Page 39 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 39
t. 9 327 • JOI, 12 NOIEMBRIE 1987 Paq. 3
Măsuri ferme, chibzuinţă şi bună gospodărire
PENTRU CONSILIILE POPULARE pentru încadrarea în cotele normate
OCĂRIT. La (Urmare din pag. 1) pentru limitarea consu
1*1 „Murc- drare în cotele alocate, să
oriâ a fost murilor şi încadrarea în .determine în secţii, ate
i:\neevocarea normele stabilite. Din pre liere, laboratoare., la toate
făptuiri ma Deva. ACŢIUNI iectiv a planului *şi retri vederile Decretului rezul locurile de muncă o an
ior sociaiis- MANIFESTĂRI POLITICO-EDUCATIVE buţiilor.
fost prezcn- EDILITÁR- In acest context se în tă cotele lunare la gaz gajare susţinută în acţiu
t prilej rea- EJ „Y'olăm cu ţara". terea cu tema „Poli metan şi energie electrică nea de promovare a unor
lute de po- GOSPODĂRESTI scrie şi recentul Decret ul pe apartamente — în noi metode şi tehnologii
, cu precâ- In toate unităţile de pio tica externă a României Consiliului de Stat pri
îrioada des- nieri din şcolile generale socialiste. ' Largul*- ecou ÎN CAMPANIA vind unele măsuri pentru funcţie de numărul came de lucru, de perfecţiona
ngresul al ale judeţului sînt orga al iniţiativelor, de pace ra ţ iona 1 i za re a consumului relor şi al persoanelor —, re a proceselor de pro
rtidului. Co- ELECTORALĂ cote mai- mici cir 20 la ducţie, prin care să se li-;
rezeutatc de nizate — în săptămina şi colaborare cu popoa de gaze naturale şi ener
îica l.ivcscu 9—15 noiembrie — ' ac rele lumii ale preşedin (Urmare din pag. 1) gie electrică —• document sută decît cele actuale, mjteze sever consumurile,
can au fost ţiuni politico-cducative telui României, tovarăşul de importanţă cardinală ceea ce presupune măsuri dar cu asigurarea înde
cu proiecţia dedicate alegerilor de Nicolae Ceauşescu". La de pe strada Kogălnicea- severe de gospodărire .şi plinirii ritmice n planu
¡nereţea pa in activitatea productivă economisire in fiecare fa lui.
sa noastră“. deputaţi în consiliile reuşita manifestării au nu au acţionat elevii şco şi in Viaţa socială a celor
populare comunale, oră colaborat loan Dulămiţă, lii generale nr. 4. ce muncesc, vizînd folosi milie. Depăşirea cotelor, La riadul lor, asociaţii
> I) \ K I DE şeneşti şi municipale. directorul Casei de cul este taxată cu plata ma le de locatari, cetăţenii să
COMUNEI, • O acţiune de rrinre rea eu înaltă grijă şi ma jorată a consumurilor, pi
itului l)um- Desfăşurate sub generi tură a sindicatelor Pe amploare a fost organiza joră răspundere de către militeze consecvent pen
rţinător co- cul „Votăm eu ţara", ac troşani, şi Horaţiu A.le- tă săptămina trecută cu fiecare om al muncii, de na la întreruperea furni tru economisirea energici
»int vrednici ţiunile evidenţiază rea xandreseu. ziarist. zării resurselor. electrice şi gazului metan,
animale şi, cetăţenii din cartierul Mi către fiecare cetăţean, a
mp, partici- lizările înscrise în viaţa cro 15, pe strada Bejan tuturor resurselor mate De asemenea, in unită să organizeze acţiuni dc
la înfăptui- economică şi sorutl-cul- H llxpunere. „Impor S-au săpat gropi pentru riale şi energetice ale ţă ţile economice, depăşirea urmărire a modului in ca
mului jude-: Lurală din judeţ în pe tanţa perfecţionării şi arbori şi arbuşti, s-au fă rii, în vederea îndeplini repartiţiilor este 'penaliza re oste folosit iluminatul
autocondu-
aprovi/Jona- rioada care a trecut de aplicării mecanismului cut plantări, s-a toaletat rii şi depăşirii sarcinilor tă în mod corespunzător, în cartiere şi pe casele
ă. In pe- la precedentele alegeri economieo-financiar în zona în vederea intrării de producţie, a materiali penalizările fiind suporta scărilor, iar în propriile
ă din acest de deputaţi, precum şi etapa actuală“ a fost te in iarnă. zării măreţelor obiective te de cei vinovaţi, iar eînd gospodării fiecare să Utili
ii predat la p: rspcctivele dezvoltării nia expunerii realizate sumele nu pot fi recupe zeze cit mai raţional be
lat Dl hl • Lucrătorii de la Di trasate de cel de al XI11-
In aeeas- aşezărilor hunedorene în la Lupeni,' în organiza recţia judeţeană de dru lea Congres al partidului. rate de la aceştia vor fi curile, aparatele de- uz
cetăţenii de actualul cincinal. rea clubului sindicate Decretul stabileşte cotele acoperite din fondul de casnic, realizîndu-se astfel
zilnic 75— E9 Dezbatere. în orga lor din localitate. In muri .şi poduri muncesc participare a.l oamenilor economii în bugetul fie
Printre cei intens în aceste zile la consumurilor de gaze na
mari canti- nizarea Casei de cultură aceeaşi organizare, la prelungirea Bulevardului turale .şi energie electrică muncii la beneficii. cărei familii.
! în fiecare a sindicatelor din Petro centrul de instruire de
i loan li u ş r.M. Lupeni, juristul Nicolae Bălcescu, dincolo alocate pentru activităţile Aceste măsuri comple Ţinînd cont de impor
ile ş, Ionel şani, la căminul de nc- la de Bulevardul 23 August neproductive, care vor fi xe, stabilite pentru între tantele sarcini • care mai
lac C.rosan, familişti de la între Virgil Dudu a susţinut şi la supralărgirea străzii cu cel puţin 30 la sută gul an 1987, se cer apli sint de realizat în indus
a. Andrei prinderea minieră Livo- expunerea „Legile ţării, mai mici decît cele actua cate cu toată hotărârea
în
tria
judeţului,
celelalte
Huştea ş.a. zeni a avut loc dezba legile noastre". Avram lancu. le, precum şi pentru popu încă din aceste zile, pen sectoare economieo-sgcia-
HCURI ş I laţie şi, totodată, aplica tru că intrăm curînd în le, pînă lâ sfârşitul aces
. In oraşul rea unor sancţiuni severe sezonul friguros, cînd uni tui an, de necesitatea pre
e fi na li/ca CU SĂTENII, PENTRU SĂTENI rinţa Naţională a partidu
de amena- lui şi aniversarea celor împotriva tuturor celor tăţile economice se vor gătirii temeinice a preve
parc în su- patru decenii de la pro care depăşesc consumurile confrunta cu probleme c- derilor pe 1988. este ’ne
i (»00 mp în (Urmore din pag. 1) nirile de lucru care au clamarea Republicii eu normate, care nu respectă nergetice şi, ca atare, tre cesar ca toţi oamenii mun
f, respectiv avut loc între candidaţ'
a blocurilor cele mai frumoase rea reglementările în vigoare. buie să asigurăm in cit cii, cetăţenii să acţioneze
II şi 13 C. — Ca unul care mun si alegători, s-a exprimat lizări, aşa cum cheamă Se prevăd in mod con mai mare măsură necesa cu responsabilitate şi dă
fost plantaţi cesc la primăria comunei angajarea unanimă la cret măsurile ce trebuie rul de energie electrică ruire patriotică, revolu
arborii or- de aproape două decenii cu însufleţire Apelul Fron
i •* “najea- muncă, şi acţiune pentru tului Democraţiei şi Uni luate pentru' eliminarea şi gaze naturale pentru ţionară, în vederea Apli
r ele. Vă spun că a fost o le oricăror forme de .risipă bunul mers, al proceselor cării neabătute a recentu
gislatură rodnică în îm a întimpină şi noi Confe- tăţii Socialiste. şi introducerea unei dis de producţie. lui Decret de raţionaliza
rn: CULT- pliniri. S-a construit un
•adruî lunii bloc modern cu şase a- cipline riguroase în folo în toate sectoarele in re a resurselor energetice,
culinare, sirea combustibililor şi e- dustriei, pe şantiere, 'orga să-.şi amplifice strădaniile
vorit« din partameiite, un complex nergiei, obligativitatea co nele şi organizaţiile de şi eforturile pentru întâm
organizează comercial cu magazin uni mitetelor şi birourilor e~ partid, consiliile oameni
i -nbrie, o versal şi cofetărie, clădi íBámiC *18188®? WW pinarea marilor evenimen
ilmâră cu iss si asissiim » (iţrtsi.v xeeutive ale consiliilor lor muncii trebuie să ur te ale acestui sfîrşit de an
iidrul căreia rea centrului politico-ad- ÜÍÍSS !>! ?»( iTitSiiŢi Ştăişjj populare, ale conducerilor mărească perseverent şi — alegerile da deputaţi
: 25 de sor- ministrativ al comunei, au unităţilor economice pri responsabil aplicarea De în consiliile populare, Con
produse de fost extinse şi moderniza : Cf STî;î5A
i cofetărie, vind urmărirea zilnică a cretului privind raţionali ferinţa Naţională a parti
laboratorul te cămine culturale, unele consumurilor de gaze na zarea' consumului de gaze dului şi a 40-n aniverfeare
tnităţii. Co şcoli. Apoi zeci şi zeci de
lii crătoare cetăţeni şi-au ridicat case turale şi energie electri naturale şi energie electri a proclamării Republicii
e aici se că şi adoptarea operativă că, să ia operativ măsuri — cu realizări deosebite
i realizarea noi. Vreau să arăt că să a măsurilor ce se impun corespunzătoare de înca- în producţie.
fi a planu - tenii noştri sînt oameni
•ere. harnici, muncesc bine pă-
mîntul, obţin an de an
m m m m m roade tot mai mari. Mulţi Adunările de alegeri şi primire In Organizaţia
sînt încadraţi şi în unităţi
ia
mmmsma economice, in care îşi fac
datoria cu răspundere si hrnmm pionierilor -moment de analiză şi angajare
dăruire. Apoi subliniez sB
iran, unui]
tria); Ano că la toate acţiunile pe Asemeni tuturor pio vi taţii desfăşurate de gru la Liceul „Avram lancu“
tan (Arta); care le organizăm, sătenii nierilor din Iară, şi pur pe, detaşamente şi unităţi
: Alo, ate- noştri participă cu mic Brad, şcolile generale nr.
unica (Mo- tătorii cravatelor roşii cu in răstimpul care s-a scurs 1 şi 2 Brad, nr. 1 şi 2
C'ole mal cu mare, cu convingerea tricolor din oraşul şi de la alegerile prece Crişcior, Bueuroşci, Vaţa
(e cu Stan că tot ce se face este nu
I't — 1!); mai în folosul lor, în fo zona Brad desfăşoară, in dente pînă în prezent. de Jos, Baia de Criş, Blă-
cuscru losul comunei. aceste zile, adunările de Au fost şi urmează să jeni, Buceş.
DŞAN1 ; Unul dintre sectoarele de bază ale întreprinderii de alegeri, momente impor fie aleşi in această pe Tot în aceste zile, cu o
seriile 1-11 Acum, în preajma ale bere Ua(eg este centrala de frig. Sub supravegherea aten tante «de democraţiei pio rioadă membri ai coman
it.ea (7 No- gerilor de deputaţi in con tă a frigotehnlstului Anton Lâjug, toate Instalaţiile func firească şi înălţătoare e-
Domnişoara ţionează normal. Foto N. GHEORGHIU niereşti şi prilej de ana damentelor pioniereşti, iar moţie, şoimii patriei din
rea); LU- siliile populare, în întîl- liză şi dezbatere a arii- — în cadrul adunărilor clasa n Il-a au fost şi ur
■şiţa nopţii reprezentanţilor — pio-
VULCAN : mează să fie primiţi în
ni rosti (Lu- ,nierii membri ai consi Organizaţia pionierilor.
ONEA: Joi liilor Organizaţiei pionie S-au organizat adunări do
(Minerul); tor rilor de la nivelul oraşu
i urmele a- G r i j ă p e n t r u - c i t i primire la Complexul mu
iuncitoresc); lui şi al comunelor, ai co zeistic de la Ţobea sau
rehule să-ţi misiilor dc cenzori. Tot in satul Grişan, aşezări
(Retezat); acum sînt desemnaţi co
oui tinereţii Trecind pragul bibliote o primă impresie asupra tivă ce se exercită prin semnul marilor transfor încărcate de istorie şi le
■aua roşie); cii din incinta Clubului conţinutului ei de către intermediul cărţii la se mări revoluţionare", „Ro mandanţii grupelor de gendă. învăţată şi înţe
: Lebedele sindicatelor din Gurabarza bibliotecara Rozaiia Marc. diul instituţiei, precum şi manul românesc în cei 40 şoimi ai patriei şi se vor leasă la şcoală, istoria
ul); OIlA.Ş- constitui comisiile Orga
a C-a (PÚ- ţi se oferă imaginea unei Experienţa acumulată de-a in sectoarele productive de ani de Republică", nizaţiei „Şoimii Patriei". este. în aceste clipe emo
1AGIU-BAI : instituţii primitoare, . te lungul .a douăzeci şi doi ale întreprinderii minie „Omul anului 2 000 — ţionante, profuru) şi in
oste (Casa meinic şi cu sensibilitate re vizînd realizarea sarci contemporanul nostru", Propunerile făcute in tens trăită.
HAŢEG: de ani o situează între cadrul adunărilor — şi
noarte (Da- gospodărite. Florile aşeza cei mai buni şi statornici nilor economice. Aici se urmărind pregătirea pen incluse în programul do într-o asemenea atmosfe
: Mamă eu te cu gust şi dărnicie îţi organizează prezentări de tru viaţă a tinerilor ş.a. Li ră de înaltă responsabili
EHIA : Mal îneîntă ochiul, te îndeam lucrători cu cartea din cărţi tehnice, seri literare, se alătură momentele poe activităţi al detaşamen tate faţă de activitatea
sper (Mu- judeţ. „In această perioa telor şi unităţilor — ex
: încrederea nă să zăboveşti îndelung recitaluri de poezie pa tice iniţiate sub genericul primă dorinţa copiilor de pionierească, de tinerească
asupra titlurilor, alegînd dă, după cum - ne mărtu triotică. Semnificative sînt „Poeţi de pe meleaguri şi românească trăire a ma
volumul spre care te risea interlocutoarea, fon expoziţiile de carte pe te hunedorene" organizate cu a participa cu întreaga rilor evenimente din via
cheamă nevoia de infor dul de carte s-a dublat. me ca : „Ţara întreagă participarea creatorilor, lor energie ia perfecţio ţa lor şi a ţării, pionie
maţie să-l studiezi, ori medalioane literare, lan narea activităţii pionie rii brădeni întimpină Con
pur şi simplu plăcerea sări ale unor volume în reşti, de a-şi exercita drep ferinţa Naţională a parti
lecturii. Te îndeamnă deo LA BIBLIOTECA MINERILOR prezenţa autorilor ridicaţi tul şi îndatorirea totoda dului cu hotărîrea fermă
Vremea va potrivă spre colecţiile de de pe meleaguri zărăn- tă, de a iniţia, organiza ca, prin tot ce rostesc azi,
t cer noros. ziare, spre revistele de dene, ori veniţi din în şi conduce propriile ac prin tot ce rostuiesc mîi-
idea ploi şl modă pe care le poţi ur treaga ţară cu prilejul ţiuni desfăşurate la nive
ul va sufla ajungînd la 20 000 volu întimpină Conferinţa Na lul grupelor, detaşamen ne, să fie constructori de
moderat din mări aşezat în comodita sărbătorilor cărţii. Au po nădejde ai României so
c. Tempe- tea fotoliului sălii de lec me, iar al cititorilor s-a ţională a partidului", „E- posit aici scriitorii Du telor şi unităţilor. cialiste.
ilme vor fl tură, Există chiar şi un triplat. Semnificative sînt poca Nicolae Ceauşescu — mitru Radu Popeşcu, Con Activităţi ca : „Să întim-
itre 5 şi 10 şi alte două cifre în a- epoca unor măreţe, lumi pinăm Conferinţa Naţio Cu gîndul şi simţirea
ele maxime colţ al... gospodinelor, cu- stantin Ţoiu, Traia’n lancu, nală a partidului cu noi îndreptate către cel care
13 grade, prinzînd publicaţii de cest sens — dacă în 1905, noase înfăptuiri în anii George Bălăiţă, Radu Cio le este pildă şi îndemn,
ilminoaţa se specialitate. In toate se numărul cititorilor care socialismului", „România, banii, Mircea Sîntimbrea- succese la învăţătură şi pionierii oraşului şi zonei
ceaţă. vede grija pentru cititor, intrau zilnic in bibliote p r e ş e d i n t e l e Nicolae nu, Valeriu Bârgău, Eu disciplină", „Republica la Brad aduc prinosul recu
pentru oamenii muncii de că era de 10, acum numă Ceauşescu — dezarmare, gen Evu, Neculai Chirica. a 40-a aniversare", „Eroii
vreme In- rul lor se ridică la 45. pace, colaborare", „Mun noştri. Să le urmăm exem noştinţei lor tovarăşului
'r acoperit. la întreprinderea minieră Oaspeţi frecvenţi sînt plul'', „Avram lancu în Nicolae .Ceauşescu, pentru
precipitaţii Barza, U.U.M'.R. Crişcior O dovadă elocventă a setei citorul întreabă, cartea membrii cenaclului lite copilăria fericită ce lc-a
1 va sufla şi familiile lor, pentru de cultură, a necesităţii tehnică răspunde", „Cartea rar „George Coşbuc" din sufletul moţilor zărăndeni" fost hărăzită în anii de
sectorul su- elevii liceului industrial, ridicării nivelului de cu tehnică în sprijinul celor Brad. exprimă sentimentul sta
va semna- ai şcolii generale, dornici noaştere pe care îl soli care lucrează în minerit" Sint exemple grăitoare tornic de aleasă preţuire lumină în care s-au năs
cut, cresc şi se formează
de a cunoaşte nebănuitele cită dezvoltarea actuală a urmărind ridicarea nive ale linei activităţi educa a istoriei noastre mile pentru mîine.
societăţii noastre socia lului pregătirii profesio nare, de dragoste supre
frumuseţi din filele căr liste, a grijii ce se acordă nale a întregului perso ţionale susţinute desfăşu mă faţă de patrie şl par Prof. IULIANA MIHALEA,
ţilor. Exemplară răinîne rate cu cartea de biblio preşedinte
în acest sens de către nal muncitor. Se organi tid. Asemenea activităţi
în primul rînd atenţia cu partidul şi statul nostru". zează deopotrivă dezbateri: teca minerilor din Gijra- sînt înscrise in progra al Consiliului orăşenesc
care eşti ajutat să-ţi alegi Revelatoare este, de a- „Anul 40 al Republicii — barza. mele detaşamentelor şi Brad al Organizaţiei
cartea preferată, să-ţi faci semenea, munca educa oameni, locuri, fapte sub MINEL BODEA unităţilor de pionieri de pionierilor