Page 45 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 45
Vizita oficială de prietenie
PROLETARI DÍN TOATE TĂfflCE. UNIŢI-VĂ
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
S O C I A L I S M U L Elena Ceauşescu, în R.S.F. Iugoslavia
CONVORBIRI CU TOVARĂŞUL BOŞKO KRUNICI,
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C PREŞEDINTELE PREZIDIULUI C.C. AL U.C.I.
Şl AL C O III SI LI U LU I PO PU LAR J U D E Ţ E A N • P o v a r ă ş u 1 Nicolae în timpul convorbirilor, deosebită pentru dezvolta
Ceauşescu, secretar general s-a procedat la o infor rea generală a relaţiilor
al Partidului Comunist mare reciprocă cu privire româno-iugoslave, care se
Anul XXXIX, nr. 9 329 SÏMBÀTÀ, 14 NOIEMBRIE 1987 4 pagini - 50 bani Român, preşedintele Re l,a activitatea şi preocupă afirmă tot mai puternic
publicii Socialiste Româ rile celor două partide, ca un exemplu de rapor
nia, şi tovarăşa Elena precum şi la un schimb turi noi între partide, în
Ceauşescu au avut vineri, de păreri în legătură cu tre ţări socialiste vecine
In întîmpinarea. Conferinţei Naţionale a partidului 13 noiembrie, convorbiri dezvoltarea colaborării şi prietene.
cu tovarăşul Boşlco Kru- dintre Partidul Comunist In acelaşi timp, au fost
ş£; aniversării a 40 de ani de la proclamarea Republicii nici, preşedintele Prezi Român şi Uniunea Comu abordate probleme ale
diului Comitetului Central niştilor din Iugoslavia. vieţii politice mondiale,
SPIRIT REVOLUŢIONAR, CONŞTIINŢĂ ÎNAINTATĂ, al Uniunii Comuniştilor în acest context, a fost ale mişcării comuniste şi
din Iugoslavia. subliniată necesitatea ca muncitoreşti internaţiona
PUTERNICĂ MOBILIZARE ÎN4MUNCĂ Secretarul general al ambele partide să situeze le.
Partidului Comunist Ro în centrul activităţii şi să T o v a r ă ş u l Nicolae
mân .şi preşedintele Pre acţioneze cu hotărîre pen Ceauşescu şi tovarăşul
zidiului C. C. al U.C.I. tru dezvoltarea mai puter Boşko Kruniei au apre
îndeplinirea „metrajului“ planificat - şi-au exprimat satisfacţia nică a colaborării econo ciat că, în actualele îm
prejurări
internaţionale,
tehnieo-ştiinţifice,
faţă de această nouă în
mice
şi
tâlnire, ce se înscrie în pentru lărgirea cooperării care , se menţin deosebit
do grave şi complexe, este
contactelor
suita
în centrul preocupărilor de fiecare zi nale, prieteneşti tradiţio şi specializării în produc mai necesar ca oricînd ca
ţie româno-iugoslavc.
dintre'
conducătorii de partid şi A fost reafirmată hotă tocite ţările, fără deosebi
de stat ai celor două ţări rârea de a extinde în con re de mărime sau orândui
.La Căzăneşli, comuna neri cu experienţă, preocu te în legătură cu lucră
Vata do Jos, sc aflu unul paţi în permanenţă de rile de aici. şi care au avut şi au un tinuare conlucrarea dintre re socială, să participe, în
din perimetrele fierbinţi realizarea sarcinilor, cu In acest zăcământ se con •rol determinant în aşeza P.C.R. şi U.C.I., de a in condiţii de deplină egali
tate,
con
soluţionarea
la
ale I.P.E.G. Deva. De mai aport însemnat la sporul tinuă activitatea de cerce rea pe baze tot mai trai tensifica legăturile şi
mulţi ani, în această zonă de producţie raportat de tare prin galerii, suitori nice a conlucrării rodnice, schimburile de experienţă structivă a marilor pro-
pitorească, cu întinse pă colectivul de la Căzăneşti. şi foraje executate cu trei multilaterale româno-iugo- dintre ele, relevîndu-se că (Continuare în pag. a 4-a)
o
însemnătate
aceasta
are
duri de brad, mineri şi Cîteva nume: Ilie Biriş, instalaţii, de la supra siave.
geologi fac eforturi pen Alexandru Albulescu, lo- faţă şi din subteran. O-
tru a pune în evidenţă sif Braica, Sabin Frăţilă, biectivul principal este TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU A PRIMIT PE
de a creşte continuu re TOVARĂŞUL BRANKO MIKUUCI, PREŞEDINTELE
zervele de minereuri, a CONSILIULUI EXECUTIV FEDERAL
scurta termenul de pre
dare a obiectivului pentru
valorificare. La t o a t e T o v a r ă ş u l Nicolae producţie, precum şi a cultural şi în alte sfere de
Ceauşescu, secretar gene schimburilor comerciale, activitate.
punctele de lucru se lu ral al Partidului Comunist potrivit potenţialului în
crează în spiritul sarcini Român, preşedintele Re continuă creştere al eco în acest cadru, tovară
bogăţiile din subpăminturi, Dorin Ticiu, Cornel Fră- lor trasate de conducerea publicii Socialiste Româ nomiilor • României şi Iu şul Nicolae Ceauşescu a
de mare importanţă pen ţilă, Avisalon Avram. Am partidului, personal de nia, şi tovarăşa Elena goslaviei. S-a apreciat că subliniat rolul important
tru economia naţională. aflat că aceşti mineri, a- către tovarăşul Nicolae Ceauşescu au primit, vi există condiţii favorabile ce revine guvernelor din
Strădaniile acestor oameni lături de ortacii lor, sub Ceauşescu, punîndu-se ac neri, 13 noiembrie, la re pentru intensificarea con cele două ţări în înfăp
harnici n-au fost zadarni conducerea maistrului Cor centul pc buna organiza şedinţă, pe tovarăşul lucrării economice bilate tuirea înţelegerilor conve
ce. Aici s-au descoperit nel Pădureanu, şi-au de re a producţiei şi a mun Branko Mikulicr, preşedin rale într-o serie de dome nite la nivel înalt, în iden
însemnate rezerve de mi păşit prevederile de plan cii, folosirea intensivă a tele Consiliului Executiv nii, cum ar fi construcţiile tificarea de noi căi şi mo
nereuri, care urmează să în cele 10 luni trecute capacităţilor existente şi Federal al Republicii So de* maşini, chimia şi pe dalităţi menite să ducă la
fie valorificate. Lucrările din acest an cu circa 80 a forţelor disponibile, a- cialiste Federative Iugo trochimia, precum şi în dezvoltarea şi mai puter
de cercetare continuă. provizionarea ritmică cu slavia. sectoarele de vîrf ale in nică a colaborării econo
E greu să stai de vorbă ml la gplerii şi peste 20 materiale, pe încadrarea în timpul întrevederii dustriei eleetroflice şi e- mice şi tehnico-ştiinţifice
cu cei care fac această ml la suitori. strictă în consumurile au fost relevate posibilită lectrotehnice. Au fost c- dintre România şi Iugosla
muncă. Veşnic sînt gră Rernus Coza, secretarul ţile existente pentru ex videnţiate, de asemenea, via, pe baze reciproc a-
biţi. La cantina unde mă- organizaţiei de partid al DORU MIŢĂ, tinderea în continuare a posibilităţile existente pen van ta joase.
grupei şi inginerul prin
nîncă înainte de începe corespondent colaborării româno-iugd- tru lărgirea colaborării întrevederea s-a desfă
rea lucrului, am cunoscut cipal Sebastian Ivăşcanu slave, îndeosebi a coope dintre cele două ţări pe şurat într-o atmosferă cal
cîţiva dintre ei. Sînt mi ne-au dat unele amănun (Continuare iri pag. a 2-a) rării şi specializării în tărîm tehnico-ştiinţific, dă, prietenească.
0 contribuţie mai însemnată
la asigurarea autoaprovizionării /
teritoriale
PENTRU CONSILIILE POPULARE
Comuna Romos este cu aprovizionare teritorială,
noscută în judeţ şi chiar precum şi din planul de
în ţară ca una clin uni dezvoltare economico-so- Localităţile hunedorene în anii actualei legislaturi
tăţile administrativ-teri- cială în profil teritorial.
toriale cu oameni harnici •Pornind ele la cerinţa pu DEVA. LA ÎNĂLŢIMEA MARILOR
şi pricepuţi, cu gospodari nerii tot mai depline în
vrednici, care ştiu să va valoare a potenţialului u- RĂSPUNDERI CETĂŢENEŞTI
lorifice eficient posibilită man şi material de care
ţile de creştere a produc dispune comuna, aduna — Deva s-a dezvoltat, Dorobanţi, Decebal, 23 Au
ţiei agricole. Ca o apre rea activului comitetului paralel cu marile sale u- gust, V. I. Lemn, in zona
ciere a muncii pline de comunal de partid a făcut nltăţl economice, îndeo spitalului, s-a efectuat sis
răspundere şi abnegaţie, o temeinică analiză asu- sebi în ultimele două de tematizarea pe verticală a
cenii, în ,,Epoca Nicolae ansamblului de locuinţe
Ceauşescu", perioadă în Oituz, translatarea blocului
Adunări şi plenare care întreaga ţară a obţi Hz din strada Avram lan-
nut cele mal mari succese cu. In aceeaşi perioadă,
ale organizaţiilor de partid din istoria sa. Prin oa la parterul noilor ansam
meni, pentru oameni, s-au bluri s-au dat în folosinţă
adăugat rînd pe rînd noi
comuna a fost distinsă de pra activităţii desfăşurate carate zestrei edilitare a numeroase spaţii comer
curînd cu „Ordinul Mun şi a rezultatelor dobîndite cartierelor, iar realizările ciale şi de prestări ser
cii" clasa 1 pentru ocupa în acest an. Totodată, a- legislaturii actuale vin să vicii, numărînd in total
rea locului I pe ţară în dunarea a adoptat mă împlinească frumuseţea ar 9 687 mp, cetăţenii benefi
întrecerea socialistă des suri politico-organizatorice hitecturală a oraşului, în ciind de un sistem larg
făşurată pe anul trecut şi tehnice menite să de care aproape fiecare edi de unităţi comerciale de
între consiliile populare termine amplificarea rea ficiu înălţat are nota sa ţinută, cu linii de auto
comunale, iar Cooperati lizărilor dedicate Confe de originalitate - releva servire, cum slnt comple
vei agricole de producţie rinţei ' Naţionale a parti tovarăşul Iile Lavu, prima xul „Lido", localul pentru
din Romos i-a fost con dului şi aniversării pro rul municipiului reşedinţă copil şi tineret, cantina-
ferită Diploma de .Onoare clamării , Republicii, asi de judeţ. restaurant şl multe alte
din partea Uniunii Naţio gurarea celor mai bune le. S-a extins capacitatea
Intr-adevăr, privind retro
nale a Cooperativelor A- condiţii pentru ca în a- spectiv înfăptuirile edilitar- de înmagazinate a' apei
gricolc de Producţie pen nul viitor să sporească gospodăreşti, putem afirma cu încă 2 600 mc, s-au
tru ocuparea locului III pe producţiile la hectar şi în aslal-ta-t, pavat şi betonat
ţară în întrecerea socia sectorul zootehnic, să se că oraşul de la poalele 81 km de străzi, pe cele
listă pe anul 198G. Aces obţină o eficienţă ridicată „Cetăţii" se dezvoltă tu 110 hectare de zone verzi
tea sînt argumente ce în întreaga activitate. Cum multuos de la o zl ia alta. s-au plantat in cursul a-
atestă că, în frunte cu cei este şi firesc, în raport Noile cartiere care au îm cestui an 20 000 de tran
peste 180 de comunişti, şi dezbateri o atenţie deo plinit harta localităţii sînt
locuitorii comunei s-au sebită s-a acordat genera adevărate oraşe în oraş, dafiri, sute de arbori şl
preocupat cu insistenţă să lizării experienţei înain modernele bulevarde şi arbuşti ' ornamentali, mii
înfăptuiască exemplar o- tate dobîndite în privin străzi impodobindu-i chipul de lire de gard vru.
biectivele ce le-au revenit ţa obţinei'ii unor produoţii străvechi. Numai in perioa
din programele judeţene da ultimilor doi ani şi ju ESTERA ŞINA \
de dezvoltare a agricultu NICOLAE TIRCOB mătate s-au construit 1 500
rii, din programul de de apartamente In străzile (Continuare în pag. a 3-a}
autoconducaro şi auto- (Continuare în pag, a
