Page 42 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 42
DRUMUL SOCiAUSMUiUI !
Spirit analitic, exigent, responsabil
(Urmare din pag. 1) materiale industriale, pen Plenara a conchis că în
tru că — în accepţiunea ambele unităţi se impug
legiferată a principiilor măsuri mai ferme şi încă
® SCI
mecanismului economic al- într-o perspectivă imedia xul I5.T
fesionale a personalului eficienţci — gradul de în tă, care să asigure duce »¡u-u
muncitor. deplinire a sarcinilor de rea la îndeplinire a sarci ulrca ii;
tind r
Activul de partid a plan la toţi indicatorii arc nilor de producţie. VH-a el
privit critic şi autocritic, influenţă asupra mecanis Ce concluzii practice a îndatorire primordiala a fiecărui sului roi
pc bună dreptate, şi fap mului productiv şi eco desprins plenara de activ ’87“, ori:
vlstele
tul cu economia oraşului nomic al judeţului, al„ c- în urma dezbaterilor ? om ql muncii, a fiecărui celâţean Iu total,
— iar cînd s-a spus a- conomiei naţionale, pre Pe prim plan se situea patru pi
(elublicat
ccasta au fost numite co cum şi profunde consecin ză idcca că, sub condu probleme
lectivele mai ales de la ţe de ordin social. De cerea comitetului orăşe probă pi
„Vidra" şi „Plafar" — aceea, pe bună dreptate, nesc de partid, la început ÎN SPIRITUL PREVEDERILOR DECRETULUI PRIVIND RAŢIONALIZAREA cu troici
nu şi-a onorat în între unii vorbitori, între care de an şi pentru fiecare ferit ite
sis“ neva
gime obligaţiile la export, Marcela Murar, Ioan Băv- domeniu se adoptă pro CONSUMULUI DE GAZE NATURALE Şl ENERGIE ELECTRICĂ pe primi
după cum şi faptul că bulescu, Ioan Probsdorfcr grame şi măsuri, în gene cele pair
alte colective — întreprin şi alţii, au remarcat că ral bine gândite, din caro situat :
(Buşteni)
derile chimică, mecanică însă o bună parte sînt (Timişoai
şi U.F.E.Ţ., în care orga tocmai în aceste procese parţial îndeplinite, altele Reducerea severa a consumursior- hal (ltuc
nizaţiile de partid şi con şi implicaţii rezidă răs rămîn în stadiu de inten Ioucscu
siliile oamenilor muncii punderea politică a orga ţie. Se întâmplă aşa pen generatoare de economii echipe, p
cucerit <
au făcut din această sar nelor şi organizaţiilor de tru că în timp, nu în toa cătuită i
cină o prioritate absolu partid, consiliilor oame te domeniile sc urmăreş (Deva),
tă, planul faţă de solici nilor muncii, a tuturor co te tenace şi exigent înfăp — Mina Deva se nu în condiţiile folosirii cu te, după care este folo lier (I*i
l.uclau ii
tanţii externi a fost de lectivelor muncitoreşti. tuirea lor, de unde s-a mără printre consuma maximă eficienţă a ki sită o singură pompă. stau (a).
păşit consistent. în acelaşi spirit de înţeles că trebuie întărit torii importanţi do ener lowaţilor repartizaţi, a — Cum sînt urmărite
B| AtJD
Asemănător a procedat exigenţă şi responsabili controlul, sprijinul şi în gie electrică ai munici eliminării cu desăvârşire consumurile energetice TIV A. Ia
drumarea organelor şi or
plenara şi cind a intrat tate a fost examinată şi ganizaţiilor de partid din piului reşedinţă de judeţ. a consumurilor inutile, în cadrul unităţii ? bilă dill
în analiză sfera investi problematica agriculturii, unităţi, a consiliilor oa Vă rugăm, tovarăşe ing. căutării necontenite a — în toate staţiile de (uşurat o
clientă o
ţiilor, caro în condiţiile care deşi nu ocupă o menilor muncii, a organi Emil Giurcă, în calitate moi căi de reducere a a- transformare avem lucră zată de
Orăştiei au căpătat pon pondere- însemnată în e- zaţiilor de masă şi ob de responsabil al comi cestora, procesele de pro tori care urmăresc în «liii local
dere mare în ansamblul conomia oraşului, este siei energetice, să vă re ducţie nu vor avea de permanenţă încadrarea pusă ilov
activităţii productive. Pla bine marcată de intensi- şteşti, astfel îneît . toate feriţi la măsurile luate, suferit. Conducerea uni în repartiţie. Consumuri nia socii
nul pc 10 luni a fost rea hotărîrile de partid şi le în spiritul recentului tăţii, comisia energetică le realizate sînt notate tio ampli
lizat doar în proporţie de vitatc.- în acest context, gile ţării să fie duse la Decret al Consiliului de acţionează cu toată răs oră de oră şi comunica conlucrat'
tele lumi
îndeplinire.
r
86 la sută la construcţii plenara a cerut socoteală Stat privind unele mă punderea, zi de zi, pen te dispecerului I.R.E. De dungată
şi 94 la sută la montaj. directorilor Ioan Jula, de în al doilea rînd, munca suri pentru raţionaliza tru instaurarea unei dis va. în zilele care au tre gă colabo
tre
Şi, astfel, rînd pe rînd, la întreprinderea de stat politico-organizatorică impli rea consumului de gaze cipline riguroase în fo cut de la apariţia Decre tă «le pt
puternic
buie
mai
nostru,
din panoramicul industrial pentru creşterea şi îngră- cată şi subordonată înde naturale şi energie elec losirea energiei electrice, tului, ca urmare a mă
au fost abordate, cu con şarea porcilor, şi Nicolae plinirii riguroase a sarci trica, menite să asigure la toate locurile de mun surilor întreprinse, la pace alo 1
liste, a
secinţele lor economice Jercău, de la Fabrica de buna desfăşurare a pro că. Depăşirile de cotă nivel de unitate s-au în său, tov
negative, stocurile supra- nutreţuri concentrate (in nilor economico-sociale din ducţiei în abataje, la lu nu sînt admise sub nici registrat consumuri mai Ceauşesct
normative, supradimensio tre care există relaţii di fiecare unitate în parte crările de deschidere şi o formă. Dc altfel, ' în mici cu patru la sută /.it un a
nate, consumurile şi cos recte de la furnizor la şi pe ansamblul oraşului. pregătire, dar şi în uzina cursul acestui an au fost decît cele aprobate. conştiinţa
turile de producţie mari, Prin spiritul său ana de preparare a minereu rare asemenea cazuri. — Care dintre mem ■ 1111/
caro alături de insuficien beneficiar) pentru multe litic, exigent şi responsa rilor, în condiţjile evi Dintre măsurile luate în brii comisiei energetice le /unităţi
ţele de la producţia marfă, nereguli existente în aces bil, prin măsurile adop tării oricărei risipe de urma apariţiei Decretu au avut un aport mai de uv
cea fizică şi productivita te unităţi. Cei doi tova tate, plenara activului de energie electrică, înca lui de raţionalizare a re mare la găsirea unor căi api /,
care
tea muncii, au determi răşi au recunoscut, fie partid oferă garanţia u- drării severe în cotele surselor energetice, aceste de reducere a consumu nedoav-«,
dezbătut
în
rilor, acţionează cu fer
este
stabilite.
nat diminuarea beneficiu care în parte, lipsuri de nui efort mai susţinut în — Prevederile recentu zile cu toţi lucrătorii u- mitate în producţie, pen permanen n
pentru
lui, gradul de eficienţă şi ordin elementar în orga vederea obţinerii unor lui Decret au o impor nituţii, enumerăm cîteva: tru conştientizarea lucră catorUjir.
rentabilitatea. nizarea muncii, în întări rezultate mai bune, pe tanţă cardinală pentru afişarea programelor de torilor asupra necesită Ues£a„ ,'e.
Este un merit al ple toate planurile, în acest desfăşurarea normală a funcţionare a instalaţii ţii economisirii energiei da caro• • i
an
ceşt
narei că s-a oprit insis rea ordinii, disciplinei şi frumos oraş, aflat într-o producţiei, a vieţii socia lor şi utilajelor mari con electrice ? ordine, (i
- •-
« — » — • — • — • — • — • — • — - •
tent asupra producţiei răspunderii în muncă. dezvoltare armonioasă. le în ansamblu. Numai sumatoare de energie e- — Ar trebui să pre locuri i
stabilirea
şi
lectrică
de
autoservit
responsabili care să ur zentăm riiai multe exem ; restauram
Asemenea
ple.
interven
mărească respectarea lor, ţii au avut şi oamenii respectiv,
Puternică mobilizare pentru creşterea producţiei de cărbune desemnarea fie deconectate muncii care nu sînt aur“.
instalaţiilor
să
care
membri ai comisiei ener
în cazul reducerii puterii
aprobate, fără a sc afec getice. O activitate bo
ţUrmare din pag. 1) ţiunc, măsurile întreprin schimb, echipamente şi u- atent de încadrarea şi pre ta buna derulare a pro gată în această direcţie
se şi strădaniile dopuse de tilaje miniere, ca şi defi gătirea forţei de muncă ; ducţiei ş.a. desfăşoară inginerii Ioan
colectiv pentru obţinerea cienţele de fiabilitate ale ceea ce se face acum în Frîncu, Ioan Bodca,
— Cîteva exemple con
Cei care au luat cuvân lună de lună a unor fru unora dintre acestea, mai Valea Jiului, prin grija crete. Gheorghe Mastici Pleşa, DEVA :
tul au evidenţiat însă — moase depăşiri de plan, mulţi participanţi la dez conducerii partidului, este maiştrii Ştefan Abrudea- maimuţă
nimul
în spiritul profundei noas dar .în acelaşi timp a apre bateri — Ion Dăbuleanu, un lucru foarte bun; să-l — De pildă, la uzina nu, Pnvcl Stoica, Ştefan IIUNEDO/ v
tre democraţii socialisto, ciat că este necesar ca şi directorul minei Aninoa- continuăm, să-l amplifi de preparare se va scoa Croitoru şi alţii. Prin rizeaza si
revoluţionare, în tripla lor la Eonea să fie întărită sa, Luca Suciu, director căm; să le asigurăm noi te din funcţionare, dacă eforturile membrilor co etern — ,
calitate de producători, ordinea şi disciplina în tehnic al I.A.C.M.M. Pe lor veniţi în minele noas situaţia o impune, linia misiei energetice, ale în ounc moi
proprietari şi beneficiari producţie, să se acorde troşani, Alexandru Bu- tre condiţii corespunzătoa de magnetită. La minele tregului colectiv dc mun şi 13 ran (
farsă
O
ai tuturor valorilor mate mai mare atenţie gospo- gescli, preşedintele consi re de muncă şi sociale; Deva şi Muncel, pom că al. Minei Deva, în pe (Flacăra);
riale pe care le creează —, dăririi valorilor materiale liului oamenilor muncii să ne aducem cu toţii, mai pele de evacuare a ape rioada trecută din acest llio *- V;c
*
(Fa
cu pregnanţă şi .obiectivi din unitate, respectării de la I.M. Cîmpu lui Neag, mult, contribuţia la creş lor din subteran sînt u- an am reuşit să econo ionii. ,, *
tate, greutăţile şi neajun tehnologiilor de lucru şi Nicolae Vîlcca, directorul terea producţiilor de căr tilizate numai în afara misim, faţă de repartiţia Aurica (
surile pe care lc-au ' mai normelor de protecţie a r.P.C.V.J., Petru Hor, di bune". orelor de vârf de sarci aprobată, peste 450 MWh PENI: In
(Cultural)
avut în activitate şi caro m’uncii, pregătirii, per rectorul I.M. Livezeni — La asemenea aspecte, ia nă, iar comprcsoarele au energie electrică. Vom O zi la
au făcut ca rezultatele să manentizării şi plasă s-au angajat ca, sub con altele privind îmbunătă un program judicios depune în continuare ivafărul);
nu se situeze la niveluri rii judicioase a efec ducerea organelor şi orga ţirea calităţii cărbunelui gîndit. De asemenea, strădanii, aşa cum nc-a tonţi; la
mai ridicate cantitativ şi tivelor în subteran. La nizaţiilor de partid, cu extras şi prelucrat, întări pompele ' de alimentare indicat conducerea parti tur (Mine
calitativ. rîndul lor, Marcu Boantă, sprijinul mai susţinut al rea ordinii şi disciplinei, eu apă a flotaţici de la dului, pentru a înregis SA : Doc
(Muncitori
Analizînd cifrele de plan preşedintele consiliului oa organizaţiilor de tineret şi respectarea tehnologiilor Mureş funcţionează pînă tra noi economii dc e- Un coniac
pe 1988, extrem de mobi menilor muncii de la I.M. de sindicat, să-şi îmbună de lucru şi a normelor de la umplerea bazinelor de nergic în producţie. grea — s
lizatoare — respectiv rea Dîlja, a subliniat că, prin- tăţească radical activita protecţie a muncii, gospo mare capacitate existen- LIVIU BRAICA tezat); Bl
lizarea unei producţii do tr-o mai bună organizare tea, soiicitînd, totodată, dărirea atentă a valorilor nopţii
ORAŞTIE
cărbune brut mai mare a activităţii pe fiecare sec conducerilor Combinatului materiale şi subordonarea (Patria): c
cu peste 3 milioane tone tor, brigadă şi schimb, minier Valea Jiului şi Mi în mai mare măsură a Unii economisesc, alţii risipesc. întoarcere
clocit cea obţinută in acest prin asigurarea efectivelor nisterului Minelor un aju preocupărilor organelor şi Ian (Cas
HAŢEG:(
an —, participanţii la dez si temeinica lor pregătire tor mai susţinut în crea organizaţiilor de partid, a cla); 13R,
bateri şi-au exprimat lio- profesională, prin dimi rea condiţiilor tehnice şi consiliilor oamenilor .mun In general, colectivele —I. M. Barza — 100 SIMERIA :
tărîrea de a le îndeplini nuarea fluctuaţiei şi creş materiale necesare înde cii problemelor producţiei unităţilor industriale din MWh. lor casate
1LIA : Ine
întocmai şi au făcut pro terea productivităţii mun plinirii sarcinilor mari de s-au referit şi alţi vorbi judeţ acţionează cu per Altele şi-au depăşit cu mina); G
puneri menite să determi cii, sarcinile de plan pe plan din anul viitor. „Pro tori — Gheorghe Modoi, severenţă şi răspundere mult cotele alocate, în con ele formu
ne înlăturarea lipsurilor 1988 — cu 200 000 tone ducţia minei Lupeni creş directorul I.M. Bărbăteni, pentru economisirea gaze diţiile neîndeplinirii unor tterui).
existente în unităţi, îmbu mai mari dccît în acest te în 1988, faţă de acest Ion Diaconu, directorul lor naturale şi energiei e- sarcini dc plân. între a-
nătăţirea sub toate aspec an — vor putea să fie an, cu peste 21 la sută, I.M. Vulcan, Ion Ciminga, lectrice, pentru încadrarea ccstea:
tele a activităţii şi creşte realizate; Ferenc Fazakaş, spunea cunoscutul şef de şef do brigadă la I.M. U- în cotele stabilite. Ca ur — C.S.V. Călan — 3 291
rea cantităţilor do huilă şef de brigadă la mina brigadă Constantin Popa, ricani. mare a măsurilor între MWh ;
extrasă şi prelucrată faţă Paroşeni, a exprimat an Erou al Muncii Socialiste, Aprobînd cifrele de plan prinse în fiecare între — C. S. Hunedoara —
do anul curent. gajarea destoinicilor mi îndeplinirea lor implică prindere, a acţiunilor dc 874 MWh; . Pentru £
„Un accent cu totul deo neri de aici de a obţine mari eforturi şi răspun pe 1988 şi cuprinzătorul control iniţiate de specia Ii Sn gem
sebit va trebui pus pe şi în 1988 realizări la fel deri. Noi sîntem conştienţi program de măsuri supus lişti din cadrul I.R.E. De — Transportul feroviar umedă, cu
perfecţionarea tehnologii de bune ca în ultimii pa că ţara are nevoie, de tot analizei, minerii Văii Jiu va, în perioada care a tre — 181 MWh. acoperit. 1
lui s-au angajat să-şi spo
lor de extracţie existente tru ani; Mihail Sandu, mai mult cărbune. Ne a- cut din acest an, majori Conform prevederilor temporare,
cantităţile
şi pc promovarea altora preşedintele consiliului oa tenţionează mereu în acest rească strădaniile şi pre tatea colectivelor din eco recentului Decret, este ne putea de
în
producţie,
să
ocupările
noi, de înaltă productivi menilor muncii de la tî- sens însuşi secretarul ge raporteze noi succese în nomia judeţului s-au în cesar ca în fiecare unita Izolat p
tate şi eficienţă — spunea năra unitate minieră Pc- neral al partidului, tova cinstea Conferinţei Naţio cadrat în normele dc con te industrială, în toate co transforma
ninsoare,
minerul şef de brigadă trila-Sud, a asigurat foru răşul Nicolae Ceauşescu. sum la energia electrică, lectivele muncitoreşti, să eu intensi
Ştefan Alba. de la I.M. mul autoconducerii mun Pentru a le face faţă este nale a partidului şi ani însă unele au depăşit con se acţioneze mai hotărât rare de . 4(
di
Petrila. De asemenea, este citoreşti din Combinatul necesar să ne mobilizăm versării a 40 de ani de la sumurile. pentru utilizarea raţiona început seci
din
necesar să ne ocupăm mai minier Valea Jiului că a- exemplar- în abataje, să proclamarea Republicii, să întreprinderi mari con lă a energiei electrice, sis Temperatu
mult de primirea şi pre cest colectiv se va conso organizăm mai bine lucrul pună baze trainice sarci sumatoare de energie şi-au tarea totală a consumuri vor fi cupi
anului
viitor
şi
să
nilor
2
gătirea noilor încadraţi, lida rapid, din mers, va pe formaţii şi schimburi, raporteze în luna ianuarie organizat temeinic, econo lor inutile, în paralel cu nus cele şi n
iar
de asigurarea condiţiilor prelua şi va realiza lună să exploatăm raţional 1988, la aniversarea zilei mic, activitatea producti crearea condiţiilor de în şl 30 grad
de muncă şi sociale, de de lună, an de an, sarcini complexele şi combinele, de naştere şi a peste 55 vă, înregistrînd, în luna deplinire ribmică, integra produeM c
stabilizarea lor în brigăzi, tot mai importante. celelalte utilaje şi insta trecută, importante econo lă, a sarcinilor de plan pe
asigurîndu-ne astfel schim Avînd în vedere greu laţii, să le reparăm în de ani de activitate revo mii dc energie electrică. acest an şi pregătirea te
bul de mîine pentru sar tăţile care mai apar pe timp şi de calitate, îneît luţionară a iubitului con Aşa sînt: meinică a prevederilor pe
cinile mari pe care le vom fluxul aprovizionării teh- să atingem cu ele produc- ducător al partidului şi — I.U.M. Petroşani — 1988 — al treilea an, ho*
avea". Ing. Viorel Boantă, nico-materiale şi al trans tivităţile planificate. De statului, tovarăşul Nicolae 300 MWh; tărîtor, al celui de al op
directorul minei Lonea, a portului. în domeniul asi asemenea, trebuie să ne Ceauşescu, realizări deo — C.M. beva (unităţi tulea cincinal în ţara noas
relevat modalităţile de ac- gurării cu unele piese de ocupăm mai serios, mai sebite în muncă. interne) — 200 MWh 5 tră.