Page 30 - Drumul_socialismului_1987_11

*ag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL

Siderurgia hunedoreană ORAŞUL NOU, ORAŞUL VECHI -
RACORDATE LA ÎNALTA TENSIUNE
(Urmare clin pag. 1) tivă a problemelor, pen­ colectivelor pe care le re­ A TRANSFORMĂRILOR
tru curmarea stărilor de prezintă, angajamentul de
lucruri negative în orga­ a îmbunătăţi indicii de {Urmore din pag. 1) creştere, in procente, de
Ponderea aspectelor re­ 1,7 faţă de aceeaşi perioa­ n
levate în materialul de nizarea producţiei şi a folosire a utilajelor şi in­ dă a anului trecut. Volu­ >
analiză supus dezbaterilor muncii, în respectarea în­ stalaţiilor, tehnologiile de mul prestărilor de servicii ace
a deţinut-o însă prezenta­ tocmai a tehnologiilor de fabricaţie şi disciplina de nătoria nr. 2. Şapte micro- către populaţie, asigurate ŞUI
do
rea şi analizarea în pro­ fabricaţie, în implicarea producţie, calitatea şi di­ cantine şi două dispensare prin unităţile E.G.C.L., coo­ I.IY
funzime a cauzelor care mai eficientă a cercetării versitatea produselor rea­ de întreprindere se află la perativei meşteşugăreşti tLn
au generat neîndeplinirea ştiinţifice şi ingineriei teh­ lizate. „Planul de produc­ dispoziţia oamenilor muncii ,,Streiul" şi Secţiei de in­ ca<
nologice
la
u-
rezolvarea
zat
integrală a sarcinilor de ţie pe anul viitor pune în din secţiile combinatului. dustrie mică a însumat, de ţea
producţie la principalii nor probleme de' produc­ faţa luminătorilor sarcini Chipul nou şi luminos al la începutul anului, 15,7 sor
indicatori economici şi de ţie. Toate aceste neajunsuri deosebite în privinţa ca­ (4 oraşului se racordează an milioane lei. cai
de an, cu tot mai multă
ero
eficienţă. Prezentînd aces­ proprii au dus la dere­ lităţii şi gamei sortotipodi- consistenţă, la ¡nalta tensiu­ mâ
te cauze, raportul a subli­ glări în aprovizionare, la mensionale a laminatelor — Pentru inlrumuscfare, au
niat faptul că există con­ — menţiona Ionel Cîndea, ne a construcţiei şi trans­ pentru o imagine civilizată pui
diţii propice îmbunătăţirii numeroase defecţiuni ale de la uzina nr. 4 a C.S. popular« municipal*, formărilor înnoitoare care a Colanului - adaugă Flo- ser
radicale a situaţiei actua­ utilajelor, agregatelor şi Hunedoara. Este neapărat caracterizează întreaga ţară. rian Şapic.ei, şei al com­
le a producţiei, exprimînd chiar ale unor capacităţi nevoie să finalizăm în cel oi^ne^i ' ,,ln anii actualei legisla­ partimentului de gospodărie „Vt
angajamentul întregului de producţie (furnalul nr. mai scurt timp investiţia fi comunale turi, oraşul s-a împlinit, comunală şi locativă al con­ cad
8 de la C.S. Hunedoara,
dic
colectiv al centralei side­ de la laminorul de semi­ conturîndu-şi un chip al său, siliului popular orăşenesc - pui
bateria nr. 1 de cocsifica­
rurgice de a depune efor­ re, aglomeratorul, furnale­ fabricate nr. 2, să stabi­ inconfundabil. Noi realizări in ultimii trei ani au fost bri
turi susţinute în perioada le nr. 3 şi 4 de ia C.S.V. lim tehnologia optimă de „DĂM RĂSPUNSURI edilitar-gospodăreşti s-au modernizate drumurile Că- pre
via
imediat următoare, astfel Călan), la nercspectarca fabricaţie pe acest flux, adăugat zestrei de locuinţe lan — Sincrai — Sintămăria ţâr
îneît volumul nereal’zări- termenelor de punere în să pregătim cele mai bu­ FAPTICE şi obiectivelor de interes de Piatră — Săcel şi Călan ral
lor să fie diminuat consi­ ne condiţii pentru efec­ social" — sintetizează în — Valea Srngiorgiului, s-au loc
ine
derabil, iar producţia a- funcţiune a noilor obiec­ tuarea reparaţiei capitale CHEMĂRILOR DIN citeva cuvinte, lungul şir al mai amenajat ca zone verzi „Vo
nului viitor să dispună de tive de investiţii, la men­ a laminorului de 800 mm“. APELUL F.D.U.S." datelor cu privire la dez­ şi parcuri încă două hecta­ pre
o temelie cît mai trainică. ţinerea unui ritm lent de Alţi participanţi la dez­ voltarea oraşului, secretarul re de teren, astfel că în adi
promovare a progresului bateri, între care Mircea Biroului executiv al Consi­ prezent avem în întregul pat
Fiecare participant la tehnic, de modernizare şi Mihai, Iosif Iacob, Cornel (Urmare din pag. 1) liului popular orăşenesc, oraş 41 ha zone verzi, au II zi
dezbateri a raportat adu­ automatizare a proceselor Albu, Emil Petruş, Ionel Ioan Bacriu. fost plantaţi 15 000 de poi
da
nării asupra modului în tehnologice etc. Partici­ Dobrin, au relevat cu pu­ Consemnăm că, din 1985 trandafiri şi 5 000 de arbori sul
care colectivul din care panţii la dezbateri nu tere că îndeplinirea exem­ pînă în prezent, încă 378 ornamentali. dul
face parte şi-a dus la în­ s-au referit deloc la nece­ plară a prevederilor pe pămîntul trebuie sa fie fo­ de apartamente confortabile
□
deplinire sarcinile, insis- sitatea creşterii accentua­ anul 1988 presupune un losit mii bine prin plan­ au fost date in folosinţă în Pe agenda de lucru o rit u
tînd pe prezentarea greu­ te a productivităţii mun­ mod realist, revoluţionar taţii adecvate. Trebuie oraşul nou, că în aceeaşi primăriei se allâ incă nu­ nis
tăţilor şi neajunsurilor cii şi a eficienţei econo­ de abordare a întregii pro­ să terminăm trotuarele în­ perioadă s-a îmbunătăţit meroase alte obiective. Am Vi
sin
care au avut ca efect în­ mice a activităţii de pro­ blematici care derivă din cepute pe strada Bisca- alimentarea cu apă prin reţinut doar citeva : ame­ de
registrarea unor rezultate ducţie 'specifice fiecărui această necesitate strin­ riei şi altele. darea în folosinţă a ma­ najarea parcur'tor de 3 600 de
nemulţumitoare. S-a ară­ sector, limitîndu-se la for­ gentă dictată de solicită­ în cadrul întîlnirii, ale­ gistralei Riu Mare-Retezat mp şi, respectiv, 4 200 mp, nr.
tat că, în munca lor, co­ mularea ele cerinţe adre­ rile economiei naţionale, gătorul Ion Barbu cerea — Deva, s-a dat in exploa­ în ansamblurile 204 şi 210, tul
stri
lectivele din Unităţile sate mimstcruiui de re­ de datoria onorării con­ ca strada în cauză să fie tare un nou colector pentru construirea străzilor Poli­ circ
centralei — în special cele sort — unele dintre aces­ tractelor încheiate cu par­ canalizată cu sprijinul ce­ apele uzate şi staţia de clinicii, Streiului, -Lucian s-a
ale siderurgiştilor din Hu­ tea justificate, într-ade- tenerii externi. Deci, este tăţenilor. S-a dat soluţia epurare a apelor mena­ Blaga, inălţaiea unui nou inte
ai
nedoara şi Călan — s-au văr —, cînd ar fi fost ne­ nevoie de folosirea raţio­ pe loc: întrucît circulaţia jere, au fost racordate la ansamblu de 140 aparta­ ap o
confruntat cu greutăţi de cesară propunerea unor nală şi economisirea seve­ pe această stradă nu se magistrala de gaz metan mente, in zona liceului in­ tic,
natură obiectivă, privind soluţii concrete, care să poate întrerupe pentru bucătăriile blocurilor din dustrial, amenajări hidro­ nor
aprovizionarea neritmică pună mai bine în valoare ră a materiilor prime, ma­ multă vreme, imobilele de străzile Florilor, Indepen­ energetice pe riul Strei,
şi în cantităţi insuficien­ potenţialul uman şi teh­ terialelor, combustibilului pe ea vor fi racoidate la denţei şi Unirii. La parterul multe altele. n
te cu o serie de materii nic de care unităţile cen­ şi energiei, de efectuarea canalizarea de pe strada blocurilor 5 A, 14 şi 16 s-au ...Toate, izvorîte din do­ cadj
la timp şi de calitate a
prime şi materiale de tralei dispun din plin. r eviziilor şi reparaţiilor, Cîmpului. dat în folosinţă încă 2 041 rinţa de a adăuga noi ca­ to^i
ora
strictă necesitate în pio- în cuvintele lor, refe- de îmbunătăţirea activită­ Multe s-au mai discu­ mp spaţii comerciale şi de rate de frumuseţe, de con­
cesul de producţie (cărbu­ rindu-se la nivelul deose­ ţi' transporturilor uzinale, tat în cadrul acestei întîl- prestări servicii. In anii ac­ fort şi civilizaţie aşezării. / 4 -iui
ne, feroaliaje,, calcar, pro­ bit de mobilizator al sar­ de diversificarea produse­ niri şi toate spre folosul tualei legislaturi, a crescut Pentru a se deschide tot •Jăr
vor
duse refractare, fier vechi cinilor pe 1988, Vladimir lor destinate pieţei exter­ oraşului şi al locuitorilor volumul desfacerilor de mai frumos spre viitor, ofe­ con
etc.). In spirit autocritic David, Anton Filipescu, ne. săi. mărfuri prin unităţile co­ rind celor ce-l privesc, ce­ ros]
ora
s-a subliniat-, faptul că nici Mircea Moldovan, Alexan­ în final, adunarea ge­ La Clubul sindicatelor merciale ale I.C.S. Mixt, lor ce-/ iubesc, ceva din o s<
eforturile proprii, nu . au dru Rus au apreciat că nerală a reprezentanţilor s-au întîlnit cu candida­ ani
fost suficient de consis­ prevederile înscrise în oamenilor muncii din Cen­ tul lor, Vlaclimir Ştefan, numai in cele zece luni din generozitatea flăcărilor ne­
tente, astfel îneît să com­ plan sînt pe deplin reali­ trala industrială siderur­ cetăţenii din circumscrip­ acest an inregistrîndu-se o stinse.
penseze celelalte neajun­ M
zabile, subliniind în ace­ gică Hunedoara a adoptat ţia electorală nr. 12. Can­ Acţiuni de gospodârire şi înfrumuseţare
suri, consiliile oamenilor laşi timp nevoia corelării în unanimitate programul didatul le era cunoscut
muncii ale centralei, com­ mai bune a acestora cu unitar de măsuri politico- din multe acţiuni pe care în actuala campanie electoralâ D
binatelor, uzinelor şi sec­ normele de consum. D° organizatorice şi tehnico- le-au organizat şi finali­ In municipiul Hunedoara o Se fac ample lucrări de tr-u
(Pai
ţiilor acţionînd insuficient asemenea, toţi vorbitorii economice pentru îndepli­ zat împreună în circum­ se desfăşoară in aceste zile, modernizare a bulevardului (Ari
de­
pentru soluţionarea opera- au exprimat, în numele nirea integrală a planului scripţia ibr sau în oraş. în cinstea alegerilor de gospo­ „Corvin“ pe o lungime de *H)0 Alo.
putaţi,
acţiuni
ample
pe 1988, angajîndu-se ca, Propunerile făcute în adu­ metri, ba extinderea lui în nica
de
dăreşti
curăţenie
stră­
avînd şi sprijinul mai con­ nare de pensionarul Ioan zilor, trotuarelor şi a spaţiilor lăţime cu trei metri şi la lu­ Cele
iluminat
crările
t.o (
de
participă
Lupu, de Petru Tămăşloni,
efectuează
se
Prin reducerea sistent al Ministerului In­ de Zcnaida Urdca, de Ino- dintre blocuri, toamnă cu ar­ I.R.12., Oficiul P.T.Tc. şl for­ dori
echipe do la I.G.C.L., I.U.CI.,
de
plantaţiile
Metalurgice,
să
dustriei
tru
cinstească prin rezultate chente June sau de alţii bori şi arbuşti. maţia gaz metan. PE'I
•' In cartierul Micro 5 şl
care au luat cuvîntul au
consumurilor materiale bune Conferinţa Naţiona­ fost apreciate ca foarte nele de pe aliniamentul stră­ ce • vor împodobi in primă­ Pini
panseluţele
plnnlat
S-au
ansamblul
zo­
„Ciocîriia",
Sn
lă a partidului şi a 40-a
Per
aniversare a proclamării utile pentru agenda de zilor şi în preajma blocurilor, vară cu coloritul lor jardi­ —41)
nierele şi spaţiile de la in­
se plantează 2 500 de arbori
(Urmare din pag. 1) vrilă Nagy ne spunea că Republicii, să facă din lucru a deputatului tp vii­ şi arbuşti Ornamentali. Ac­ tersecţiile bulevardelor. S-au vr
asemenea,
de
în atenţia celor ce asigu­ realizările anului 1988 do­ toarea legislatură. „Am ţiunea este efectuată cu pregătit, jardiniere pentru bănci, (I-Ui
mo­
coşuri,
din
cetăţenilor
— înfiinţat în luna iu­ ră buna funcţionare a vada înaltei competenţe convingerea că, înfăp- sprijinul oamenilor muncii car­ bilarea stăzilor. Braţ
nert
de
al
tier,
nie a.c., atelierul de debi­ cuptoarelor de uscare se profesionale, hărniciei şi tuindu-le pe acestea ca la Ocolul silvic, Sectorul o Se execută transportul citai
tare centralizată a profi- află permanent evitarea dăruirii revoluţionare ce şi alte acţiuni, vom acţio­ de exploatare a lemnului, frunzelor şi resturilor vege­ URI
de
lelor metalice permite fo­ consumurilor inutile de caracterizează întregul de­ na în sensul generoaselor întreprinderea unităţile tricotaje, tale în locuri specia] ame­ un
din
toza
I.G.G.L.,
comer­
losirea mai eficientă a energie electrică. „Pînă în taşament al siderurgişti­ chemări din Apelul ciale şl do prestări servicii; najate, spre a 1'i valorificate î.ş.l
materiilor prime, în con­ primăvara acestui an — lor din România socia­ F.D.U.S." — spunea can­ ca şi al elevilor do la Şcoala ca îngrăşâmînt pentru terenul roşii
formitate cu nomenclatoa­ arăta ing. Ioan Matei, şe­ listă. didatul de dcşputat. generală nr. 11. plantat cu flori şi verdeaţă. grati
(Pat
rele aprobate pe baza teh­ ful atelierului —, vopsi­ BAI
nologiilor existente — rea reperelor se făcea în tor
menţiona maistrul Lazăr secţiile care le fabricau, HAT
Ocneanu. Prin programe întîlneam adesea situaţii Pentru creşterea producţiei de lapte lor
BRA
riguros stabilite (şi res­ în care pentru aceeaşi pie­ SI Ml
pectate) reuşim să asigu­ să se utilizau cantităţi di­ rea
răm, cu două luni în a- ferite de vopsea şi diluant. (Urmare din pag. 1) care se evidenţiază Otilia cută aici i la programul C.A.P. Brănişca numai (Mui
grñd
vans, profilele metalice Acum însă, prin recalcu­ Oprean, Gavrilă Jujco, din zootehnie trebuie să 130, cu 47 sub nivelul mim
semifabricate solicitate de larea normelor de con­ află tot felul de mate­ Anuţa Ilea, Maria Mir- ia parte, în mod neapă­ planificat pe aceeaşi pe­ traía
secţiile şi atelierele între­ sum, am reuşit să econo­ riale aruncate alandala. O za şi alţU. Raţiile fura­ rat, factorii din conduce­ rioadă. Aceste diferenţe rul).
prinderii. Aceasta, ca efect misim 2 tone de vopsea problemă nerezolvată încă jere se respectă întocmai. rea unităţilor agricole, dar relevă, de fapt, modul di­
al conteinerizării pe sorti­ nitro şi 1,55 tone diluant, la C.A.P. Şoimuş este Fiecare vacă cu lapte pri­ şl tovarăşii de la consi­ ferit de muncă al celor
mente şi dimensiuni a calitatea lucrărilor execu­ funcţionarea racleţilor la meşte 4 kg fin. 30 kg su­ liile populare — pe baza doi operatori însămînţă- ii
materialelor, refolosirii ca­ tate avînd de cîştigat". grajdul nou din Bălata — culente şi 20 kg grosiere unui grafic riguros întoc­ tori — Aron Pasc (Şoi­
petelor de bară la confec­ — Şi în secţia maşini- unde, din cauza inundării Raţiile sînt afişate, ca şi mit. muş) şi Rodioa Lăsconi Nui
ţionarea unor repere de unelte — ne spunea sing. locului unde este instalat programul de participare (Brănişca). t trage
dimensiuni reduse, dotă­ Nicolae Timaru — au fost moiorul electric — insta­ a factorilor de conducere. PRODUCŢIA DE LAPTE Ce trebuie făcut pentru . brie
rii atelierului cu maşini stabilite limitele consu­ laţia se defectează des La C.A.P. Şoimuş stăm MARFA POATE SI sporirea producţiei de Ext
de debitare cu pietre a- murilor de oţeluri aliate Tot la această unitate tre­ de vorbă cu Eremia Dani, TREBUIE SĂ CREASCĂ lapte? Lotizarea vacilor Kx
brazive, cu fierăstraie cir­ la 16 repere de la strun­ buia să se acorde mai unul dintre cei mai vechi în funcţie de producţie şi 60. Ext
culare şi alternative, pre­ gul SN 320, La executarea multă atenţie aspectului şi mai buni îngrijitori de Un aspect important pe starea de gestaţie şi hră- 61.
cum şi existenţei unui reperelor din tablă pen­ interior şi exterior al a- animale, care ne spune < care l-am urmărit este nirea suplimentară a a-
colectiv harnic, în care tru acest produs,, necesa­ dăposturiior de la Căi noi — Vacile cu lapte pri­ evoluţia producţiilor din cestora este o cerinţă de
comunişti ca Samson Pre- rul de material este sta­ şi Bejan. mesc paie, sfeclă furajeră zootehnie. Cooperativa a- primă urgenţă. De aseme­
cupaş, Gheorghe Palade, bilit in baza planurilor de şi borhot de sfeclă, cum gricolă de producţie din nea, trebuie trecut la in­
Florin Cornea sînt exem­ croire combinată, ceea ce CUM SE PARTICIPA prevăd raţiile furajere. Brănişca realizează, de troducerea în hrana a-
ple de dăruire şi abnega­ a dus la obţinerea unei LA PROGRAMUL — Cine a fost în a- la 93 vaci aflate în lac- cestei categorii de ani­ Peí
ţie muncitorească, revolu­ economii de 15,61 kg/pro- DE GRAJD? ceastă seară din condu­ taţie, o producţie marfă male a sfeclei furajere. fi st
ţionară. dus. cerea cooperativei la de 230 1. Puţin — evi­ Viţeii să fie hrăniţi (cei rul r
cal t
Tot în perioada care a La I.M. Orăştie am con­ In ambele unităţi pro­ programul de grajd ? dent. Cooperativa din mai mari) cu lapte tras. sufla
trecut din acest an, în în­ semnat şi alte iniţiative gramul de joi seara s-a — L-am văzut pe aici Şoimuş predă la fondul de -Ar derat
treprindere au fost iniţia­ muncitoreşti în sprijinul desfăşurat normal. Toţi mai devreme pe şeful de stat 100 1 lapte zilnii, de Faţă de aspectele rela­ peral
te şi alte acţiuni menite reducerii consumurilor îngrijitorii au fost pre­ fermă, (ing. Anatolie Tco- la 120 vaci ce se mulg. tate, organele şi organiza­ fi ci
1 Şl
să ducă la diminuarea şi materiale. Numărul aces­ zenţi la lucru. La C.A.P. dorescu — n.n.). De ser­ Foarte puţin. Motivaţia ţiile de partid, consiliile cele
mai accentuată a cheltu­ tora — ne asigurau mai Brănişca la programul de viciu este azi Paraschiva acestei situaţii este aceea populare, conducerile co­ 13 gi
ielilor materiale. Intre a- mulţi interlocutori — va grajd au luat parte Ioan Maier, de la contabili­ că unitatea are mulţi vi­ lective ale celor două minei
cestea se remarcă centra­ continua să sporească, în Bedea, preşedintele coo­ tate, care e prezentă. ţei ce consumă lapte. unităţi au datoria să ac­
lizarea consumurilor de unitate existînd încă po­ perativei, Lucian Albu, — Din partea conduce­ Intr-adevăr, la C.A.P. ţioneze cu toată răspun­
vopsea şi diluant, prin în­ sibilităţi multiple de spo­ inginerul şef şi Cornel rii cooperativei n-a fost Şoimuş ,s-au obţinut 306 derea pentru buna desfă­
fiinţarea, în trimestrul I rire a eficienţei economi­ Almăşan, şeful de fermă. nimeni? viţei, cu 30 mai mult şurare a iernării animale­
a.c., a unui atelier de ce a activităţii de produc­ Unitatea de aici are în­ N-am văzut. decît era planificat pe 10 lor, sporirea continuă a
vopsilpri.e. Comunistul Ga- ţie. grijitori buni — dintre O menţiune se cere-fă­ luni, în vreme ce la producţiilor zootehnice.