Page 58 - Drumul_socialismului_1987_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU

ADUNĂRI Şl PLENARE ALE ORGANIZAŢIILOR DE PARTI

sjmewai 0 adevărată cotitură în munca tuturor comuniştilor | — Rezultatele obţinute în eee;

Eveniment de maximă combustibil, întărirea dis­ surilor" —..Emil Irimie, nescxdc partid, biroul său,
importanţă pentru activi­ ciplinei tehnologice şi de secţia Simeria a C-S. Hu­ nu au acţionat cu fermii oglinda muncii politico-organîzi
tatea comuniştilor, plena­ muncă. Toate aceste de­ nedoara; „Este necesară la tate pentru organizarea şi
ra de activ a Comitetului mersuri s-au concretizat noi o mai profundă acti­ conducerea întregii activi­ Plenara cu activul a Co­ ţii. şl desfacerea ..mărfuri­ nizării .
orăşenesc de partid Sirne- în realizarea la nivelul' o- vitate educaţională, o mai tăţi, au admis justificări mitetului comunal dc lor, centrul de legume şi' zarea in
ria a constituit o adevăra­ raşului a producţiei mar­ bună gospodărire a u- de tot felul şi nu au luat partid Ilia, a analizat te­ fructe şi. altele care şi-au că a iu
tă cotitură în munca or­ fă industriale în propor­ riităţii" — Iosif Rădic, măsuri hotărîte faţă de meinic şi aprofundat acti­ îndeplinit şi depăşit sar­ tori. Cor
ganelor şi organizaţiilor ţie de 102,9 la sută, a pro­ I.M.M.R.; „Mai avem mult cadrele din conducerile vitatea desfăşurată în cele cinile la marea majorita­ partid a
de partid, a tuturor oame­ ductivităţii muncii — 103,4 de făcut în privinţa dis­ unităţilor care nu şi-au 10 luni trecute din acest te a indicatorilor de plan. rioadele
nilor din acest înfloritor la sută, a producţiei nete ciplinei, a răspunderii fa­ făcut datoria. Faţă de a- an, în industrie, agricul­ S-au ; înregistrat rezultate mobilizîi
oraş al judeţului. Plenara — 103,9 la sută. ţă de materializarea sar­ seinenea aspecte, au luat tură şi în celelalte sectoa­ superioare şi în agriciiltul de pe o
a analizat înti'-un înalt în cadrul plenarei s-a cinilor ce ne revin" — Iu­ atitudine şi au făcut pro­ re ale vieţii economico-so- ră, obţinîndu-se la uncie torii dii
spirit de exigenţă şi res­ insistat însă' asupra ne- lian Drişman, staţia C.FJR. puneri concrete pentru ciale. Raportul prezentat, culturi — orz şi grî-u în' instituţii
ponsabilitate felul în care îniplinirilor' care s-au ma­ triaj. în acelaşi context, perfecţionarea muncii Ro­ precum şi participanţii la special — recolte bune. tă uprec
s-a acţionat în primele 10 nifestat în munca organe­ au mai participat la dez­ mulus Tot, loan Darabant, dezbateri au reliefat — ca — întreaga muncă po- ea şi or,
luni ale acestui an pen­ lor şi organizaţiilor de bateri Toan Popa, Petru Eaurenţiu Colcer, Gcorgcl factor esenţial al rezulta­ iîtico-organizatorică a or­ ţiile de
tru realizarea marilor sar- partid, a colectivelor mun­ Lungu, Petru Dănuţ, Reican. telor superioare obţinute ganizaţiilor de partid şi a rile unii
cini ce revin colectivelor citoreşti. Raportul prezen­ Ghcorghe Baciu. Din multitudinea dc în numeroase domenii — comitetului comunal a fost cu mai
muncitoreşti, ceea ce a dat tat, cît şi cei care au par­ O atenţie deosebită a idei, soluţii şi concluzii creşterea continuă a rolu­ orientată spre realizarea pentru 1
posibilitatea relevării u- ticipat la dezbateri au scos fost acordată activităţii u- practice relevate în ple­ lui organizaţiilor şi orga­ sarcinilor economice — o- desfăşur
nor concluzii cu reală va­ în evidenţă o seamă de nităţilor din agricultură, nară pentru îmbunătăţirea nelor de partid, implica­ biectiv do maximă însem­ Pornir
loare practică, stabilirii lipsuri şi neajunsuri care domeniu care ocupă un întregii activităţi, subli­ rea tot mai puternică a nătate subliniat de secre­ tele nec
unor măsuri şi căi concre­ au dus la neîndeplinirea loc important în economia niem necesitatea creşterii acestora în organizarea, tarul general al parti­ registrat
te de acţiune pentru îm­ producţiei fizice şi a celei oraşului. în esenţă, s-a a- rolului conducător al or­ coordonarea şi buna des­ dului, tovarăşul Nicolae gri colo c
bunătăţirea şi perfecţiona­ pentru export, la neroali- rătat că producţiile obţi­ ganelor .şi organizaţiilor de făşurare a muncii. „în Ceauşcscu, în cuvântarea Mureşan
rea muncii. zările din investiţii. nute nu s-au ridicat la partid, abordarea diferen­ perioada supusă analizei rostită la plenara C.C. al tivul a <
S-a reliefat că, în pe­ Secretarul comitetului nivelul prevederilor anu­ ţiată, de către comitetul —- se sublinia în raport — P.C.R. din 5 octombrie a.c. organele
rioada analizată, comitetul de partid al întreprinde­ lui 1987. Condiţiilor clima­ orăşenesc, a problemati­ s-a desfăşurat o muncă — arăta în cuvîntul său de parti
orăşenesc de partid, orga­ rii „Marmura", Petru Pop, tice neprielnice din acest cii fiecărei unităţi în par­ politică axată în princi­ Sabin Faur. Acest fapt o- celor dc
nele şi. organizaţiile sale arăta că, deşi s-au depus an li s-au adăugat lipsu­ te şi acordarea unui spri­ pal pe realizarea sarcini­ glindeşte capacitatea mo­ rîu-le ci
au desfăşurat o intensă eforturi stăruitoare, reali­ rile manifestate în orga­ jin mai consistent celor lor economice, care a con­ bilizatoare a organizaţiilor îmbunat
muncă politico-organizato- zările colectivului nu se nizarea producţiei şi a care întîmpină greutăţi în dus la obţinerea unor re­ de partid în antrenarea metodele
rlcă şi educativă în vede­ prezintă la nivelul cerin­ muncii, neexecutarea la realizarea sarcinilor, ur­ zultate bune şi chiar foar­ comuniştilor, a tuturor oa­ implice
rea conducerii şi coordo­ ţelor. Există şi cauze o- timp şi de calitate, a tu­ măririi mai îndeaproape, te bune în numeroase u- menilor muncii la înfăp­ pundere
nării activităţii economice bicctivc, dar organele şi turor lucrărilor, nefolosi- pînă ia finalizare a mă­ nităţi, ceea ce relevă spo­ tuirea politicii partidului. activităţ
şi sociale din oraş. O a- organizaţiile de partid de rca posibilităţilor de iri­ surilor stabilite. S-a re­ rirea maturităţii politice Plenara cu activul a Co­ există <
tenţic deosebită s-a acor- . aici nu au găsit cele mai gare etc. liefat, de asemenea, nevoia a organizaţiilor de partid, mitetului comunal de bune, h
dat perfecţionării metode­ bune soluţii şi nu au ac­ Aceste lipsuri, s-a re­ îmbunătăţirii stilului do capacitatea lor de a mo­ partid TI ia s-a oprit pe mînţarei
lor de muncă, permanentei ţionat cu exigenţă şi răs­ liefat în cadrul plenarei, muncă pentru antrenarea biliza toate energiile crea­ larg asupra neîmpiinirilor se s-a i
adaptări a actului de con­ pundere pentru elimina­ ' se datoresc şi modului ne­ mai responsabilă a între­ toare de care dispune din domeniul economic. tate cu
ducere la. sarcinile speci­ rea celor ce ţin direct de corespunzător în care au gului activ de partid la Hia". Raportul şi partici­ Dacă unităţile menţionate bulaţia
fice fiecărui colectiv îii competenţa şi atribuţiile acţionat organele şi orga­ rezolvarea problemelor, a panţii la discuţii — Şte­ mai sus au înregistrat re­ put şi
parte, la'' problemele con­ proprii. Pe altfel, în ca­ nizaţiile dc partid, condu­ întăririi controlului pe fan Ciolănel, Teodor Po- zultate bune, în schimb, bune ec
crete ce trebuie rezolvate drul plenarei s-a reliefat cerile colective şi specia­ fiecare domeniu dc activi­ pescu, loachim Roşea şi agricultura are substan­ —- jt
Jnţr-o perioadă sau altă, faptul că aceste tendinţe liştii din unităţile, agrico­ tate, iar pe baza unei alţii — au subliniat rezul­ ţiale restanţe în îndepli­ nea în c
jla'..greutăţile şi deficien­ s-au regăsit şi în munca le care nu au .militat ferm profunde cunoaşteri a rea­ tatele bune înregistrate de nirea sarcinilor de plan. te Gutia
tele înregistrate în munca altor organe şi organizaţii pentru realizarea integra­ lităţii, o mai bună plani­ sectorul forestier, coloana In Cele trei unităţi agri­ xin 'V'T i
Oamenilor. în acest fel s-a din oraş' '— secţia Sime- lă a sarcinilor şi punerea ficare, organizare şi con­ I.T.A., unitatea dc meca­ cole cooperatiste de pe ra­ lipsirile
reuşit să se intervină mai ria a C.S.H., Fabrica de în practică a programelor ducere a întregii activi­ nizare şi transport fores­ za comunei s-nu obţinut întreprii
operativ, şi să se sprijine industrializarea laptelui, prioritare. S-a subliniat tăţi. tier, ocolul silvic, coopera­ producţii mult inferioare rile per
mai eficient unităţile cco- depoul dc locomotive, sta­ apoi, că, comitetul orăşc- N. STELIAN tiva de producţie, achizi- la cartofi, sfeclă de zahăr, tinu.u n
homice în soluţionarea u- ţiile C.F.R. triaj .şi călă­ legume ş.n., iar în zooteh­ organiza
nor probleme privind a- tori. Cu o parte mai mare nie majoritatea indicatori­ conduce
provizioiiarea tchnico-ma- sau mai mică, aceste uni­ lor nu sînt îndepliniţi. n ornice.
terială. înfăptuirea unor tăţi au „contribuit" la nc- Cauza principală a aces­ în a ci
măsuri din programele de realizarea indicatorilor a- tei situaţii este insuficien­ toţi cei
modernizare şi autoutila- mintiţi pe oraş. lată cîte- ta preocupare a organelor tul în c
re, realizarea unor lucrări va opinii în acest sens : şi organizaţiilor de partid gajîndu-
de reparaţii la maşini şi „Nu am stabilit cu exacti­ din agricultură care nu ţioneze i
utilaje, încadrarea în nor­ tate măsurile necesare şi s-au ocupat cu stăruinţa tru îndi
mele de consum de mate­ nu am intervenit la timp cuvenită de efectuarea la ră a sai
rii prime, materiale şi pentru eliminarea neajun- timp şi la înalt nivel ca­ sociale
litativ a lucrărilor. în ţial al
Analiză exigentă mod deosebit întreţinerea organiza
culturilor s-a făcut cu în­
mat ast
târziere si de calitate sla­ irizaţiei
(Urmare din pag. 1) dero faţă de realizarea în bă în C.A.P. Sîrbi şi Bre­ activulu
cele mai bune condiţii a tea Murcşană.
Ghcorghe Budugan, Viorel tuturor sarcinilor încre­ - Şi seceta a influenţat pina Co
a pârtie
Pocnar, Nicolae Ştefan, în dinţate. De altfel, aceste in mod negativ rezultate­ 40-a -’i
cadrul plenarei au fost deficienţe se regăsesc şi le obţinute în agricultură mă
date pe loc soluţii practi­ la originea slabelor rezul­ — sublinia Ioan Cionca — tate sui
ce, idei şi forme de ac­ tate obţinute în activita­ Tesătoria de mătase clin Deva. Ţesătoarea RozaJia Epure, asistată de ajutorul de dar cauza principală a ne­ sectoare
ţiune menite să sporeaşcă tea din agricultură, care maistru Cornel Moga, asigură obţinerea unor produse de calitate. împiinirilor este lipsa de
eficienţa muncii organelor nu se ridică nici pe de­ Foto NICOLAE GHEORGHIU preocupare pe linia orga­ 1
si organizaţiilor dc partid. parte la nivelul posibili­
S-a arătat . că motivările tăţilor şi cerinţelor. f.P.S.R.UM DEVA.
şi justificările, indiferent Do bună seamă, în ca­ Exigenţă şi răspundere pentru îmbunătăţirea întregii
de natura lor, nu pot în­ drul plenarei a fost abor­
locui materiile prime, u- dată o mare diversitate
tilajele şi piesele de de probleme, spiritul cri­ „Comitetul dc partid, în mobilizarea întregului rea la maximum a fon­ mai importante asupra neajun su
schimb necesare economici tic si autocritic, responsa­ organele .şi organizaţiile potenţial la materializarea dului de timp, îmbunătă­ căreia va trebui să stă­ na îmbi
naţionale, că este necesa­ bilitatea care au caracte­ sale vor lua de urgenţă obiectivelor stabilite. A- ţirea calităţii pieselor de ruim este creşterea com­ noastre.
ră o implicare mai res­ rizat dezbaterile au dat măsuri ferme şi vor ac­ ceste strădanii s-au fina­ schimb şi a reparaţiilor e- petenţei, a răspunderii fa­ Marea
ponsabilă a tuturor cadre­ posibilitatea efectuării u- ţiona cu înaltă răspunde­ lizat şi în primele 10 luni xecutate, sporirea eficien­ ţă de lucrul bine făcut. O problemi
lor în găsirea de soluţii nei analize temeinice a re pentru lichidarea neîn- ale acestui an, cînd pro­ ţei economice, întărirea nouă calitate, superioară, tul cons
care să ducă la folosirea problemelor de fond şi, pe tîrziată a lipsurilor şi îm­ ducţia marfă a fost reali­ ordinii şi disciplinei. A- în tot ce facem va trebui bii în
importantelor resurse exis­ această bază, reliefării u- bunătăţirea întregii acti­ zată în proporţie de 106,7 semenea deficienţe s-au să se regăsească în muncă partid c
tente în unităţi, deocam­ nor concluzii cu reală va­ vităţi în vederea recupe­ la sută, producţia netă — semnalat la majoritatea de fiecare zi a comunişti­ Deva le
dată insuficient valorifi­ loare practică pentru ac­ rării rămânerilor în urmă 100 lu sută, productivita­ secţiilor, dar cu deosebire lor, a fiecărui om al mun­ deşte ho
cate. tivitatea comitetului oră­ şi realizarea integrală a tea muncii — 114,9 la su­ la secţia electromecanică. cii. intensific
Atît raportul prezentat şenesc de partid. între al­ sarcinilor pe acest an". tă. Au fost realizaţi, de — Trebuie să spunem S-a subliniat, în acest forturile
cit şi cei care au partici­ tele s-a arătat că există o Am reprodus acest frag­ asemenea, indicatorii pri­ — sublinia în cadrul dez­ cadru, că organele şi or­ pina cu
pat la dezbateri au stă­ bună experienţă în con­ ment. din programul de vind cheltuielile materia­ baterilor Gheorghe Bar- ganizaţiile de partid au bjv..‘e Cc
ruit. de asemenea, asupra ducerea activităţii, că s-au măsuri adoptat de plenara le şi beneficiul. Progrese bu —, că munca noastră mari răspunderi în aceste lă a pa;
felului în care au muncit depus eforturi pentru con­ cu activul a comite­ sensibile s-au făcut şi în nu s-a situat întotdeauna direcţii, fiind necesară o aniversai
organizaţiile de partid şi tinua îmbunătăţire a sti­ tului de partid de la alte laturi ale activităţii la nivelul cerinţelor şi e- reconsiderare a potenţia­ dovedeşt
conducerile colective dc la lului de muncă, dc cele I.P.S.R.U.M. Deva pentru oamenilor de aici. Ne re­ xigenţelor impuse de rea­ lului de acţiune a mem­ re de sc
Cooperativa meşteşugăreas­ mai multe ori găsindu-se că i'elevă spiritul în care ferim la organizarea şi lităţile producţiei. Orga­ brilor de partid, dc impli­ făcute d
că „Moţul", C.P.A.D.M. şi •modalităţi eficiente în ma­ comuniştii de aici au ana­ modernizarea producţiei, nele şi organizaţiile de care mai fermă şi mai e-
E.G.C.L. Şi în aceste do­ terializarea sarcinilor. în lizat activitatea desfăşu­ reducerea cheltuielilor, spo­ partid, conducerile secţii­ ficientă a lor în rezolva­ rin Nicu
menii nu s-a acţionat cu acelaşi timp, însă, plenara rată în primele 10 luni rirea rodniciei muncii etc. lor nu au intervenit ope­ rea problemelor cu care cu, Mar
răspunderea cuvenită pen­ a jalonat direcţii clare în ale acestui an, gîndurile Dominanta plenarei de rativ la eliminarea acestor se confruntă zi de zi * co­ Buşcă,
tru realizarea integrală a care comitetul de partid lor faţă de ceea ce trebuie activ de la I.P.S.R.U.M. deficienţe. Este necesar să lectivele muncitoreşti. Marin (
sarcinilor în dezvoltarea trebuie să acţioneze în vii­ făcut în viitor. Atît ra­ Deva a fost însă spiritul urmărim îndeaproape a- — Determinante pentru Urs, Mi
prestărilor de servicii, a- tor. Este vorba de nece­ portul, cît şi cei care au critic şi autocritic, releva­ tingerea parametrilor pro­ activitatea viitoare — sub­ şi bogaţi
chiziţionării şi desfacerii sitatea creşterii rolului luat cuvîntul au subliniat rea căilor de acţiune pen­ iectaţi la toate maşinile şi linia Aurel Tulbăceanu, adoptat,
mărfurilor, în construcţia conducător al organelor şi că tînurul colectiv devean tru înlăturarea lipsurilor utilajele. în acelaşi timp, sînt sporirea continuă a drul pl
de locuinţe, în buna gos­ organizaţiilor de partid la a făcut paşi serioşi în di­ şi neajunsurilor care s-au dacă nu vom întrona un rolului de conducător al s-a unge
podărire şi înfrumuseţare toate nivelurile, perfecţio­ recţia maturizării profe­ manifestat în activitatea autentic spirit de ordine organizaţiilor de partid, celor doi
a oraşului ctc. Referin- narea activităţii de pla­ sionale, a angajării în rea­ organelor şi organizaţiilor şi disciplină, nu vom pu­ asigurarea unui climat de te să d)
du-se la aceste aspecte. nificare, cuprindere a pro­ lizarea importantelor sar­ de partid, a întregului co­ tea recupera în întregime exigenţă în care fiecare anual la
Ion Antonescu, Margareta blemelor de fond dintr-o cini ce îi revin. în acest lectiv. Acestea au dus la restanţele înregistrate. comunist să ştie ee are de ca peste
Dănilă, Fabian Oprinescu, perioadă sau alta, reparti­ context s-au înscris cău­ neîndeplinirea în totalita­ — Am rezolvat, într-a- făcut, să militeze ferm argumen
Cornel Ştefan, Coriolan zarea mai judicioasă a for­ tările şi eforturile orga­ te a indicatorilor piese devăr, multe probleme de pentru realizarea sarcini­ citaţii
Moldovan. Herta Faur, ţelor, sprijinirea şi îndru­ nelor şi organizaţiilor de de schimb, oţel brut, pie­ maximă importanţă pentru lor încredinţate. De ase­ ale tînăr
Mircea Oprişa au arătat marea mai consistentă a partid pentru a desfăşura se turnate. Nu s-a reuşit, bunul mers al treburilor, menea, exercitarea unui se ridica
că. în esenţă, neîmplini- colectivelor care întîmpi- o tot mai intensă şi efi­ de asemenea, folosirea la arăta în cuvîntul său Ioan control permanent, la toa­ ţel or şi
rile se datoresc slabei or­ nă greutăţi, acordarea u- cientă muncă politico-or- capacitate a tuturor ma­ Avram. După cum se vede te nivelurile şl luarea U- îe şi de ]
ganizări a muncii, indis­ nei mai mari atenţii pro­ ganizatorică în conducerea şinilor, utilajelor şi insta­ însă, nu este suficient. Iar nor măsuri operative, con­
ciplinei, şi lipsei de răspun- blemelor din agricultură. şi coordonarea activităţii, laţiilor din dotare, utiliza­ una dintre problemele cele crete, pentru înlăturarea