Page 57 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 57
Vizita oficială de prietenie tn ţara noastră
a tovarăşului Mengistu Haile Mariani,
secretar general al C. C. al Partidului
Muncitoresc din Etiopia, preşedintele
Republicii Populare Democrate Etiopia
CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE LA UNELE
OBIECTIVE
La Palatul Consiliului eficiente de dezarmare, în
de Stat au continuat» primul rînd de dezarmare SOCIAL-EDILITARE
marţi, 17 noiembrie, con-* nucleară, apărării păcii şi DIN CAPITALĂ
vorbirile oficiale între to vieţii pe pămînt. în acest
Anul XXXIX, nr. 9 332 MIERCURI, 18 NOIEMBRIE 1987 4 pagini - 50 ban! varăşul Nicolae Ceauşescu, context, a fost salutată
secretar general al Parti înţelegerea recentă dintre Marţi dimineaţa, tova
dului Comunist Român', U.R.S.S. şl S.U.A. cu răşul Mengistu Haile Ma
general
preşedintele Republicii So privire la acordul pentru riam, secretar Central al
al
Comitetului
cialiste România, şi tova
Í n t Im p i na r e a. C on î ¿.r in ţel. N a ţi ó n a 1 e a* partidului eliminarea rachetelor cu Partidului Muncitoresc din
răşul Mengistu Haile rază medie şi mai mică
3 Mariam, secretar general de acţiune din Europa şi Etiopia, preşedintele Re
al Comitetului Central al din Asia. A fost expri publicii Populare Demo
SPIRIT REVOLUŢIONAR, CONŞTIINŢĂ ÎNAINTATĂ» Partidului Muncitoresc mată convingerea că sem crate Etiopia, celelalte
din Etiopia, preşedintele narea acestui acord va persoane oficiale care II
PUTERNICĂ MOBILIZARE ÎN MUNCĂ Republicii Populare De deschide calea spre rea însoţesc, au vizitat obiec şi
tive
social-cdilitare
mocrate Etiopia. lizarea de noi înţelegeri
în vederea eliminării to cartiere din Capitală.
în cadrul convorbirilor tale a armelor nucleare Vizita a început la noua
BRAD. Analiză exigentă, direcţii ciare de acţiune s-a procedat la o infor de pe continentul euro linie de metrou Pipera —
mare reciprocă privind ac
Piaţa Unirii 2, dată recent
tivitatea şi preocupările pean şi din întreaga lume. în exploatare. Oaspetele
celor două partide în do Abordîndu-se unele pro a apreciat calitatea lucră
pentru continua perfecţionare a muncii nomico şi sociale în cele bleme legate de actualele rilor şi gradul de funcţio
eco
construcţiei
meniul
conflicte şi stări de ten
două ţări. siune existente în diferite nalitate a acestui modern
Problema care s-a pus cu justificat temei, în ca Iul de justificări, nu au Cei doi conducători de regiuni ale lumii s-a sub mijloc de transport în co
cu acuitate în cadrul ple drul plenarei a fost relie acţionat ferm pentru so liniat că se impune să mun. S-a mers apoi în
narei de activ a Comitetu fat faptul că organele şi luţionarea operativă a pro partid şi*de stat au efec fie intensificate eforturile cartierul Crîngasi unde
tuat apoi un larg schimb
lui orăşenesc de partid organizaţiile de partid, blemelor şi dificultăţilor de păreri în legătură cu pentru soluţionarea lor pc s-a luat cunoştinţă de a-
Brad a fost aceea a per consiliile oamenilor mun ivite în munca de fiecare principalele probleme ale calc politică; prin trata •menajările complexe ale
fecţionării şi îmbunătăţi cii nu s-au implicat îndea zi. în prezent, însă, sîntem tive. fiului şi Iacului de acu
rii muncii organelor .şi or juns şi nu au acţionat în amplu angajaţi în recupe actualităţii politice interna tn legătură cu situaţia mulare Dîmboviţa, de do
ganizaţiilor de partid, suficientă măsură pentru rarea restanţelor. ţionale, o atenţie deosebită tările de agrement din
acordată
opririi
fiind
creşterii substanţiale a eliminarea lipsurilor, per Analiza exigentă şi res cursei înarmărilor şi tre
competenţei şi contribu fecţionarea activităţii pro ponsabilă a activităţii in (Continuare in pag. a 4-a) (Continuare în pag. a-4-a)
ţiei comuniştilor la mate ductive, a coordonării şi dustriale din oraşul Brad cerii la măsuri concrete şi
rializarea sarcinilor şi o- a reliefat o seamă de nea
biectivelor prezente şi de PLENARE junsuri şi în munca comi
perspectivă. Acest lucru, tetelor de partid de la
înlrucît, ntît raportul, cit ALE COMITETELOR mina Ţcbea, Uzina de u-
şi dezbaterile au reliefat MUNICIPALE tilaj minier şi reparaţii
că, deşi pe cele zece luni Crişcior, Secţia de mobilă
ale anului in curs au fost Şl ORĂŞENEŞTI a I.P.L. Deva. Nu s-a rea
dobîndite o seric de rezul DE PARTID lizat productivitatea mun
tate bune — producţia cii in subteran, şi nici pla
marfă industrială depăşi nul la utilaj minier, piese
tă cu .12 milioane lei, 1,8 turnate din fontă şi oţel,
milioane d.’păşire la in conducerii ei, care să asi vagoneţi minieri. Faţă de
vestiţii industriale şi 3,5 gure condiţiile îndeplinirii aceste neîmpliniri, plena
■milioane lei la eOnstrucţii- integrale a planului şi an ra a luat atitudine fermă,
montaj etc. —, în activi gajamentelor. criticând aspru activitatea
tatea colectivelor muncito — Am rămas datori eco comitetelor de partid, a
reşti din oraş s-au înre nomiei naţionale cu în conducerilor unităţilor şi
gistrat o seamă de lipsuri semnate cantităţi de ma a cadrelor de conducere
şi deficienţe care trebuie terii prime — sublinia în din diferite sectoare pen
grabnic înlăturate. S-au cuvîntul său Viorcl Popa, tru rezolvarea probleme
menţinut o serie de nea secretarul comitetului de lor, eliminarea neajunsu
junsuri în organizarea partid de la I. M. Barza. rilor şi stabilirea unor mă
producţiei şi a muncii, fo Aceasta şi datorită faptu suri concrete şi urmărirea
losirea la capacitate a ma lui că nu am valorificat lor pînă ia finalizare. La
şinilor, utilajelor şi insta în întregime potenţialul problemele subliniate de
laţiilor, a forţei de muncă uman şi material de care
şi timpului de lucru, res dispunem. Organele si or VALENTIN NEAGU
pectarea disciplinei teh ganizaţiile noastre de
nologice în acest context. partid au acceptat tot fe- {Continuare în pag. a 2-a)
Angajare hotârîtă pentru îndeplinirea în cele TN ZIARUL DE AZI ;
mai bune condiţii a indicatorilor de plan H Economisirea energiei — îndatorire primordiala a
fiecărui om al muncii, a fiecărui cetăţean 01 Familii
într-o atmosferă de lu Petru Barna, preşedintele perioadă au fost predate dc la staţia dc beton De in marea familie a colecti vului @ De la o zi... la alta
cru. dc responsabilă anga consiliului oamenilor mun beneficiarilor o scrie de va, şeful echipei de zi
jare muncitorească, revo cii, cit şi în intervenţiile obiective, între care: fer dari Martin Soporan —
luţionară, adunarea gene celor care au luat cuvîn- ma de iepuri Mintia, ha preocupărilor insuficiente
rală a reprezentanţilor oa tul au fost reliefate efor la agroalimentară din Lu- ale cadrelor dc conducere
menilor m u n c i i din turile deosebite ale brigă peni, laboratorul de ali pentru asigurarea celor Producţia anului viitor
T.A.G.C.M. Hunedoara- zilor de construcţii din De mentaţie publică, centrul mai bune condiţii de lu
Dova a analizat, în spiri- va, Haţeg, Orăştie, A.S.I.M. de intervenţii al I.R.E., cru pe şantiere. Iarna pre
tuţ. orientărilor şi indica şi S.U.T. Deva, A.C.M. depozitul I.J.R.V.M.R. — lungită şi cu temperaturi să fie pregătită temeinic !
ţiilor formulate de secre Petroşani în vederea rea în Petroşani, trei hale la scăzute din primul trimes
tarul general al parti lizării locuinţelor planifi ferma dc porci din Gel- tru al anului, în uncie pe Consfătuirea judeţeană posibilităţi înregistrate în
dului. tovarăşul Nicolae rioade de timp lipsa unor la care au participat in acest an, accentul a fost
Ceauşescu, la plenara C.C. materiale de construcţii ginerii şefi din unităţile pus pe măsurile ce trebuie
al P.C.R. din 5 octombrie Adunările generale ale oamenilor (oţel-beton PC, profile, cultivatoare de sfeclă de întreprinse şi finalizate în
a.c., activitatea desfăşura muncii — expresie a democraţiei plase sudate, cablu coaxial, zahăr a analizat recent timpul cel mai scurt
tă dc consiliul oamenilor conductori electrici, obiec rezultatele înregistrate în posibil în s c o p u 1 pre
muncii, de colectivele trus şi autoconducerîi revoluţionare te sanitare, ciment), apro acest an la cultura res gătirii de pc acum
tului pentru înfăptuirea vizionarea neritmică eu
sarcinilor de plan în pe carburanţi, asigurarea cu
rioada trecută din arest cate, mai ales în locali mar, 18 .130 mp spaţii co întîrzicre a condiţiilor de Pe marginea consfătuirii judeţene privind
an. în cadrul forului de tăţile Văii Jiului. S-a a- merciale la parterul blocu execuţie pentru unele lu
mocraţiei şi autoconduce- preciat că realizările obţi rilor ş.a. crări din plan (DDE-uri, cultura sfeclei de zahăr
rii muncitoreşti, ’construc nute în cursul anului pe în spirit critic .şi auto a m pi asa mente, finanţare),
torii lumedoreni nu dez întregul trust nu reflectă critic, cei care au parti la care se adaugă delăsa
bătut/ de asemenea, cu posibilităţile tehnico şi cipat la dezbateri au făcut rea şefilor dc echipe, pectivă şi a stabilit teh a unor baze trainice re
maximă răspundere şi c- materiale de care dispune referiri la modul in care maiştrilor, conducătorilor nologia ce trebuie respec coltei viitoare. Un fapt
xigenţă, indicatorii de colectivul, că în zilele ră s-a lucrat, la greutăţile de brigăzi pentru instau tată cu rigurozitate pentru pozitiv este că arăturile
plan ce revin trustului în mase pînă la sfîrşltul a- întîmpinatc pe şantiere. rarea unui climat dc de ca în anul viitor să se s-au efectuat pc toate su
anul 1988, au adoptat un nului trebuie valorificaţii Restanţele acumulate se plină ordine şi disciplină, obţină recolte sigure şi prafeţele ce se vor cultiva
cuprinzător program de fiecare oră dc lucru pen datorează în cea mai ma de valorificare superioară stabile, la nivelul cerin în primăvară cu sfeclă de
măsuri politico-organiza- tru a se recupera restan re parte — arătau ingine a timpului de lucru, a mij ţelor noii revoluţii agra zahăr.
torice şi teh nico-cconorni ţele înregistrate în pro rii Marcel Rinder, adjunct loacelor tehnice din dota re. Cu acest prilej, s-a întrucit fertilizarea este
ce în vederea realizării lor ducţie. După cum a reie şef brigadă nr. 1. Florian re şi a forţei de muncă — relevat că soarta produc un factor decisiv in spo
exemplare, astfel ca şi in şit din documentele pre Lazea, şef brigadă nr. 2, sînt principalele cauze ale ţiei depinde hotărîtor de
continuare puternicul de zentate,_ în cele 10 luni din Grigore Alexandrescu, in rămânerilor în urmă. Pro modul cum specialiştii din rirea recoltei la hectar,
taşament de muncă al acest an, planul de con- giner şef Ia A.S.I.M., punerile care s-au făcut, unităţi şi mecanizatorii a- în fiecare unitate este ne
T.A.G.C.M. să contribuie strucţii-montaj al trustu Gheorghe Buşagă, şef bri- în completarea programu sigură aplicarea tehnolo cesar să fie aplicate cel
în m,od hotărîtor la fina lui a fost îndeplinit în gardă nr. 5, Gheorghe Ma lui de măsuri au vizat u-. giei avansate specifice cul
lizarea obiectivelor' de in proporţie de numai 77,01 tei» dlrecto-r A.C.H., Nico ne'le domenii hotărâtoare turii sfeclei dc zahăr. NICOLAE TÎRCOB
vestiţii prevăzute a se e- la sută, activitatea de in lae Maioreşcu, director
xeeufca în judeţul nostru. dustrie 100,21 la sută, iar S.U.T., subinginerul Petre LI VIU BRAICA Ţinând seama de defi
Atât în darea, de seamă productivitatea muncii de Drăghici, şef brigadă nr. cienţele ce s-au manifes
prezentată de tovarăşul 83,16 la sută. în aceeaşi 3, maistrul Avei Bozan, (Continuare în pag. a 3-a) tat şi. de Fezultalele sub (Continuare in pag. a 3-a)