Page 38 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 38
°ng. 2 DRUMUL SOCIAUSMU
ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII - EXPRESIE
A DEMOCRAŢIEI Şl AUTOCONPUCERli REVOLUŢIONARE
g
Realizările s-5 actualele ritmuri de lucru-bază
J
_ rii
trainică pentru viitoarele succese în muncă or
pe
re
Prima întrunire a repre tru buna desfăşurare în nei, ceilalţi participanţi la ni
la
zentanţilor oamenilor mun continuare a activităţii de , dezbateri au arătat că re li?
cii de la întreprinderea investiţii. Astfel, au fost zultatele de pînă acum po
minieră Iscroni în forumul finalizate lucrările de lăr puteau fi mult mai bune, de
democraţiei şi autocon- gire şi betonare a circui iar pentru ca ştacheta cli
ducerii revoluţionare a tului de la puţul orb nr. 6, realizărilor viitoare să fie XX
nu
constituit cadrul adecvat orizontul 300, lărgirea şi ridicată !a cote valorice pr
de analiză a rezultatelor betonarea casei maşinilor superioare au formulat
obţinute în producţie în de la acelaşi puţ, beto propuneri concrete, aces co
fii
Ţesătoria
mătase
de
cele şase luni care au tre narea ' primului tronson tea eompletînd bogatul lat, Tsuda Koma, urzitoarele Deva, secţia preparaţic. I,a . moderna maşină de urzit-inele- tri
trecerea
şi
Maria
vostru
Ecaterina
Bolog
Sil
supraveghează
cut de la înfiinţarea uni din magistrala de steril a program de măsuri adop corectă a iniilor de ifrc prin conducătoarele de fir.
tăţii, de stabilire şi apro raionului Livezeni, pe o tat în adunarea generală. n «
bare a programelor unitare lungime de 220 metri. La Principalele probleme ce PROPAGANDA VIZUALĂ - ACTUALĂ, CONCRETĂ, EFICIENTĂ La
de măsuri politico-organi- incinta nouă, raionul Ts- vor trebui avute în aten br
nu
zatorice şi. tehnico-econo- croni, s-au executat lu ţie sînt asigurarea rit cri
mice menite să ducă la crările de săpare şi sus mică a locurilor de mun Mai multă exigenţă şi răspundere in asigurarea în
îndeplinirea integrală a ţinere aferente pentru sase că cu materialele necesare pa
sarcinilor de plan pentru puţuri de asecare, pre (agregate, apă, beton, bi re;
cel de al treilea an al cum si pentru puţurile au tum), încadrarea, califica |cî
cei
cincinalului 1986—1990. xiliar şi cu sciiip. De rea şi policalificarea per unui conţinut adecvat gazetei de perete rci
în raportul prezentat în asemenea, a fost încheiată sonalului muncitor, gospo rio
an
adunare de tovarăşul Vio- betonarea primului tron dărirea cu maximă chib Un recent raid între oferă o imagine deloc plă recte la felul în care se fot
rel Cocheci, preşedintele son (18 m) de la puţul zuinţă a bazei materiale, prins în cîteva unităţi a- cută, Se vede clar că de munceşte în C.A.P. Aflăm Iar
consiliului oamenilor mun auxiliar, săparea a 56 m încadrarea strictă a fie gricole a relevat o seamă multă vreme nimeni nu astfel că Nicolae Deoaneă, tă
aie
cii, au fost relevate, în galerie la depozitul de cărei lucrări în graficele de preocupări notabile se mai ocupă de ea. l3e Cornel Niţă, frimie Dră- 80
spirit critic şi autocritic, exploziv. Aceste rezultate de execuţie, îmbunătăţi pentru a conferi conţinu altfel singurul articol, goi, Nicolae Oprişn sint ce
rezultatele obţinute în ac se regăsesc în . îndeplini rea continuă a climatului tului gazetelor de perete datat din luna aprilie, din oameni de nădejde şi zi lâ|
tivitatea de pregătire a rea sarcinilor de plan la de drdine şi disciplină. actualitate şi eficienţă. In care cu greu am putut harnici, al căror exemplu tea
deschiderii viitoarei uni lucrările .miniere — 100,1 „De la I.M. Iscroni va aceeaşi măsură însă a re descifra cîteva cuvinte trebuie urmat şi de alţi Hu
tăţi miniere. Un accent la sută, în depăşirea cu trebui ca în ultimul an al liefat şi unele deficienţe (decolorat de soare şi a- cooperatori. Au
Tri
deosebit s-a pus pe pre 13,9 la sută a prevede actualului cincinal să se şi lipsuri, slaba activitate coperit de praf) este ge Este necesară insă o gri
zentarea detaliată a lip rilor la productivitatea livreze economiei naţio desfăşurată pentru ca şi neral, . fără referiri con jă mai mare aspectului
surilor şi neajunsurilor muncii. nale primele cantităţi de această formă de acţiune crete la munca şi sarci exterior al gazetei, ridi noi
semnalate din luna mai Baza analizei temeinice cărbune!" — iată un să contribuie mai con nile oamenilor. Ce are de carea ei la o înălţime co zâ
a.c. şi pînă în prezent, la care s-a procedat în imperativ căruia colecti sistent la mobilizarea coo spus oare despre aceste respunzătoare, pentru ca jar
pr;i
adoptîndu-se, în acelaşi cadrul dezbaterilor nu a vul acestei unităţi este peratorilor, la antrenarea lucruri biroul organiza cei interesaţi să nu se a- ans
timp, măsuri pentru eli constituit-o însă ceea ce decis să-i răspundă şi în lor la bunul mers al tre ţiei de bază ? plece pentru a putea citi în
minarea lor grabnică şi s-a făcut bun în perioada viitor prin noi şi demne burilor. Iată concret cîte articolele. 5 A
derularea operativă a tu celor şase luni de la în fapte de muncă. Rapor va exemple. Raid în unităţi C.A.P. Rişca. In primul Dui
trai
turor lucrărilor aflate în fiinţarea întreprinderii. tate Ia rezultatele de pînă Gazeta organizaţiei de ____ agricole _____ rînd trebuie spus că gaze nai
execuţie. S-a subliniat că, Maiştrii Traian Iiagea şi acum, la actualele ritmuri bază Gothatea a C.A.P. ta este plină de praf ş ză
Ion Albu, şefii de grupe de lucru, s'arcinile de Gurasada oferă suficiente scorojită. Nu se manifes
sub permanenta îndrumare Cornel Liţescu şi Vasile C.A.P. Ribiţa. Rezemată
a organizaţiei de partid, plan pentru anul viitor elemente ale Unei griji de un adăpost pentru a- tă suficient interes pentru NA
Mînican, minerul şef de (886 ml săpări şi 775 ml statornice pentru un con actualitatea şi conţinutul pre
colectivul^unităţii a obţi schimb Iulian Moraru, lă betonări) sînt pe deplin ţinut adecvat preocupări nimale, gazeta aşteaptă să articolelor. O dovedeşte şi pat
ora
nut succese remarcabile în cătuşul Ilie Boroţea, sing. realizabile. lor şi sarcinilor coopera fie pusă la locul cuvenit. faptul că poate fi văzută < hî»
realizarea unor obiective Ovidiu Ionică, ing. Ion torilor, precum şi pentru Este adevărat, adăpostul aici o notă cu localităţile fixp
de mare importanţă pen Hortopan, directorul mi MIRCEA DIACONU un aspect plăcut. Atrage era în reparaţie. Dar de judeţului (! ?), un afiş vîn
atenţia articolul „La or ce gazeta trebuie să fie mare cu cîteva direcţii de vor
tini
Spirit de angajare dinea zilei în munca fie neapărat aşezată în ace acţiune pentru înfăptuirea pat
cărui cetăţean", în care laşi loc (pe faţada adă noii revoluţii agrare, fără pre
pro
(Urmare din pag. 1) bilite de partid. „Sigur, raţii, de. aprovizionare şi se accentuează domeniile postului pentru animale)? referiri concrete la cele lect
d i m i n u a r e a stocuri transport — condiţii ho în care trebuie concen Există locuri suficiente, ale oamenilor unităţii. Ar con
eficienţă, diminuării pier lor supranormative la tărâtoare pentru îndepli trate eforturile gospodari cu o circulaţie intensă, la ticolele „Echipa fulger" şi ren
Iun
derilor de metal în steril concentrat şi piese de nirea ritmică, în condiţii lor satului : strîngerea şi intrarea în C.A.P., unde „Unnaţi-le exemplul" da lui
şi ridicării conţinutului schimb, recuperarea şi re- de calitate şi eficienţă, a punerea la adăpost, a tu gazeta şi-ar putea găsi tează de la începutul lui
mai, eficient'locul şi ros
concentratelor", arăta loan folosirea unor materii sarcinilor de plan. turor roadelor, efectuarea tul pentru care a fost august, aproape imposibil
Zaharia, adjunct şef de prime şi materiale, gospo Participanţii la aduna la timp a celorlalte lu de descifrat. Există o
brigadă preparare. dărirea judicioasă a tu re au adoptat un ansam crări ale campaniei agri creată ! altă gazetă pregătită pen
De altfel, neîncadrarea turor celorlalte materiale, blu de măsuri a căror cole de toamnă, creşte C.A.P. Ţebea. Sînt vă tru a-i lua locul celei
concentratelor în parame a energiei şi combustibi materializare va asigura rea contribuţiei locuitori dite aici preocupările vechi, dar deocamdată nu
trii de calitate ceruţi de lilor trebuie să ne an perfecţionarea întregii ac lor la realizarea sarcinilor pentru un .conţinut cit conţine nimic, doar... cî D
beneficiari şi neîncheierea gajeze mai hotărît pe fie tivităţi productive la Mi la fondul de stat. Se fac, mai apropiat de sarcinile teva cioburi de sticlă. mai
de către centrala de re care dintre noi, să deter na Coranda—Certej, ri apoi, cunoscute o serie de actuale ale oamenilor. Atît C.A.P. Vata de Jos. Tot niin
uu;
sort a contractelor nece minăm pe toate căile dicarea la noi cote, în a- acte normative ce sanc prin tematica abordată, ce putem citi aici este lize
sare cu unităţile Ministe diminuarea cheltuielilor, nul 1988, a realizărilor ţionează infracţiuni ca cit şi prin datele recente o hîrtiuţă cu numele co den
rului Industriei Metalur a consumurilor, creşterea destoinicului colectiv al sustragerea de produse la care articolele au fost lectivului de redacţie. îl bun
K i J
gice au făcut ca, la a- eficienţei economice", sub minerilor şi preparatorilor agricole, distrugerea şi de realizate, gazeta oferă notăm şi noi : Maria Gor-
ceastă oră, la Mina Co- linia contabilul şef al de aici. Totodată, s-au gradarea recoltelor ş.a. O aspectele de larg interes nic, Maria Bulzesc .şi îi
randa—Certej să existe unităţii, Aurel Mo-ldovan. angajat ca, în cinstea Con sugestivă caricatură ne pentru activitatea coope Fica Ştefan. Este păcat, iiio
(Pa
stocuri mari de concen Alţi participanţi la dez ferinţei Naţionale a parti arată că Traian Toma şi ratorilor. „Legile ţării, le pentru că gazeta este iein
trate, care grevează se bateri — Ion Filipaş, Vi- dului şi aniversării a 40 Ana Cărmăzan din briga gile noastre", „Unde duce frumos amenajată. Desi Aur
rios asupra indicatorilor chente Voica, Constantin de ani de la proclamarea da f. a C.A.P. Gurasada neglijenţa“, „Cooperatori gur, este bine că ea a fost PEIS
(Cu
economici ai unităţii. A- Pipoş — au accentuat a- Republicii, să majoreze munciseră de mântuială, care se lasă împinşi de revopsită .şi curăţată, dar O :
jungerea la un consens în supra necesităţii întăririi realizările de pînă acum, lăslnd practic o treime din la spate", „Cu ei ne mîn- de ce se tergiversează atî- ceai
această privinţă este ur ordinii şi disciplinei în să abordeze anul 1988 cu recolta de porumb în lan. drim", suit doar titlurile ta timp realizarea unui dup
gent necesară, în lumina muncă, îmbunătăţirii acti certitudinea obţinerii unor C.A.P. Batiz. Scorojită unor articole cu referiri conţinut adecvat. PE'I
dev
noilor reglementări sta- vităţii de revizii şi repa noi succese în producţie. şi plină de praf, gazeta concrete şi aprecieri di VALENTIN NEAGU UR3
joci
BR:
noa
GUI
Pregătirile pentru iarnă finalizate, ordine şi disciplină neg
TIE
tria
Ace
(Urmare din pag. 1) pentru eliminarea acestor curăţenie le-am întîlnit şi grijă pentru gospodărirea nării generale situaţia rea răţenie peste toi. Progra de
neajunsuri ? în adăpostul viţeilor, cit lor, aducerea grabnică şl lizărilor din zootehnie şi mul de grajd se desfăşura Per
Problema rămasă aici ne C.A.P. Beriu. In general şi în curtea fermei, unde punerea la adăpost a fî- adoptate măsuri menite în bune condiţii, printre cla)
trâl
rezolvată este asigurarea stabulaţia a fost bine pre s-a luat măsura introdu niilui care mai este in să ducă la pregătirea te cei mai vechi, conştiin tube
apei pentru adăpat. Dacă gătită, în fermă s-au in cerii în circuitul arabil a clmp. meinică a stabulaţdei. cioşi şi activi îngrijitori roşi
rezolvarea acestei proble staurat ordinea şi curăţe unei suprafeţe de teren, C.A.P. Orăştioara de —- S-au stabilit măsuri numărîndu-se comunistul (Lu
me depinde de mai mulţi nia peste tot. Ça proble altădată nefolosită. Jos. Ţiglele şi ochiurile de precise eu responsabili Ioan Moldovan. Direcţiile
factori, în schimb, elimi me de rezolvat în cel mai Aceste schimbări îşi au geam sparte au fost înlo tăţi concrete, pe care asupra cărora trebuie
narea risipei de furaje, scurt tbnp ar rămîne pu originea în modul în care cuite. Dar adăposturile le-am şi tradus, aproape să-şi concentreze eforturi-¿o
menţinerea ordinii şi cu nerea în funcţiune a in a înţeles organul comunal mai trebuie dezinfectate, în totalitate, în viaţă... le în continuare, organiza
răţeniei. în incinta fermei stalaţiei de adăpat în a- de partid să se implice şi văruite în interior şi în ţia de partid şi conduce Pt
şi a depozitelor de nutre dăpostul nr. 2 (staţionar să ajute concret conduce locuite scândurile rupte şi Intr-adevăr, ferma de rea unităţii sînt sporirea fl î
ţuri ţine numai de răs şi maternitate), precum şi rea C.A.P. în organizarea putrede de la poduri. ŞI aici a fost bine pregătită cantităţilor de lapte marfă Loc:
punderea cu care se im împrejmuirea celor două activităţii şi realizarea aici, deşi unitatea nu stă pentru Iernatul animale şi maximă grijă In gospo bun
slab
plică conducerea unităţii fînare aflate în afara in măsurilor vizînd îmbună pe roze cu furajele, se lor. Există ordine şi cu dărirea furajelor. sect
şi a fermei în realizarea cintei zootehnice. De a- tăţirea întregii munci în manifestă încă neglijenţă rat u
lor. Atît inginerul Ioan semenea, în faţa condu sectorul zootehnic. Nicolae în manipularea şi gospo cup:
Rusan, şeful fermei zoo cerii unităţii şi a fermei David, primarul comunei), dărirea lor. Un lucru bun După cum se poate desprinde din cele relatate, în grai
intri
tehnice, cit şi Otilia Ru trebuie să se afle în zilele care- tocmai venise din in — unitatea îşi realizează majoritatea unităţilor vizitate pregătirea adăposturi Non
san, inginerul şef al uni următoare creşterea pro cinta zootehnică, cunoştea efectivele totale şi matcă lor pentru iarnă a fost bine efectuată. Se pune ac va
tăţii, motivau dezordinea ducţiei de lapte, care la exact ce mal trebuie fă şi stă destul de bine cu cent pe realizarea şi păstrarea ordinii şi curăţeniei
clin depozitul furajer şi această dată este total ne cut acolo. în legătură cu natalitatea. în schimb, în grajduri şi în spaţiile exterioare. Paradoxal, dar I.a
risipa de furaje prin lipsa satisfăcătoare. asigurarea corespunzătoa trebuie să sporească efor deşi fiecare unitate are deficit de furaje, tocmai aici chis
Vor
împrejmuirilor, prin fap C.A.P. Orăştioara -de re şi definitivă a apei în turile pentru creşterea am întîlnit neajunsuri. Mal exact, în păstrarea, ma mix i
tul că acolo intră cine Sus, Faţă de anul prece adăposturi, sublinia că producţiei de lapte. nipularea şi administrarea lor cu cea mai mare grijă, mod
vrea şi cine nu vrea (? I). dent multe s-au schimbat problema va fi rezolvată pentru a sc evita orice pierdere. Este, deci, necesar die.
Dar cine trebuie să impri în bine în brigada zooteh C.A.P. Căstău. Silvia ca în acest sens să fie dirccţionatc eforturile organe la c
me ordine şi disciplină în nică de aici. La adăpostul în cel mai scurt timp, prin Borcea, secretarul organi lor şi organizaţiilor de partid din comune şi unităţi,
rîndul cooperatorilor, da vacilor cu lapte au fost realizarea unei aducţiuni zaţiei de partid din uni
că nu chiar conducerea realizate lucrări de mo din rîul Grădiştei. Sânt tate, aflată de serviciu în ale conducerilor colective, precum şi în vederea creş
colectivă ? Mai întrebăm, dernizare care asigură un necesare însă o preocupa fermă, preciza că încă din terii producţiilor de lapte, a realizării celorlalţi in
organizaţia de partid din microclimat corespunzător. re şi răspundere sporite luna septembrie au fost dicatori.
imitate ce a întreprins Aceleaşi microclimat şi în manipularea furajelor, analizate în cadrul adu