Page 48 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 48
'V 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 329 ® SIMBÄTÄ, 14 NOIEMBRIE 1987
Vizita oficială de prietenie a tovarăşului j CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA
i Muncă susţinută
icolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa
i la finalizarea arăturilor adinei
*
Elena Ceauşescu, în R.S.F. Iugoslavia * C.U.A.S.C. Călan, executa- cu acordat atenţie maximă
în toate unităţile din
din
unităţi,
specialiştii
a
1 rea arăturilor este, prac- calităţii lucrărilor, execu
CONVORBIRI CU TOVARĂŞUL rîrea Partidului Comunist rilor a fost exprimată de J tic, încheiată. tării unei arături unifor
Român şi Uniunii Comu plina satisfacţie faţă de — înfcr-adevăr — pre me, fără greşuri şi la n-
!VAN STAMBOLICI, PREŞEDINTELE niştilor din Iugoslavia de rezultatele vizitei, apre- ciza ing. Ioan Cotuţiu, di- dîncimea prevăzută.
PREZIDIULUI REPUBLICII SOCIALISTE SERBIA a conlucra activ pentru ciindu-se că aceasta se în ! rectorul S.M.A. Călan — Din cei. 21 de tracto
transformarea Balcanilor scrie ca un nou şi impor | mecanizatorii noştri, pu- rişti care au muncit din
T o v a r ă ş u i Nicolae în cursul convorbirilor, într-o zonă a bunei veci tant moment în dezvolta J ternic mobilizaţi de orga- zori în noapte la C.A.P.
Ceauşescu. secretar general desfăşurate înU>o atmo nătăţi, a înţelegerii, cola rea prieteniei şi colabo | nele şi organizaţiile de Ruşi — (pentru a nu se
al Partidului Comunist sferă caldă, prietenească, borării şi păcii, lipsită de rării dintre partidele, ţă « partid, au acţionat cu ho- pierde timp preţios de lu
Român, preşedintele Re a fost relevat faptul că, arme nucleare şi chimice, rile şi popoarele noastre, | tătare şi răspundere ma- cru, conducerea unităţii
publicii Socialiste Româ prin transpunerea în via fără baze şi trupe mili ca o contribuţie de seamă J ximă pentru a încheia a- le-a asigurat mâncare cal
nia, şi tovarăşa Elena ţă a orientărilor şi înţe tare străine. la cauza păcii, înţelegerii răturile adinei de toamnă •* dă în cîmp), s-au remar
Ceauşescu au avut, vineri legerilor stabilite la nivel în acest cadru, a fost şi cooperării între naţiuni. în cinstea alegerilor dc cat Constantin Manole,
după-amiază, la Belgrad, înalt, relaţiile româno-iu- subliniat rolul tot mai im A fost manifestată convin 2 deputaţi din 15 noiembrie. Ghcorghe Miclu, Ghcrnsim
convorbiri cu tovarăşul goslave s-au intensificat portant ce revine forţelor gerea că, în spiritul celor | în acest sens au fost or- Sicoe, Traian şi Ioan Bo-
(van Stambolici, preşedin şi îmbogăţit necontenit în revoluţionare, progresiste, convenite, se va asigura » ganizate formaţii mari de glea, Ioan Crişan ş.a. Le-
tele Prezidiului Republi toate domeniile de activi democratice de pretutin extinderea şi mai puter I tractoare cu pluguri, care, tiţia lonescu, inginerul şef
cii Socialisto Serbia. tate. S-a subliniat că au deni, tuturor popoarelor nică a conlucrării dintre * distribuite pe zone, au cil unităţii, care a coordo
în timpul convorbirii, a fost stabilite măsuri pen în lupta pentru afirmarea Partidul Comunist Român I muncit la arat în schim nat lucrarea permanent,
■fost subliniată însemnăta tru a se acţiona în vede fermă a politicii de des şi Uniunea Comuniştilor buri prelungite .şi noaptea, sublinia priceperea .şi hăr
tea deosebită a dialogului rea dezvoltării relaţiilor tindere, dezarmare, în din Iugoslavia, dintre Re I * la lumina farurilor, reu nicia tuturor. Cei 21 de
tradiţional româno-iugo- primul rînd de dezarmare publica Socialistă România şind să menţină viteze de mecanizatori au realizat o
slav la nivel înalt, care, economice, telmico-ştiinţi- nucleară, securitate, pace, şi Republica Socialistă Fe ' lucru dintre cele mai bu- viteză de lucru de 3,5 ha
prin înţelegerile conveni fice, punîndu-se un ac înţelegere şi largă colabo derativă Iugoslavia, a re I ne. Ca urmare, pînă la pe tractor, ceea ce le-a
cent deosebit pe coopera
te, a deschis, de fiecare rea .şi specializarea în pro rare între naţiuni, pentru laţiilor de prietenie din « mijlocul acestei săptămâni, permis să încheie pînă
dată, noi orizonturi dez ducţie. făurirea unei lumi mai tre popoarele celor două I din cele 1 440 ha planifi- seara arăturile.
voltării pe mai departe a bune şi .mai drepte pe pla ţări. J cate arăturile s-au înche- La C.A.P. Batiz, în aju
prieteniei şi conlucrării S-a evidenţiat că, în ca neta noastră. Cei doi conducători iat pe 1 340 ha, printre torul celor de aici au so
de I unităţile
multilaterale dintre Româ drul colaborării de ansam S-a relevat necesitatea partid au hotărît să con în care lucrarea sit nouă mecanizatori dc
nia şi Iugoslavia, dintre blu dintre România şi Iu întăririi solidarităţii şi u- tinue dialogul prietenesc, * respectivă s-a încheiat la S.M.A. Baia de Criş,
popoarele celor două ţări. goslavia un loc important nităţii de acţiune a parti tradiţional, la cel mai « numărîndu-se C.A.P. Bre iar la C.A.P. Strei zece
în acest cadru, tovară este deţinut de R.S. Ser delor comuniste şi munci ji tea Strei, Vîlcelc, Bretea tractorişti de la S.M.A-
şul Ivan Stambolici a sub bia. In acest context, au toreşti, a partidelor socia înalt nivel, care s-a dove J Română, Gînţaga, Valea Cîrneşti.
liniat importanţa vizitei fost relevate bunele rela liste, .social-democrate, a dit a fi un factor determi Sîngiorgiului, Sîncrai ş.a. Mai subliniem preocupa
pe care tovarăşul Nicolae ţii de colaborare .şi coope altor forţe-politice progre nant în dezvoltarea multi De joi au fost repartizate rea pentru pregătirea cit
Ceauşescu şi tovarăşa Elena rare economică ce s-au siste, pe baza principiilor laterală a raporturilor ro- ? formaţii de cîte 17-—21 mai temeinică a recoltei
Ceauşescu o întreprind în statornicit şi se dezvoltă deplinei egalităţi, neames mâno-iugoslave, în ridica | tractoare cu pluguri în fie- anului viitor. Astfel, în
I ugosluvia, manifestîndu-şi între întreprinderile româ tecului în treburile inter rea la un nivel superior a » care din cele patru uni- majoritatea unităţilor, pe
încrederea că aceasta va neşti şi organizaţiile de ne, respectării dreptului colaborării dintre cele | taţi unde lucrarea nu era: terenurile destinate cultu
contribui, şi de această fiecărui partid de a-şi e- două ţări vecine şi prie “ încă finalizată. Au' fost, rii cartofului au fost a-
dată, la întărirea în con profil din Serbia, precum labora • în mod indepen tene. I astfel, asigurate ritmurile «plicate peste’2 200 tone de
tinuare a colaborării din şi posibilităţile existente dent şi suveran politica Convorbirile s-au desfă de lucru care să ne per- gunoi de grajd, care a fost
tre ţările şi popoarele pentru ridicarea pe un proprie, strategia şl tac şurat într-o atmosferă de ' mită raportarea încheierii încorporat în sol în mo
noastre vecine şi prie plan superior a acestei tica revoluţionară. caldă prietenie, de înţe 1 ogoarelor pe întreg consi- mentul executării arături-
tene conlucrări. Ea încheierea convorbi- legere si stimă reciprocă. J liul unic. Bineînţeles, toa- k>r.
I tă lumea, Incepînd de la
* mecanizatori si continuînd MIRCEA LEPÄDATU
D I N E U DEJUN ÎN ONOAREA ÎNALŢILOR OASPEŢI
Vineri, in onoarea tova în timpul dineului, care în onoarea tovarăşului ţelegerilor convenite pon 0 contribuţie mai însemnată
răşului Nicolae Ceauşescu, a decurs într-o atmosferă Nicolae Ceauşescu, secre tam dezvoltarea în conti
secretar general al Parti de caldă cordialitate, s-a tar general al Partidului nuare a relaţiilor dintre * (Urmare din pag. 1) lăturarea pierderilor prin
dului Comunist Român, toastat pentru prosperita Comunist Român, pre Partidul Comunist Român mortalităţi şi sacrificări.
preşedintele Republicii So tea şi fericirea poporului şedintele Republicii Socia şi Uniunea Comuniştilor Î superioare şi onorării pre- De asemenea, prin asigu
cialiste România, şi a to român şi popoarelor Iugo liste România, şi a tova din Iugoslavia, a conlucră vederilor la fondul de rarea unor condiţii mai
varăşei Elena Ceauşescu a slaviei, pentru întărirea răşei Elena Ceauşescu a rii româno-iugoslave, atât Î stat, ca principală sursă bune de hrănire şi îngri
fost oferit un dineu de prieteniei şi colaborării fost oferit, vineri, un de pe plan bilateral cit şi pe J de sporire a veniturilor jire a vacilor cu lapte,
| băneşti şi de rentabilizare
în special la A.E.I. Vaidei,
către tovarăşul Ivan Stam- dintre ele, pentru noi suc jun de către tovarăşul arena internaţională. A « a culturilor. în acest eon este posibil să fie dimi
bolici, preşedintele Prezi cese în opera de construi Bo.şlco Krunici, preşedinte fost subliniat rolul ce re ii text, s-a subliniat că, chiar nuate restanţele la produc
diului Republicii Socialis re a socialismului în le Prezidiului Comitetului vine fiecărui partid comu J şi în condiţiile de secetă ţia marfă, să fie mai bine
to Serbia. România şi Iugoslavia. Central al Uniunii Comu nist în îndeplinirea cu
niştilor din Iugoslavia. succes a misiunii istorice 1 prelungită, era posibil ca, valorificat potenţialul pro
în timpul dejunului, asumate în faţa propriu prin aplicarea cu maximă ductiv ai animalelor în
CONVORBIRI desfăşurat într-o atmosfe lui popor, de construire a J răspundere a tehnologiilor perioada de stabulaţlc şi
CU TOVARĂŞUL BOSKO KRUNICI, ră caldă, prietenească, to societăţii socialiste şi co * avansate şi la C.A.P. Ro- în întreg anul viitor. în
varăşul Nicolae Ceauşescu muniste, ţinînd seama dc | moşel şi Pişchinţi să se acelaşi timp, s-a cerut ca
PREŞEDINTELE PREZIDIULUI C.C. AL U.C.I. şi tovarăşul Boşko lvrunici condiţiile specifice clin fie J înregistreze recolte mai şi gospodăriile populaţiei
au rostit toasturi, care au care ţară. bune la cereale şi cartofi, să-şi aducă în mai mare
(Urmare din pag. 1) zc pentru imprimarea unui pus în evidenţă caracterul Toasturile au fost urmă I ceea ce ar fi permis să •măsură contribuţia la
curs nou în viaţa inter rodnic al vizitei, al con rite cu viu interes şi sub ( * fie substanţial depăşite realizarea sarcinilor ce le
bieme economice şi poli naţională. vorbirilor purtate, pre liniate cu aplauze dc cei livrările la fondul de stat revin din programul de
tico mondiale, să ncţione- A fost reafirmată hotă- cum şi însemnătatea în- prezenţi. • la produsele respective. autoconducere şi aulo-
I Exemplul oferit de C.A.P. aprovizionare teritorială.
i Romos, care în acest un a Referindu-se la activita
* obţinut peste fl 500 kg orz, tea desfăşurată sub condu
1 | 4 500 kg grîu şi 4 G00 kg
sovieto americane desfă pe pieţele internaţionale Israel, într-o manieră care S * porumb la hectar trebuie cerea comitetului comu
T
nal dş partid de către lo
I B3S!i20 şurate, în octombrie, la de devize şi, în special, să nu contribuie la pre î t să fie urmat şi de către cuitorii comunei pentru
Moscova şi continuate la
deprecierea dolarului.
lungirea ocupaţiei israe-
s
e-
înfăptuirea
sarcinilor
J celelalte unităţi agricole
Washington.
asemenea secretarului ge I
§] MOSCOVA. - ‘La liene. Documentul cere de din comună. conomico-sociale în profil
!) m MOSCOVA. - Biroul BONN. - La Karls Moscova a fost semnat un s I Importante rezerve cc teritorial, comuniştii Mir-
l Politic al C.C. al P.C.U.S., ruhe au avut loc convor acord pe trei ani de cola neral al O.N.U. să pu J trebuie mai bine puse în cea Pătrînjan, Nicolae
j. analizînd rezultatele acţiu- biri între Helmut Kohl, borare tehnico-ştiinţifică nă la punct un program î | valoare există şi în pri- Fisti.ş, Ion Vasiescu, Maria
'I nilor desfăşurate cu pri- cancelarul R.F. Germania, între Academia de ştiinţe de asistenţă economică şi N ■» vinţa dezvoltării sectoru- Vasilcu, Saveta Tănase,
1 lejul aniversării a 70 de Francois Mitterrand, pre a U.R.S.S. şi Societatea socială in favoarea po î | lui zootehnic, în special Ilie Iona.şcu şi Gheorghe
!| ani- de la Marea Revolu- şedintele Franţei şi pri americană a inginerilor porului palestinian şi să S J pentru creşterea efecti- Bunea au relevat cu exis
în \
> ţie Socialistă din Octom- mul ministru Jacques Chi mecanici. Acordul preve urmărească transpunerea vclor, a producţiei anima tă realmente condiţii ca
| brie, a reliefat importanţa rac - informează agenţia grabnică a acestuia s I liere marfă şi a eficienţei fiecare unitate agricolă şi
deosebită a întilnirii eon de contacte între specia practică în strînsă coope
s DPA. Reprezentanţii celor lişti şi schimburi de in rare cu Organizaţia pen 1 J muncii în acest sector. comuna în ansamblul său
ii ducătorilor şi reprezerfîan- două ţări s-au pronunţat | Realizarea în totalitate a să-şi aducă o contribuţie
* ţilor partidelor comuniste pentru întărirea cooperării formaţii, posibilitatea or tru Eliberarea Palestinei. 2 efectivelor de bovine şi mai însemnată la înfăp
J şi muncitoreşti, socialiste, întro R. F. Germania şi ganizării de laboratoare şi I I ovine stabilite pentru fie- tuirea obiectivelor noii
1 social-democrate, ai altor colective ştiinţifice comu îi AMMAN. - Regele *
Franţa în domeniul apă ne pentru cercetarea unor Hussein al Iordaniei a de s care unitate şi pentru gos- revoluţii agrare, a sarci
jj forţe politice progresiste, rării, a informat un purtă probleme actuale ale ştiin clarat în cadrul unei con î ( podăriile populaţiei irnpu- nilor si orientărilor date
3 ai mişcărilor de eliberare tor de cuvînt al guvernu ţei şi tehnicii — în dome ferinţe de presă ţinute ne, aşa cum s-a subliniat de secretarul general al
' naţională, care au parti- lui vest-german. Au fost niul noilor materiale, sur ! în cadrul adunării, o răs partidului, t o v a r ă ş u l
|j cipat la festivităţile orga- abordate, totodată, pro selor de energie, ecolo după reuniunea extraor s I pundere deosebită din par- Nicolae Ceauşescu, privind
nizaîe la Moscova. Intîlni- bleme privind criza de pe dinară arabă la nivel înalt J tea organizaţiilor de partid obţinerea unor producţii'
Ij rea - transmite agenţia pieţele financiare interna giei. că „reconcilierea siriano- 1 ( şi a conducerilor dc uni- sigure şi stabile, creşte
J TASS — este apreciată ţionale şi rezolvarea pro irakianâ realizată în tim » taţi pentru îmbunătăţirea rea eficienţei întregii ac
îi NAŢIUNILE UNITE. -
ii drept un început al unui blemelor financiare şi a- Comitetul pentru probleme pul întilnirii este reală şi I | reproducţiei, pentru în tivităţi din agricultură.
* larg dialog al forţelor in- gricole ale C.E.E. prin e- economice şi financiare al se aşteaptă ca ea să du
i ternaţionale de stingă, al forturi comune. Adunării Generale a că la paşi pozitivi în di î
I statornicirii unor contacte intr-un comunicat co O.N.U. a adoptat, cu 126 recţia consolidării relaţii I LICEUL INDUSTRIAL NR. 3 DEVA
* s
1 intre acestea în vederea !
mun, dat publicităţii după de voturi favorabile şi lor dintre cele două ţări" s 1 ÎNCADREAZĂ PRIN CONCURS
3 eliminării pericolului de convorbirile dintre miniş două împotrivă (S.U.A. şi
, război şi a rezolvării altor trii de finanţe ai R.F.G. şi Israel) un proiect de rezo - informează agenţia ! ® instalator instalaţii sanitare şi încâi-
¡1 probleme majore ale uma- Franţei, cole două ţâri luţie care face apel la în QNA. *
’ nităţii. cheamă S.U.A. să-şi redu treaga comunitate interna ! 2 zire centrală.
1 Biroul Politic a exami- că imediat deficitul buge ţională să acorde asisten J ! Condiţiile de încadrare sînt cele prevă-
J nat şi aprobat, totodată, tar, avînd în vedere evo ţă populaţiei palestiniene | I zute de Legea nr. 57/1974,
g rezultatele convorbirilor luţiile ce se înregistrează din teritoriile ocupate de
18 Informaţii suplimentare la telefon 22231.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cer bu, Ion Ciocleî, Dumitru Gheonea, Tiberiu Jstrate (redactor şef)- lucía Elena liciţi, Gheorghe Pa Vel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob I 4,1()li5 I
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane j 11275, 1-2157, 11505, Telex î 72288. TIPARUTM Tipografía Deva, str. 23 August nr. 275