Page 41 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 41
Vizita oficială de prietenie
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
Elena Ceauşescu, în R.S.F. Iugoslavia
SOSIREA ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
LA BELGRAD Joi, 12 noiembrie, la comerciale. De comun a-
•» Palatul Federaţiei din Bel cord, s-a convenit să se
T o v a r ă ş u l Nicolae grad au început convorbi elaboreze un program de
Ceauşescu, secretai' gene rile oficiale dintre tovară perspectivă privind dez
ral al Partidului Comunist şul Nicolae Ceauşescu, se voltarea şi mai puternică
Anul XXXIX, nr. 9 328 VINERI, 13 NOIEMBRIE 1987 4 pagini - 50 bani Român, preşedintele Re cretar general al Partidu a cooperării şi specializă
publicii Socialiste Româ lui Comunist Român, pre rii In producţie, în do
nia, împreună cu tovarăşa şedintele Republicii So menii de mare importanţă
Elena Ceauşescu, a sosit, cialiste România, tovară pentru progresul economi-
joi, 12 noiembrie, la Bel şa Elena Ceauşescu şi to co-social al celor două
grad, într-o vizită oficială varăşul Laz.ar Moisov, pre ţări şi ridicarea pe o nouă
w m Ë È Ê Ê Ê S m $ m ® *im de prietenie, la invitaţia şedintele Prezidiului Re treaptă a colaborării eco
Moisov,
SPIRIT REVOLUŢIONAR, CONŞTIINŢĂ ÎNAINTATĂ tovarăşului Lazar Prezidiului publicii Socialiste Federa nomice şi tehnico-ştiinţifi-
preşedintele
tive Iugoslavia.
ce dintre România şi Iu
Republicii Socialiste Fede goslavia.
PUTERNICĂ:; IqBIMZĂRE ÎN MUNCĂ rative Iugoslavia, şi a to Tovarăşul Lazar Moisov
S-a subliniat că promo
varăşului Boşko Krunici, a salutat, şi în acest ca varea susţinută, pe mul
dru cu multă căldură, vi
preşedintele Prezidiului zita oficială de prietenie tiple planuri, a relaţiilor
Praştie. Spirit analitic, exigent, respensabi Comitetului Central al U- Ceauşescu şi tovarăşa Elena interesul şi spre este binele
pe care tovarăşul Nicolae
în
româno-iugoslave
niunii
din
Comuniştilor
Iugoslavia.
Ceauşescu o efectuează în
popoarelor celor două ţări,
bogata
Conlinuînd’
tra
In conturarea perspectivei imediate diţie a întâlnirilor dintre R.S.F. Iugoslavia, subli al cauzei generale a socia
niind că aceasta constituie
lismului şi păcii,
partid
şi
de
conducătorii
convorbirilor,
în
timpul
de stat ai celor două ţări, o nouă şi elocventă ex au fost abordate, de ase
presie a bunelor „ relaţii
vizita pune cu pregnanţă care s-au statornicit şi se menea, aspecte actuale ale
PLENARE CU ACTIVUL ALE COMITETELOR DE PARTID în lumină trăinicia şi ca dezvoltă între România şi vieţii politice internaţiona
racterul rodnic al relaţii Iugoslavia, între popoare le, îndeosebi privitor la
lor de strînsă prietenie şi le celor două ţări. înfăptuirea dezarmării, in
Cum este firesc, plenara Un tablou mai com colaborare dintre partide T o v a r ă ş u l Nicolae primul rînd a celei nu
cu activul a Comitetului • Realizările pe 10 plet însă, în care intră în le, ţările şi popoarele Ceauşescu a mulţumit, în cleare, soluţionarea pe ca
orăşenesc de partid Orăş- luni din acest an Ia funcţie compararea nive noastre, voinţa comună de numele său şi al tovară le politică, prin tratative
tie a aşezat cu temeini indicatorul producţie lului realizat cu planul, a conferi dimensiuni tot şei Elena Ceauşescu, pen
cie, profunzime şi exi marfă industrială sînt relevă rămâneri în urmă mai largi conlucrării ro tru invitaţia de a vizita a tuturor problemelor li
genţă în centrul dezbate mai mari decît cele din la unii indicatori majori. mâno-iugoslave, atît pe Iugoslavia, pentru primi tigioase dintre state, lichi
rii modul în care a acţio întregul an 198G. O con De aceea, recurgând la plan bilateral, cît şi în rea caldă şi a apreciat că darea subdezvoltării şi e-
nat organizaţia orăşe tribuţie decisivă la ob această modalitate, tot sfera vieţii internaţionale, actualul dialog la nivel dificarea unei noi ordini
nească de partid. în în ţinerea acestui succes din raport şi din cuvântul în interesul reciproc, al înalt se va înscrie ca un economice mondiale, in
tregul ei. pentru înfăptui au adus-o colectivele unor participanţi repro cauzei generale a socialis moment de cea mai mare staurarea unui climat de
rea integrală a obiective întreprinderilor „Vi ducem. subliniind că e- mului şi păcii, al înţelege însemnătate în întărirea destindere, securitate, în
lor si sarcinilor economi- dra", „Chimică", „Me conomia oraşului are în rii şi cooperării în Bal raporturilor de strînsă credere şi colaborare în
co-sociale ce i-au revenit canică", „Plafar" şi cani; în Europa şi în în prietenie şi colaborare Europa şi -în întreaga
pe 10 luni din acest an I.P.N.C. — care deţin semnate rămâneri în ur treaga lume. rodnică româno-iugoslave. lume.
din orientările date de ponderea covârşitoare mă la indicatorul produc Conducătorul partidului Cu această convin în acest cadru, o aten
Congresul al Xlll-lea. din în economia oraşului. ţie marfă, la care au con şi statului nostru este în gere, tovarăşul Nicolae ţie deosebită a fost acor
programele judeţene şi tribuit aproape toate uni soţit în această vizită de Ceauşescu şi tovarăşul La dată problemei întăririi
cele proprii, şi şi-a afir » Faţă de planul a- tovarăşii Gheorghe Oprea, zar Moisov au avut un securităţii şi cooperării in
mat hotărî rea de a ac ferent perioadei s-au tăţile de bază ale O răs membru al Comitetului schimb de păreri privind Balcani, intensificării e-
ţiona ferm pentru intim* produs peste prevederi ti ei. Cauza principală o Politic Executiv al C.C. al stadiul relaţiilor bilatera-. forturilor pentru transpu
pinarea Conferinţei Na 71 tone produse din constituie nerealizarea P.C.R., prim vicepriim- le, căile şi modalităţile de nerea în practică a propu
ţionale a partidului cu noi mase plastice, 4SI mc producţiei fizice şi a pro •ministru al guvernului, extindere a acestora în nerilor şi iniţiativelor me
realizări. lemn de mină, 9100 ductivităţii muncii, ceea loan Totu, membru su viitor, precum şi în legă nite să ducă la dezvolta
în ce măsură au răs bucăţi confecţii din ce relevă lipsuri în fo pleant al Comitetului Po tură cu probleme actuale rea relaţiilor de bună ve
cinătate şi înţelegere între
blană, 4 400 tone nu
puns colectivele de oa ale vieţii politice interna ţările balcanice, pentru
meni ai muncii cerinţelor treţuri concentrate şi losirea forţei de muncă şi litic Executiv al C.C. al ţionale. transformarea acestei re
altele ;
de creştere a producţiei a agregatelor, instalaţiilor P.C.R., ministrul afaceri Subliniindu-se cursul giuni într-o zonă ‘a păcii,
în această perioadă ? în • Pe baza măsurilor şi maşinilor, în promova lor externe, de alte per pozitiv al raporturilor de stabilităţii şi colaborării
trebarea şi-au pus-o. îna adoptate, colectivele de rea progresului tehnic, în soane oficiale. prietenie, colaborare ‘şi multilaterale.
inte de« toate, raportul la „Vidra" şi „Plafar" Ceremonia sosirii a avut bună vecinătate dintre
S-a subliniat că desfăşu
prezentat şi participanţii s-au angajat ca până organizarea şi moderniza loc pe aeroportul din Bel România şi Iugoslavia, s-a rarea cu rezultate bune a
la discuţii. Tot ambele la sfârşitul anului să rea producţiei şi a mun grad, unde erau arborate relevat că există largi po întîlnirii miniştrilor de
părţi au dat si răspun depăşească planul la cii, precum şi în perfec drapelele de stat ale sibilităţi pentru intensifi externe aj ţărilor balcani
suri, cînd mai complete, producţia marfă cu o ţionarea pregătirii pro- României şi Iugoslaviei. carea, în continuare a ce ar avea o influenţă po
cînd parţiale. în caseta valoare de un milion La ora 13,15 aeronava conlucrării economice şi zitivă în pregătirea şi or
de mai jos redăm doar şi. respectiv, cu 0 mi CORNEL ARMEANU prezidenţială a aterizat. tehnico-ştiinţifice, precum ganizarea conferinţei la
cîteva cifre şi fapte edi lioane lei. şi pentru creşterea şi di
ficatoare*. (Continuare in pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 4-a) versificarea schimburilor« (Continuare in pag. a 4-o)
Adunările generale ale oamenilor
‘.ocalitafile Tiunedorene în anii actualei legislaturi j
muncii — expresie a democraţiei
Hunedoara : ELEGANŢA NOULUI ORAŞ \
şi autoconducerii revoluţionare
Intre cele trei municipii m n- )
a.'e judeţului, Hunedoara ] )
reprezintă o adevărată ci Puternică mobilizare pentru
tadelă a metalurgiei, in
primul rind prin marele
său combinat — fanion al creşterea producţiei de cărbune
siderurgiei româneşti. In
anii socialismului, in mod Reprezentanţii minerilor tarului general ai parti
deosebit în anii glorioa din Valea Jiului s-au în dului, tovarăşul Nicolae
sei e p o c i Nicolae trunit in forumul auto Ceauşescu, în 10 luni din
Ceauşescu, Hunedoara a conducerii muncitoreşti pe 1987 au fost extrase «cu
încetat să fie doar a fon embr8 « combinat pentru a analiza 292 000 tone cărbune mai
tei şi oţelului. îmbogăţi- realizările obţinute în mult decît în perioada co
du-şi paleta industrială cu cele 10 luni din anu! cu respunzătoare a anului
noi -ramuri şi industrii, in rent şi a dezbate cifrele trecut, cantităţi mai mari
Î4 ,1WC6®
paralel cu dezvoltarea pro de plan pe 1988, pentru înscriind întreprinderile
ducţiei de fontă, oţeluri, a stabili măsurile necesa miniere Uricani. Valea de
cocs, laminate, Hunedoa Ateaqri ta consüiiie re îndeplinirii lor. Rapor Brazi, Livezem şi altele.
ra a ajuns repede la di jpcputGîe municipqlS', tul prezentat în cadrul a- De menţionat, de aseme
mensiunile demografice ale dunării, dezbaterile care nea, depăşirile constante
unui oraş de mărime me au urmat au relevat pre de plan ale minerilor de
die, cu aproape 90 000 de ocupările şi strădaniile de la Paroşem şi Lunea ca
locuitori. si cotfumate puse de mineri şi prepa şi cele ale unor sectoare
ratori, de colectivele ce
Acum, in anul Confe de la Lupcm. Vulcan. Pe-
rinţei Naţionale a parti lorlalte unităţi şi institu trila, Dîija. Rezultate po
dului, a celei de a 40-a delinitivărilor şi finaliză ţii care concură la reali zitive au înregistrat în a-
aniversări a Republicii, in rilor. In. ultimii doi ani zarea producţiei de căr cest an şi colectivele pre
anul in care se încheie şi jumătate in Hunedoara bune în Valea Jiului, pen paraţilor Coroeşti. Lu-
o legislatură de doi ani s-a construit cu eleganţă tru înfăptuirea producţii peni şi Petrila, noile uni
şi jumătate, Iar la 15 no lor planificate, dezvolta tăţi de profil de la Uri
iembrie cetăţenii urmează şi cu grad sporit de con rea continuă a bazei de cani şi Livezem. oa
să-şi aleagă deputaţii in fort. Ultimul mare ansam resurse energetice a ţării. menii muncii de la
consiliile populare pentru blu de locuinţe al oraşu Ca urmare a măsurilor I.P. S. R. U.E. E. M. Pe
O nouă legislatură, Hune lui de pe Cerna, cunos- şi acţiunilor întreprinse, troşani, de la institutele
a-
doara parcurge în plan a sprijinului constant Gon- de specialitate din Valea
Jiului.
de
minerilor
cordat
demografic o perioadă a ION CIOCLEI ducerea partidului, a ho-
stabilizărilor, iar in plan tărîrii unanime de a ma DUMITRU GHEONEA
urbanistic - pe cea a
terializa neabătut îndem
nurile şi indicaţiile secre (Conlinuare in pag o 7-0)