Page 34 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 34
DRUMUL SOCIALISMULI
Direcţii dare de acţiune Concluziile discuţiilor individuale -
(Urmaie din pag. 1) receptivitate faţă de nevoi plenarei l-au ocupat as
le şi cerinţele producţiei. pectele legate de mai buna
arăta în cuvîntul său Am avut şi avem proble gospodărire şi înfrumu mai operativ si eficient materializate
Gheorghe Zudor. De cele me cu calitatea produc seţare a unităţii în an
mai multe ori s-au găsit ţiei, cu respectarea disci samblu, a fiecărei secţii, se
mijloace eficiente de ac plinei tehnologice şi de sector şi loc de muncă. Principala concluzie a- terea productivităţii muncii Călan relevă însă şi o sea le,
ţiune pentru înlăturarea muncă. Dar nu toţi ne A reieşit concluzia că în supra discuţiilor individua şi eficienţei economice. în mă de aspecte negative. pa:
unor greutăţi şi lipsuri, facem datoria. cel mai scurt timp va le purtate cu cei peste ansamblul lor, ele au ca Ele ţin îndeosebi de des c .
in
pentru îmbunătăţirea ac De altfel, aceste - două trebui schimbată faţa u- 2 900 de comunişti de la principal obiectiv diminua făşurarea unei munci for co
tivităţii în diferite do domenii au revenit frec nităţii, întinerită şi în Combinatul siderurgic „Vic rea rămînerilor în urmă male, fără consistenţa şi eo
menii. Cu toate acestea, vent în cadrul dezbateri noită, domeniu în care toria" Călan relevă faptul şi recuperarea restanţelor eficienţa cerute, fără sta «le
nu putem -şi nu sîntem lor, propuneri practice organele şi organizaţiile că în majoritatea organi înregistrate la nivelul unor bilirea unor căi practice «le
la
mulţumiţi cu ceea ce am pentru sporirea eficienţei de partid, comuniştii tre zaţiilor de bază a sporit secţii şi sectoare de acti de acţiune într-o strînsă le nu
dobîndit piuă în prezent muncii organizaţiilor de buie să fie în primele simţitor valoarea educati vitate. gătură cu sarcinile prezente lui
liste necesar să realizăm o partid făcînd loan Giur rînduri. Situaţia exis vă a acestei activităţi, că Pentru materializarea lor şi do perspectivă, cu greu
nouă calitate în întreaga giu, Mihai Turna, Augus- tentă la secţia 2 vagoa a crescut rolul lor în mo operativă organele şi or tăţile ivite în munca de zi
noastră muncă. Şi acest tin Poenar, Alexandru La- ne şi atelierul 6 meca bilizarea şi implicarea ganizaţiile de partid, co cu zi a colectivelor. For
N/
lucru începînd cu o nouă zăr, Petru Lungu, . Fran- nică impune măsuri ur membrilor de partid în muniştii au desfăşurat şi malismul .şi superficialita tn»
calitate a muncii de cisc Brăneţ, Nicolae Soca- gente, acţiuni ferme pen rezolvarea multiplelor pro desfăşoară o intensă acti- tea în desfăşurarea unor nu
partid, a fiecărui comu ciu. tru înlăturarea neglijen bleme pe carg le ridică zi ne
nist în parte. In cadrul plenarei s-a. ţelor. de zi activitatea producti A <
vii
De fapt, cu toate re Insistflt, de asemenea, a- De bună seamă, proble vă. Aceasta şi datorită VIATA DE PARTID toi
zultatele pozitive dobîn- suprn necesităţii impulsio matica abordată a fost faptului că s-a militat Şi
dite, plenara activului de nării activităţii de mo mult mai largă şi mai di ferm pentru ca discuţiile fot
ti\
partid de la I.M.M.R. Si- dernizare a producţiei, do versă. Atît din raportul să se desfăşoare intr-un vi ta te politieo-organizato- discuţii individuale au dus Iu.
meria a fost caracterizată meniu in care comitetul prezentat, cit şi din dez climat responsabil, de exi rică şi educativă. Aceste la formularea unor conclu r î 1
printr-un autentic spirit de partid nu a acţionat bateri a reieşit cu preg genţă faţă de calitatea aspecte au fost analizate zii fără suportul şi profun ra
pa
critic şi autocritic. Aces cu fermitate, cu deose nanţa hotărîrea activului muncii fiecărui comunist. în adunări generale, s-au zimea cerute de realităţile nn
tea au dat posibilitatea bire la finalizarea lucră de partid, a comuniştilor- Dialogul constructiv al stabilit căi de acţiune şi producţiei, fără răspunderi tio
reliefării unor neajunsuri rilor dc reparaţii capita de la I.M.M.R. Simeria birourilor organizaţiilor do responsabilităţi concrete, şi competenţe exacte. A- ţai
din munca organelor şi le la ’ hala forjă a secto de a acţiona cu răspun bază cu comuniştii a dat s-au actualizat programele semenea aspecte şi ten Cr
organizaţiilor de partid, a rului 2 vagoane. dere şi dăruire pentru a posibilitatea desprinderii de activităţi şi măsurile dinţe s-au manifestat în
sublinierii aspectelor ne — Numai prin urmă înlîmpina cu noi succese unor concluzii dc o reală prin care să se asigure o munca organizaţiilor de 15 r
gative din diferite dome rirea zi de zi şi transpu Conferinţa Naţională a valoare practică, să se participare mai largă a bază nr. 3 si 4 cocsificare, «le
nii ale activităţii econo nerea in practică a mă partidului şi a 40-a ani stabilească direcţiile prio fiecărui membru de partid 1 şi 3 carbofluid, 2. 3 şi 4 in«
mice şi, în acelaşi timp, surilor şi hotărîrilor sta versare a Republicii. Do ritare de acţiune pentru la soluţionarea probleme furnale LI, 2 şi 3 aglome ea?
tre*
formulării unui impor bilite, numai printr-un vada dc netăgăduit estb continua perfecţionare a lor. rare, 5, 6 şi 7 transport. Un
tant număr dc propuneri control susţinut asupra angajamentul lor ca în muncii. Rezultatele nu au întîr- 1 şi 2 C.T.C.-laboratoare, nu
menite să ducă la eli întregii activităţi — arăta timpul rămas pînă la Un important număr de ziat să apară. Grăitoare aprovizionare, desfacere, ni;
minarea acestora. Iosif Rădic — vom putea sfîrşitul anului să reali soluţii şi propuneri venite sînt, în primul rînd, suc hidrotehnic, chimie 1. A-
— Nu trebuie să aştep antrena şi implica la Un zeze o producţie suplimen din partea comuniştilor au cesele dobîndite de colec ceste organizaţii dc bază
tăm pe nimeni să ne re înalt nivel dc responsa tară de 2 milioane lei, ceea vizat mai buna organiza tivele muncitoreşti de la au de rezolvat insă pro fii
zolve treburile, spunea bilitate pe toţi cei cu ce înseamnă o producţie turnătorii, de la secţiile bleme de .mare importan
Sabin Armeanca. Dimpo atribuţii, inclusiv pe con anuală peste plan de 14 re a producţiei şi a mun mecanică şi C.E.T. 1 unde, ţă pentru înfăptuirea an m
trivă, este nevoie de mai ducătorii de sectoare şi milioane lei. De asemenea, cii, aprovizionarea locuri datorită unui efort deose gajamentelor asumate de
multă răspundere în tot formaţii de lucru pentru perfecţionarea în lor de muncă, respectarea bit s-a reuşit pe cele nouă colectivele de muncă in
ce facem. de mai multă Un loc aparte în cadrul tregii activităţi, plenara a cu stricteţe a disciplinei luni ale acestui an reali care îşi desfăşoară activi
aprobat un cuprinzător tehnologico, încadrarea în zarea şi chiar depăşirea tatea. Să menţionăm doai
plan de măsuri. consumurile stabilite, creş sarcinilor de plan. De a- opririle accidentale, aba (Ai
Al
Eficienţa muncii mecanizatorilor semenea, pentru transpu terile de la disciplina teh nlc
nerea în practică a conclu nologică şi de muncă, ne- Ce!
ziilor discuţiilor individua realizarea productivităţii te
să se reflecte în sporirea le, mari strădanii s-au de muncii şi eficienţei econo «le
In
pus şi de organizaţiile de mice, a indicatorilor de PI:
producţiei agricole ! partid de la secţiile cocsi calitate ş.n. Toate acestea Pir
furnale,
corbofluid,
ficare,
la
neîndeplinirea
au
dus
Pe
(Urmare din pag. 1) producţiile obţinute de aglomerare, transporturi unor sarcini do plan pe re;
ric
cooperativele agricole de etc. Ele s-nu axat asupra perioada scursă din acest CA
servite, în strînsă concor întăririi vieţii interne de an. (la
danţă cu nivelul acestora organizaţie, sporirii com Se impune, deci, o ree Joi
nei
ţinut producţii medii ia fiind şi retribuirea mun bativităţii faţă de lipsuri valuare a posibilităţilor de un
hectar'; de peste 5 100 kg cii lor, adunarea genera şi neajunsuri, intensifică acţiune oferite de discu cit*
orz, 3 200 kg grîu, 4 400 kg lă a adoptat o seric de rii pregătirii şi perfecţio ţiile individuale, fiind Lic
UH
porumb, 25 200 kg cartofi măsuri tehnreo-organiza- nării profesionale, întăririi nevoie ca organele şi orga joc
sau 26 000 kg sfeclă dc torice menite să determi disciplinei de partid şi la nizaţiile dc partid să se 15 H
zahăr. ; S-a subliniat insă ne valorificarea mai bună locul de muncă. no;
că producţiile medii înre a potenţialului uman şi O analiză atentă asupra angajeze mai'ferim, în 'des c;l
nej
gistrate de C.A.P. din material existent, creşte acestui domeniu deosebit făşurarea unei munci res TU
C.U.A.S.G. Deva nu s-au rea contribuţiei mecaniză de important al activităţii ponsabile pentru a da a- riil
ridicat in nivelul preve rii la sporirea recoltelor, organelor .şi organizaţiilor cestora o finalitate prac O A
derilor pianului, al posi în acest context, s-a insis I.P.I.I..F. Haţeg. Schimbul condus de maistrul Maria tică mai rodnică. gof
HA
fabrică
diferite
bilităţilor şi bazei tehnieo- tat asupra necesităţii ur Coţolan, la masa v rotativă . unde se Foto TOAN TIRCJŢA com de partid de la Combina mo
poturi.
materiăle existente. măririi îndeaproape în tul siderurgic „Victoria" VALENTIN NEAGU Ma
Analizînd cauzele ce au fiecare C.A.P. a stării de MI-
'ii
determinat nivelul scăzut vegetaţie a semănăturilor /h
al recoltelor în unele u- de toamnă şi intervenţiei gle
nităţi, raportul şi partici prompte cai măsuri de fer LA
sie
panţii la dezbateri au e- tilizare suplimentară a
1
videnţint necesitatea ca acestora. în acelaşi timp, 1 W • * y&L 1 ca Tj lk®Jr *1 mr * y*
toţi mecanizatorii, din fie atenţie deosebită trebuie
care secţie şi formaţie, acordată revizuirii şi re E 1
Să'şi sporeaşcă exigenţa parării întregului pare de
faţă de calitatea lucruri tractoare şi maşini agrico Arăturile - pe ultimele suprafeţe. Fertilizarea trebuie impulsionată!
lor efectuate, să acţioneze le, astfel incit să se . asi
pentru încadrarea in pe gure funcţionarea lor ire Pe agenda de lucru a la adîncimoa prevăzută si, ri
Răcăştie,
la
arăturile
tă
rioadele- optime a semă proşabilă în campaniile a- mecanizatorilor şi coope transportate in această fără greşuri. cei veniţi de la Boş con cer
toamnă şi aşezate în plat
natului, întreţinerii cultu gricole din anul viitor. Voi
rilor şi recoltatului. în a- De asemenea, s-a cerut ratorilor din C.U.A.S.C. forme pe eîinp 2 900 tone Sub coordonarea nemij tribuie la încheierea ogoa Vin
mo
cest scop, s-a cerut ca la consiliului oamenilor mun Hunedoara, lucrările prio de gunoi de grajd, care, locită a lui Petrişor Mir- relor şi în această unitate. mii
şef
al
fiecare loc de muncă să cii să acorde atenţie ma ritare ale actualei perioa în prezent, este aplicat pe cea, inginerul mecanizatorii Pe ultimele suprafeţe în ti
C.A.P.
Boş,
fie întronat un climat ferm ximă perfecţionării pregă de sînţ arăturile adinei ogoare. Precizez că la a- se executau arăturile şi la coif
de ordine şi disciplină, tirii politice şi profesio şi fertilizarea ogoarelor. ' ceasta lucrare, care se e- Vasile 6itot, ,Laslo Hamza, C.A.P. Peştişu Mic. Era 12
Nicolae Vlaicu şi Nicolae
antrenată ia lucru o for
să fie respectate cu stric nale a întregului personal „Pentru ca lucrările amin fectuează manual, sînt an Vezcl executau arăturile L
teţe normele de calitate muncitor, în special a me tite să se încheie la ter trenaţi toţi cetăţenii sate maţie de şase tractoare.
stabilite pentru fiecare canizatorilor, care să • cu menul stabilit în fiecare lor care deţin atelaje. Au adinei pe ultimele şapte Ileana Radu, inginerul şef
Viorel.
coordona
cultură. noască şi să aplice cu ri unitate — preciza consi fost aplicate pînă la zi 900 hectare. al unităţii, care atentă la căd
Si în această unitate, ca
lucrările,
direct
preşedintele
tone de gunoi pe aproape
Huieţ,
Aurel Dobirtă, Vasile gurozitate tehnologiile spe liului unic — organele şi 50 de hectare. de' altfel, la Hăşdat, Ră- calitatea lor, era mulţu fon
Giuhat, Octavian Burza. cifice fiecărei culturi. să organizaţiile de partid, mită de modul cum îşi fac nin:
Vasile Călmăţiu şi Aurel nu facă nici un fel de ra conducerile colective, pre datoria mecanizatorii loan fia
Nojogan au reliefat modul bat de la normele de ca cum .şi comitetele comu C.U.A.S.C. HUNEDOARA Gîşleanu, Constantin Hău- fi că
Cea
cum mecanizatorii s-au litate înscrise' în ordinele nale de partid şi consiliile că, Dumitru Ichim, Vasile
mobilizat să-şi îndepli zilnice de lucru date de populare an adoptat mă Ciornei, Si-mion Stoica şi P
nească sarcinile privind specialiştii din C.A.P* lată suri de ordin tehnico-or- La C.A.P. Pe.ştisu Mare căştie, Peşti.şu Mic ş.a., au Vasile Habor. „Avem de xilc
gen
sporirea producţiei agri de ce este necesar ca în- gunizatoric, menite să ■arăturile adinei s-au în fost mobilizaţi cooperato ogorît mai puţin de 15 ha iul
cole in unităţile deservite văţămîntul .agrozootehnic menţină vitezele de lucru cheiat pe toată suprafaţa rii cu atelajele la trans şi cu forţele pe care le căd
precum şi modul cum ac cu mecanizatorii să se or planificate pe fiecare planificată. Inginerul şef portul şi aplicarea guno avem acum la lucru — fon
ţionează. în continuare ganizeze şi să se desfăşoa tractor, o bună participa al unităţii, loan . Furca, iului în cîmp. preciza- ca ■— vom încheia tem
pentru a finaliza grabnic re in cele mai hune con re a oamenilor şi atelaje preciza că pentru a spori ' La C.A.P. Răcăştie, din arăturile adinei în două trai
arăturile pe toate supra diţii. lor la administrarea în gradul de fertilitate al te cele 51 de ha. prevăzute zile". Vin
feţele planificate şi a fer Cunoscând în detaliu in grăşămintelor naturale po renului destinat sfeclei a fi ogorîte în. această Cum arăturile adinei se mo.
tiliza suprafeţe cit mai dicatorii de plan pentru ogoare. Drept urmare, pî- furajere şi legumelor, în toamnă, lucrarea s-a efec vor finaliza în două-trei mii
mari de teren destinate • anul viitor, aprobaţi de nă la această dată, în mul treaga suprafaţă a fost tuat- pînă acum pe aproa zile pe întreaga suprafaţă în 11
însăminţărilor de primă adunarea generală, meca te din unităţi arăturile au fertilizată cu- gunoi dc pe 30 de ha. „Pentru a fi .planificată în C.U.A.S.C. gra
vară. asigurînd astfel con nizatorii de la S.M.A, De fost încheiate, în celelal grajd înainte de a se in sporită, viteza de lucru şi •Hunedoara, este necesar înti
diţii ca în anul viitor să va s-au angajat să acţio te lucrîndu-se de fapt, po tra cu plugurile în braz a finaliza arăturile la ter- ca în continuare eforturi cal
se obţină recolte superioa- neze cu întreaga lor pri ultimele suprafeţe". dă. Mai remarcăm, de a- ¿monul stabilit — preciza de
re la toate culturile şi pe — Mai precis — com scmenea, preocuparea do inginerul- Gheorghe Viţă, le tuturor factorilor să fie eon
toate suprafeţele. cepere şi hărnicie pentru pleta loan Radu, ingine vedită de inginerul şef şi directorul S.M.A. Hune concentrate la aplicarea
a transpune în viaţă o- pe ogoare a întregii can
Intrucît eficienţa activi rul şef al consiliului unic mecanizatorii Sabin Ciu- doara —- vor fi dirijate
tăţii mecanizatorilor se a- biectivele noii revoluţii a- — din cele 577 de hecta pc, Luca Hacicu, Adrian aici tractoarele de la Boş". tităţi do gunoi aflată a-
.preciază nu numai după grare, care să se concre re planificate, arăturile au Matei; loan Abordcncei şi Aşa că, alături de Ştefan cum în platforme şi gră
felul cum se realizează in tizeze în producţii supe fost încheiate pe 510 hec Toan Ciorogaru pentru ca GrăciinaVu, Constantin Po mezi pe cîmp.
dicatorii de plan ai S.M.A., rioare la hectar la toate tare. în ce priveşte fer litatea lucrării, arăturile leac şi Ovidiu Prodan,
ei în raport direct şi cu culturile. tilizarea ogoarelor, au fost fiind uniforme, executate mecanizatorii care execu MIRCEA LEPĂDATU