei morului, 1986 — le-a adus tonda 13 a Muzeului am care ne-a insuflat marea educativă care se încheie, Inspectoratul şcolar jude E C R A N
Centrului premiul revistei „Urzica". s-au petrecut multe lapte
îtru pro- Acum, cu expoziţia „Alt lost înconjuraţi de scriitori, dragoste pentru scriitorii ţean au realizat un mă
ilui s-au portret de literatură româ critici literari, critici de ar noştri, mulţumim tovarăşei . ce poartă gînduri şi aspi nunchi de manifestări edu
r dr. Pc- tă, reporteri de la emisiu comandant-instructor de u- raţii ale tinerei generaţii, cative, folositoare tinerei
Universi- nă", micii artişti din Pe
uza“ din trila - Laurenţiu Avasiloa- nile pentru copii ale Ra- nitate, prof. Jana Piţuru, dorinţa ei asiduă de a par generaţii, tuturor partici prinderii a realizat 134
entat co- ie, Angela şi Filu Bancea, dioteleviziunii, fotoreporteri tovarăşei director al şcolii, ticipa la împlinirea pre panţilor. de noi produse deosebit
3 o logi- de la redacţiile revistelor
ii“. nez- Aniţa Bancu, Adrian şi Vio pro!. Dana Conta, dar mul de apreciate de benefi
.meretizat rica Barcsay, Andrei şi A- ,,Luceafărul", „Flacăra", ţumim Înainte de toate ciari 9 La faza pe ţară
mei se- lexandru Barbu, Carleta ,,Cutezătorii" şi de la A- a concursului de protec
naţiona- genţia română de presă. partidului şi statului nos
mele for- Cărţa, Anamaria Cercel, Vernisajul de la Mu tru, tovarăşului Nicolae Manifestare a spiritului civic ţie a muncii din ramura
irii forţei Marinela Ceaureanu, Clau- cărbune, desfăşurat la
; în acti- zeul Literaturii Române o Ceauşescu, tovarăşei Elena Motru, la care au parti
¡conomică dia Cioabă, Dacian Con marcat, pentru totdeauna, Ceauşescu, care ne ocro cipat peste 100 de con
aia parte ta, Tatiana Grigore, Lavi (Urmate din pag. 1) tuturor lucrărilor agricole
n prezen- cu frumuseţe copilăria tesc şi ne veghează copi curenţi din toate centrele
ian Di- lordache, Robert Kiss, Iri- noastră vegheată de partid. lăria". pentru obţinerea unor re miniere, reprezentanţii
cu, "Cost n a Lungu, Daniela Mun- Aprecierile la adresa lu- LUCIA LICIU ţii şi propuneri • privind colte cit mai mari la hec minerilor Văii Jiului au
p 'ie tar ; creşterea efectivelor
de necesitatea înfiinţării unui repurtat un frumos suc
.n. punct sanitar fix, decol- şi a producţiei animaliere. ces. La grupa mrneri-arr.
matarea, canalizarea şi de Întîlnirea dintre candi tificieri, locul I a fost
; — lu-
LOR CU. poluarea pinului care tre daţi şi alegători din satul ciştigat de artificierul Sa-
und de ce prin mijlocul satului, Pricaz a prilejuit un larg vin Spiridon, de la LM-
e, timp organizarea mai bună a schimb de opinii privind
intreprin- Uricani, iar la grupa de
!e de a- transportului în comun al sarcinile actuale şi de vii electrolăcătuşi. primele
că./ \ ale elevilor şi navetiştilor, tor, de consultare recipro trei locuri au fost ocu
lO- construcţia unei staţii de că şi de stabilire a unor
lui vor pate in ordine de Eugen
iv, prin autobuz, amenajarea pero măsuri de înlăturare a Pavlovici (t.M. Uricani), \
ofil, ex- nului ia halta C.F.R. pen neajunsurilor, de îmbună Gheorghe Mitroi (I. M.
culinară tru a uşura urcarea şi co- tăţire generală a muncii
icest pri- Lupeni) şi Dorel Vlaic
cofetarii borîrea din tren a călăto printr-o angajare plenară, (I.M. Paroşeni) 9 în luna
vor etala rilor, mai buna aprovizio responsabilă a cetăţenilor octombrie, ne-a comuni
pregăti- nare a magazinelor săteşti si a consiliului popular în
diversifi- cat tehnicianul Petru
nuturi şi cu cele necesare populaţiei. vederea realizării cu suc Poantă, de la Asociaţia
:amen al Au fost subliniate cerinţe ces a programelor de dez vînătorilor şi pescarilor
ionale la le pentru mai buna gos voltare economico-socială a
îl va O comunei, de bună gospo sportivi Deva, pe raza de
atori. podărire şi folosire a pă- activitate a trei filiale
mîntului, realizarea lucră dărire şi înfrumuseţare a au fost vînaţi 20 de mis
rilor de îmbunătăţiri fun tuturor satelor, de ridica treţi, în greutate de 2 000
ciare şi de irigaţii stabili re a nivelului de trai ma kg. Cei mai mulţi mis
te prin plan, executarea terial şi cultural al tutu treţi (15) au căzut în „fo
ia timp şi de calitate a ror locuitorilor.
In faţa expoziţiei, ascul tîndu-i pe specialişti. t cul" vinătoriior filialei
3 mirese din Deva © Colectivul
*\ (Pa- sectorului investiţii al mi
Peşterii* - un vast cîmp Daco-geţii în izvoarele antice (I) nei Petrila a luat un con
' (Ar-
lor i- siderabil avans in pro
Sev^.ino ducţie, depăşindu-şi sar
Anotim- da c «reatare arheologică
Flacăra) ; Daco-geţii, populaţia cea latini nu au folosit în mod Primele relatări despre cinile de plan „la zi" cu
coala ti- mai veche din spaţiul car- exclusiv unul din termeni, geto-daci le datorăm, deci, peste 300 ml. Intre for
iţi (Pa- Poate unul dintre cele mai rioada mai recenta, aparţi- pato-danubiano-pontic, ra o explicaţie în acest sens lui Herodot, care, pe lîngă maţiile care au grăbit
ipile vîn- fascinante capitole ale isto nînd veacurilor VIII—IX c.n.
le I—II riei culturii omenirii o con Deci din perioada etnogenezei mura de nord a neamului o găsim la Strabon, care însuşirile militare ale a- finalizarea unor lucrări,
Punct. stituie relaţia Om — Peşteră. poporului român. Descoperi tracic, apar pentru prima spune referitor la regiunea cestora, care au produs o croind prin inima munţi
(Unirea); De sute de mii de ani peş rile de aici pot fi conside oară în izvoarele literare unde locuiau „pe unii îi puternică impresie în an lor drum liber spre ziuă
ţ in parc terile reprezintă o permanen rate ctt o contribuţie deose cu ocazia evenimentului denumesc. daci, pe alţi tichitate, ne dă şi primele
'TJLCA N r ţă în existenţa omului. Au bit de importantă la cunoaş producţiei de cărbune,
rul); LO- fost prezente mai mult sau terea continuităţii populaţiei din anul 514 î.e.n., cînd geţi. Geţii sint cei care se informaţii despre cultura se remarcă brigăzile con
sările că mai puţin conştient in viaţa autohtone din teritoriile sud- I-Ierodot îi pomeneşte opu- întind spre Pontos şi spre spirituală, credinţa în ne duse de Pavel Vasile, E-
li ; PE- lui, i-au oferit căldura, re vestice ale României şi a uni nînd rezistenţă, în Dobro- răsărit, iar dacii cei care murire a acestui popor
Scatiu — meric Szabo, Gavrilă Jur-
citoresc); fugiu, loc de cugetare, l-au tăţii civilizaţiei el cu restul gea, regelui persan Da- locuiesc în partea opusă, „este că ci nu mor, ci că can 9 Ana Constantines-
îia albas- înfricoşat sau l-au stimulat în teritoriului de elnogeneză ro rius I, pornit în campanie spre Germania şi izvoare acel care piere se duce la cu (maistru în arta cu
acţiune.
S-au
un
ca
impus
c); URI- domeniu de care omul mo mânească. împotriva sciţilor de la Zamolxis, divinitatea lor
ul — se- dern a lua» cunoştinţa, înscri- Cercetările de aici sint doar le Istrului". Istoricul Dio- pe care unii îl cred a fi linară), Maria Codreanu,
) ; BRAD: un prim pas, urmînd ca în nordul Mării Negre. Pă Cassius spunea : „eu îi nu ful ia na Răcaru, Ana Mu-
eaua ro- indu-1 în civilizaţia şi cultu viitor prin noi recunoaşteri în rintele istoriei îi pomeneş mesc daci pe oamenii po- acelaşi cu Gebeleizis“. reşan, Aneta Lucacl, Nas-
ZA: Zi ra sa. Astfel s-a constituit o teren şi prin cercetări siste te pe aceşti locuitori de La Tomis, poetul Ovidiu
Dragos- ştiinţă aparte — speologia. O matice să se completeze une la nord de Dunăre „cei tasia Panaiti, Emma Ber-
(Mine- ştiinţa cu un pronunţat ca le lacune pe care le prezintă Decebcil — ne prezintă însuşirile mi talan din cadrul labora
racter
(geolo
intrrdisciplinar
: Rcîn- gie. hidrologie, biologie, pa materialele arheologice din a- mai viteji şi mai drepţi litare ale geto-dacilor : „îi torului „Patiserie" al
Surcouf ceastă zonă mai puţin cerce dintre traci". vezi călări, venind şi du-
il lui Ba leontologie, arheologie etc.). tată a Transilvaniei. 1900 de ani I.C.S.A.P. Deva sînt cîte
: GEOA Pornind tocmai de la aceas Zona carstică a Munţilor Se Menţiunea făcută cu de la urcarea cîndu-se prin mijlocul dru va dintre harnicele lucră
ătorîi de tă complexitate precum şi beşului cu bazinul Ohaba, peste două milenii şi ju murilor, între ei nu-i nici toare ale unităţii, pre
-II (Casa de la potenţialul speologic deşi intrată de mult în lite mătate în urmă demon ___pe tronul Daciei unul care să nu poarte ocupate zi de zi de rea
HAŢEG : local, la Hunedoara, paralel ratura de specialitate, conti strează ideea de libertate
us — se cu cercul de speologie spor nuă şi în prezent să suscite tolbă, arc şi săgeţi". Iar lizarea unor produse de
re în A- tivă „Proteus“ s-a constituit, interesul cercetătorilor şi să şi n.eatîrnare pentru pă- Horaţiu spune : „se pricep calitate, pe gustul şi pre
BRAZI: în urmă cu trei ani, pe lingă ofere în continuare un vast mîntul străbun, a poporu meniţi mai sus, cum îşi mai bine decît toţi la a- ferinţele cumpărătorilor.
îline«^'ytti Muzeul Castelul Corvlneştilor, şi complex teren pentru stu lui care în acele vremuri spun ei înşişi şi cum l’c runcarea săgeţilor"
: Tniw T- un cerc . Interdisciplinar de diile interdlsciplinare, în spe străvechi a locuit pe te zic şi romanii măcar că Patiseria livrează zilnic
pilot de speologie — „S p e 1 e o n“ al ţă şi pentru arheologie. Ast ştiu prea bine că unii din Scrierile antice oferă o celor 25 de unităţi co
(Casa de cătuit din oameni ai muncii fel, în cadrul aceluiaşi pro ritoriul ţării noastre, în- imagine clară şi despre merciale din Deva şi Si-
tIA : Pă din municipiu. gram de cercetări speoarheo- tinzîndu-se, în anumite pe tre heleni îi numesc geţi,
ul): TTJA: In judeţul nostru nu fost logice a intrat şi această zo rioade de timp, şi dinco fie pe drept, fie pe ne nivelul vieţii economice a meria circa 30 sortimen
t (Lumi- descoperite în urmă cu zeci nă carstică, unde alături de drept". Un alt istoric ro strămoşilor noştri. Astfel, te de cornuri cu brînză
Sub pa- de ani primele resturi fosi binecunoscutele staţiuni ar lo de aceste hotare. Ptolemeu, descriind Dacia, şi mere, prăjituri „Albi
linerul). le şi vestigii materiale ale o- heologice cercetate în trecut, Atît numele de daci cît man, Pompeius Trogus ca
mulul paleolitic de pe teri au fost descoperite noi cavi şi acela de geţi desemnea re a trăit în vremea îm enumera peste 40 de oraşe na", melclşori cu mere,
toriul României ; tocmai de tăţi, oferind un inedit şi va păratului Augustus menţio cu o populaţie destul de ruladă, cremeş ş.a. Pe 10
aceea, membrii cercului „Spe- riat material arheologic, ce ză unul şi acelaşi popor, mare. Din însemnările lui luni, unitatea şi-a depă
leon“ şi-au propus continua acoperă în timp mai multe avînd în vedere unitatea na că: „şi dacii sînt o Herodot şi Ptolemeu, com
rea acestor preocupări. milenii şi epoci istorice (pa de cultură materială şi mlădiţă a geţilor". şit planul cu peste
în cadrul acestui amplu leolitic, neolitic, epoca bron spirituală. Tucidide vor Autorii antici recunoş pletate cu informaţiile da 200 000 Iei ® Renovat şi
program, o primă zonă a zului, a fierului, dacică, ro te de Criton, medicul îm modernizat, cu un grad
rcmea se mană şi prefeudală). Amintim beşte despre: „geţii de teau, prin urmare, identi
eu cerul constituit-o Munţii Poiana doar cîteva din noile staţiuni păratului Traian, rezultă sporit de confort, mote
. Vîntul Huscăi. Zona carstică a a- arheologice descoperite : Cio dincolo de Haemus şi ce tatea etnică dintre geţi şi că agricultura era ramura lul de la Valea de Peşti,
îrat din cestui masiv, alături de fru clovina II, Şura Mare, Po- lelalte seminţii care locu daci şi unitatea etnică. cea mai importantă a e-
Tempera- museţile sale naturale, oferă norici, Federi etc.). iesc între Istros şi Pontos Izvoarele narative antice unitate aparţinătoare Bi
or fi cu- Euxinus", iar Menandru furnizează, de asemenea, conomiei geto-dacilor. In roului de turism pentru
Alături de acest sistem hi-
îinus 5 $1 un vast cîmp de cercetare şi dro-carstic au mal fost cer această direcţie Arrian ne tineret Hunedoara-Deva,
cele ma- pentru, arheologie. Aici au cetate şi alte sisteme, printre pune în gura unuia dintre informaţii atestate şi de spune: „la ivirea zorilor aşteaptă din nou să-i
12 grade, fost descoperite într-un mare personaje (şi el un nume cei'cetările arheologice, în
t local la număr de peşteri (Cerişor, care amintim valea Baniţei, semnificativ : Daos — Da special cu privire la teri Alexandros a pornit prin treacă pragul cît mai
Crăciuneasa, Arânleş, Hune cu peştera Bolii, valea Roşiei cul) replica „aşa sîntem toriul locuit de geto-daci, holde. El a poruncit pe mulţi oaspeţi. Se spune
doara etc.) urme străvechi de cu o serie de peşteri, deşi destraşilor să înainteze,
scurte, dar spectaculoase, va noi tracii, şi mai ales ge care în vremea lui Bure- că este ca o „bijuterie",
locuire umană, constînd din culcînd griul cu lăncile
vestigii materiale create de lea Muncelior cu peştera ţii, ...mă mîndresc că mă bista se întindea în spa înclinate pînă au ajuns în că n-are concurenţi. Să
Gaura Oanel etc.
unele comunităţi aparţinînd trag din neamul acestora ţiul cuprins între vestul mergem să-l vedem...
epocii pietroi, a bronzului, a TIBERIU MARIŞ, din urmă". Slovaciei, Nistru, Vistula locurile necultivate".
fierului, inclusiv dintr-o pe arheolog Nici- autorii greci, nici şi Haemus. ADRIANA RUSU