Page 51 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 51
> DUMINICĂ, 15 NOIEMBRIE 1987 Pag. 3
tru — un uot pentru uni împliniri
9
n f l o r i r e a p a t r i e i s o c i a l i s t e !
ia — sublinia tovarăşul Ioan mă realizări pe şantierele
Imn ei gospodăriri, ale în
II- Popa, de la sectorul de
frumuseţării permanente.
ei gospodărie comunală şi • Baza fehnico-
Asemenea gînduri şi fap
u- locativă al Consiliului materială a agricul
te am consemnat şi la
iii popular municipal. în turii hunedorene s-a
Orăştie, Haţeg şi Călan, la
:le toate cartierele, pe toate Simeria.' Am scris dc-a dezvoltat şi moderni
or străzile, deputaţii, aso lungul anilor despre hăr zat an de an, unită
ciaţiile de locatari au de nicia .cetăţenilor, a oame ţile agricole folosind
ui clanşat adevărate între nilor muncii, care au luat judicios investiţiile a-
ni ceri pentru frumos, pen hi'rleţul şi tîrnăcopul, sapa cordafe de stat şi
o- tru o tot mai bună gos şi grebla pentru a-şi face fondurile proprii.
re podărire. Aş zice, fără locul în care trăiesc tot
mai frumos, mai primenit. © în actuala legis
■ii teama de a greşi, că pe Dar nu putem trece nici
r- harta capitalei judeţului peste destoinicia şi dărui latură, datorită grijii
n- se vede la tot pasul mina rea locuitorilor din Ro- acordate ridicării po
Lll harnicilor ei locuitori. mos, care s-au situat pe tenţialului productiv
locul I pe ţară, indica şi folosirii raţionale
torii bunei gospodăriri a pămîntului, supra
fiind de bază în alcătui faţa arabilă a jude
rea acestui clasament. Dar ţului s-a extins cu
te, cu pasiune asemenea lucruri de laudă 1 450 ha, s-au reali
am notat şi la Dobra —
•locul al doilea pe ţară, zat amenajări noi
pentru irigaţii pe mai
useţea oraşelor la Ilia şi Geoagiu, Rapolt mult de 5 500 ha,
şi Balşa, Baia de Criş,
Boşorod, Vaţa de Jos, To- combaterea eroziunii
r hunedorene teşti, Ghclari... solului pe 24 400 hec Cea mai recenta investiţie finalizată la C.S. Victoria Călan, bateria de cocs nu
încheiem succintele gîn tare, desecări pe mărul t funcţionează din plin. Şeful dc schimb pe secţie subingincrul Nticotlim
Oargă urmăreşte cu satisfacţie evacuarea primelor cantităţi de cocs incandescent.
duri de laudă la adresa 28 300 ha şi lucrări
hărniciei cetăţeneşti do de ameliorare a pa
vedite pe şantierele bunei jiştilor naturale pe
—- încă din primăvară, gospodăriri a oraşelor şi 51 000 ha. Ca urma
o- noi am declanşat o ade satelor noastre, cu un re, au sporit produc
a- vărată întrecere, pentru scurt bilanţ. în perioada ţiile medii la hectar
ca în anul Conferinţei Na actualei legislaturi, valoa
îr rea lucrărilor realizate şi contribuţia la fon
a- ţionale a partidului ora prin munca patriotică a dul de stat, la înfăp
m şul Brad să îmbrace cea
mai frumoasă haină — cetăţenilor depăşeşte 1,6 tuirea autoconducerii
ai
ne declara tovarăşă Mar miliarde lei. S-au extins
m şi autoaprovizionârii
gareta Dănilă, vicepre şi întreţinut mii de metri
şi şedinte al biroului execu pătraţi de zone şi spaţii teritoriale.
te tiv al Consiliului popu verzi, s-au plantat mii de
,a lar al oraşului Brad. Mii pomi, arbori şi arbuşti • Pentru dezvol
a- şi mii de cetăţeni în frun tarea şi moderniza
ornamentali...
u- te cu deputaţii au efec Pe întreaga hartă a ju rea sectorului zoo
u- tuat mii de ore de muncă
deţului nostru, angajarea, tehnic s-au dat în
is- patriotică pentru întreţi
participarea cetăţenească folosinţă noi spaţii
la nerea zonelor şi spaţiilor
în muncă, pentru mai
te verzi, au plantat flori, ar în vederea adăposti-
bine, pentru mai frumos
bori şi arbuşti ornamen rii a peste 73 000 bo
este o faptă de fiecare zi.
tali, au ieşit zi de zi la vine, 107 000 ovine
Laudă celor care sînt me întreprinderea mecanică Orăştie. Lăcătuşul specialist Traian Mihuţ unul dintre
întreţinerea lor. Anul a- fruntarii secţiei sculărie şi fiul său Nicolae s-au reînlîl nit pe planul meseriei. Ducînd
reu în fruntea ei 1 şi 132 000 porcine. ştafeta muncii şi a hărniciei mai departe, Nicolae, Ja nu mai doi ani după absolvirea
cesta oraşul nostru se mîn- liceului şi a unui curs spe cial de operatori lucrează pe cea mai modernă şi comple
dreşte cu cele mai de sea GH. I. NEGREA © Efectivele de a- xă maşină de prelucrat prin electroero/.iune din dotarea secţiei. Iar astăzi, tot împreu
nă vor vota pentru bine şi progres. Foto NICOLAE GHEORGHIU
niniale au crescut în
aceeaşi perioadă cu Judeţul Hunedoara se bucură de La 4 000 de apartamente $-au
nute de elevi în concursurile naţionale pe dis mai mult de 3 600 un înalt grad de urbanizare. Nu
cipline şcolare şi meserii, de cele 203 titluri de bovine şi 13 000 o- mai în perioada actualei legislaturi efectuat îmbunătăţiri de con
laureat atribuite în Festivalul naţional „Cînîa- s-au dat în folosinţă : fort.
tarea României". A sporit deopotrivă baza sa vine în sectorul coo Reţelele de apă au fost extin
materială prin construirea, reamenajcirea, mo peratist, iar în I.Â.S. ® 7 301 apartamente — în anul se cu 48 de kilometri.
dernizarea a 42 cabinete şi laboratoare, a să efectivul de porcine 1985 S-au realizat 47 000 metri pă
lilor de sport de la liceele din Petroşani, Hu a înregistrat un spor ® 2 901 apartamente — în anul traţi de străzi noi.
nedoara, Vulcan prin crearea a noi locuri de de peste 10 000 ca 1986 Lungimea reţelelor de termofi-
cazare în internate. pete. © 2 414 apartamente — în pri
mele nouă luni din acest an. care s-a extins cu 2,6 kilometri.
O coincidenţă fericită a făcut ca legislatura
care se încheie astăzi să corespundă în plan
cultural cu perioada de desfăşurare a ediţiei
a Vl-a a Festivalului naţional „Cîntarea Româ
niei" în care mişcarea artistică hunedoreană a
marcat o prezenţă deosebită. La obţinerea Ba
cului fruntaş au contribuit cele 657 titluri de
laureat. Aceste rezultate scot cu preg
nanţă în evidenţă baza de masă de care dis
pune cultura hunedoreană care cuprinde :
© 3 967 formaţii artistice
© 483 cercuri de creaţie
® Tn rîndul lor activează aproape 120000
mineri, siderurgişfi, energeticieni, constructor»,
ţărani cooperatori, elevi, studenţi.
în aceeaşi perioadă s-a dezvoltat substan
ţial baza materială, prin deschiderea sediiBor
Palatului cultprii din Deva ce oferă, deopotri
vă, un spaţiu nou Bibliotecii judeţene, secţie»
de artă a Muzeului judeţean, galeriilor de ar
tă din Deva, secţiei do istorie de la Ţebea oi
r n
Muzeului judeţean, precum şi p ‘ construirea
noilor cămine cultura.o din Unirea, Cerbâl,
Chitid, Vă^magc», a uns' librării ia î.upeni.