Page 59 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 59
1 2 • MIERCURI, 18 NOIEMBRIE 1987 Pag. 3
Familii în marea
familie a colectivului
: .>■ '■ t,
EJ GAZETELE „SEMA-
- La noi — ne relatea mără Tatiana şi Corvln FOK“ — IN ÎNTRECERE.
Deva,
ză ¡ng. Nlcolae Mlclea, Marlş. „Familia noastră - Luni a început la între
a
municipala-
faza
şeful atelierului de repa ne spune Tatiana — este cerii gazetelor „Semafor“,
şl
pentru
moljili- îndatorire primordială a fiecărui raţii maşini electrice din întemeiată pe nobilul sen a turii epigramelor copii. carica
Tai
cadrul
secţiei
Copilul
electrice
al
a timent
Iubirii.
—-
a mun- uzinei nr. 6 — C.S. Hune pe care-l avem a cimen întrecerea se municipală desfăşura
caro
va
:oopcra- doara, lucrează numeroa tat şl mai puternic legă pînă în 22 noiembrie —
unal do om al muncii, a fiecărui cetăţean se lamllil care, prin des tura noastră sufletească. participă gazetele „Se
şcolile
, în . pe- tinele lor, întăresc marele Iar atunci cînd soţul lu mafor“ din alo toate municipiu
generale
ilieitări, destin al colectivului. Sînt crează alături, parcă mun lui.
tivitatea IN SPIRITUL PREVEDERILOR DECRETULUI PRIVIND RAŢIONALIZAREA familii care o dată cu ca e mal frumoasă şl re
s lucră- bucuria de-a avea şl creş zultatele el se conturează B| VENIŢI HU MAltl
INDUSTRIE.
ideri şi te copii îşi împlinesc via mal repede". „Intr-ade DIN MICA agricolă de »
Cooperativa
e meri- CONSUMULUI DE GAZE NATURALE Şl ENERGIE ELECTRICĂ ţa prin rezultatele muncii, văr, întăreşte afirmaţia producţie din R»u Băr
■ea însă prin dăruire şl sincroniza subinginera Mariana Du bat are numeroase secţii
rgnniza- Pentru reducerea re la eforturile uzinei, ale mitru, alături de omul iu de mică industrie, unde
confecţionează
cozi
se
onducc- Toţi putem economist. marelui combinat. bit, de cel pe care l-al a- de unelte, mături, fasci
ntervină consumurilor Suportul probei de com Ies pentru viaţă, parcă te ne ş.a. Dc Ia începutul
acum
pînă
isi.stcnţă S-o facem cu convingere şi răspundere, energetice petenţă şi responsabilitate simţi mai puternică. Cu el anului anexă, coordonat secto
de
rul
tizare şi în folosul nostru şi al economiei naţionale! profesională a acestor oa iml împart bucuriile, griji Romulus I*oroabă, a rea
icii. neproductive meni — Intre care l-am no le, împreună ne creştem lizat venituri în valoare
rczulta- Cea mai importantă re de 3—4 persoane care tat pe soţii Mariana şl copiii". de peste trei milioane
oare în- sursă de energic este e- locuieşte intr-un aparta în unităţile econcmico- Gheorghe Dumitru, Maria Alţii, ai căror urmaşi au lei.
ăţilc a- conomisirea ! Acesta este ment de trei camere! sociale şi în sectorul pu şi Marian Dlnconlu, Maria ajuns la virsta maturită O „PENTRU AL ŢARII
organizarea
i Bretea un adevăr demonstrat de Economisind acest con blic şi Haralamble Furtună, ţii, au trecut peste micile VIITOR“. în sindicale a
bibliotecii
cu ac- viaţă. Sursa este Ia în- sum — inutil cînd afară Georgiana şl Tatlan Pe- griji dar continuă să-şl clubului „Constructorul“
asprimo dcmîna fiecăruia dintre sint minus două grade • Programele de lucru Deva, la secţia de betoa
— ne creăm posibilitatea
ne
metalice
confecţii
şi
inizaţiile noi şi iată cum. în unităţile comerciale şi a S.U.T. şl la secţia ta
iduccrilc • Un bec de G0 waţi de a folosi raţional altă administrativ gospodăreşti blouri electrice (A.S.I.M.)
clcctrocasnică
Í, cerîn- putere, care este conectat aparatură vor fi organizate în aşa din cadrul T.A.G.C.M.
î să-şi în medie două ore pe zi, cu care ne-am dotat gos fel îneît să se folosească s-au desfăşurat emoţio
ilul şi consumă în 30 de zile podăria. în cea mai marc măsură nante manifestări — ex de
puneri,
recitaluri
ă, să se 3,6 kWh. fnlocuindu-I cu e Un aragaz cu trei lumina naturală a zilei. poezie — cu genericele :
altă răs- altul de 40 waţi, consu ochiuri şi cuptor consu « în birouri şi în hale CADRU m MANIFESTARE A UNOR „Votul nostru — pentru
fericirea
pa
'donarea mul lunar se reduce cu mă, în cazul că funcţio de producţie se va folosi, binele şi şi „Pentru al ţarii
triei“
it sens J.2 kWh. nează cu toate arzătoa de asemenea, la maximum ÎNALTE RESPONSABILITĂŢI SOCIALE viitor“.
• semne • O maşină de spălat rele, 0,670 mc pe oră. iluminatul natural, redu-
că însă- rufe consumă în două orc într-o lună, funcţionînd •cîndu-se la strictul necesar
r păioa- de funcţionare 1.4 kWh. în acest regim cîte două eel artificial.
onformi- întrebuinţînd-o săptămâ ore pe zi, el consumă • Iluminatul străzilor, troiescu - sînt succesele Instrulască propriii tli cu If] »MEMA»
circa 40 mc gaz, adică
ile, sta- nal în acest regim, con cotei repartizate precum şi al arterelor din ce se înregistrează perma multă perseverenţă, pen
a înce- sumul total pe familie dublul incinta unităţilor econo nent, respectiv depăşirea tru a deveni meseriaşi
pentru o familie compu
iară în este de 5,6 kWh. înlo mice să se facă raţional lunară a sarcinilor de plan buni şl pricepuţi. „Aici, în , DEVA : Bomboane să
cuind spălatul cu maşina să din patru persoane. cu 2-5 la sută şi a pro cadrul colectivului, m-am rate (Patria); Sclava iu
prin spălatul manual, Dar nu în fiecare zi gă şi numai în perioadele ductivităţii muncii cu 2— format ca om, aici om în birii (Arta); HUNEDOA
- spu- consumul energetic va tim, nu in fiecare zi a- strict necesare,. 10 la sută, recuperarea In văţat meseria de bobina RA : Profesorul distrat
—
(Modern
,u Axen- scădea cu cel puţin 30 ragazul funcţionează pa paralel a unor. importan tor, precizează Gheorghe lumii (Modern A); — Facerea
II);
gem ma- la sută, adică o economie tru ore la capacitatea în sectorul casnic te cantităţi de materii pri Costescu. Şi tot aici l-am Buletin dc Bucureşti
din de 1,7 kWh pe lună. totală. me şl materiale refolosi- adus, so lucreze alături (Flacăra): PETROŞANI:
ito si să • lin frigider cu cuvă încadrarea in cotele • Reducerea numărului bile. de mine, pe loan, fecio Cursa (Parîng); Fanto
BarbA
Iui
Neagră
e măsu- de congelator consumă repartizate este perfect de becuri folosite doar — Numeroase lamilli ca rul meu cel mai mic. în ma Noiembrie); Bagration
(7
lOii con zilnic 1 kilowatRoră. In posibilă fără a ne dimi la cele strict necesare nu re lucrează în atelier sînt totdeauna a fost interesat — seriile I-II (Unirea);
ici or şi 30 de zile — 30 kVV/oră. nua confortul, dar evi- diminuează confortul, dar tinere, la început de drum, de îndeletnicirea mea, a LUPENI: Cămin pentru
partid în Folosindu-nc de balcon tînd funcţionarea în gol constituie o importantă ne spunea Gheorghe Du îndrăgit această meserie. nefamllişli (Cultural) ;
Mamă.
lăţii eco şi de serviciile gratuite a oricăruia dintre arză sursă de economisire. mitru, secretarul organiza £ harnic si mă mlndresc VULCAN I : (I.uceafărui) eu ;
trăiesc
pe care natura ni le face toarele aragazului. ® Pe casa scării la blo ţiei de partid. Pentru mem cu el". LONEA : Pericol do
ul vorbit iarna, vom economisi Să calculăm efectele curile de locuinţe este ne brii acestora, munca şi Am mal cunoscut aici moarte (Minerul); PE
it cuvîn- exact 30 kW/h. (le în financiare ale risipei de voie să se asigure buna viaţa ■ familiilor întemeiate pe fraţii Simlon şi Gavrl- TICEA: Trebuie să-ţi
larei, an- seamnă un consum lunar energie electrică sau de funcţionare a automatelor in urmă cu unul sau două lă Baheş, care lucrau cu joci rolul (Muncitoresc);
Adolescen
ANINOASA:
-ă să ae- de 30 kWh ? Peste 80 gaze şi ne va apare clar de scară pentru întrerupe decenii, coautoare ale îm pasiune la repararea dife ţii revoluţiei (Muncito
lere pen- Ui sută din consumul nor că eliminarea ei este în rea iluminatului pe timpul plinirilor noastre pe toate ritelor maşini electrice, pe resc); U1UCANI: Joi,
exempla- mal atribuit la tariful de primul rînd în avantajul nopţii. planurile, constituie exem soţii Llvla şl Vasile Hosu, după ploaie (Retezat) ;
onomico- bază, pentru o familie nostru ! • Este necesar să se di plul cel mai la îndemînă. pe numeroşi alţi oameni BRAD: Cit do tineri e-
v esen- minueze utilizarea apara ¡nmănunchiate, eforturile ai muncii care formează ram (Steaua roşie); GU-
politico- telor electrocasnice, în lor de zi cu zl conduc la laolaltă marea familie a RABAHZ A: Confruntare
o-
(Minerul);
decisivă
a expri- deosebi în perioada vîr- sporirea calităţii lucrului colectivului. Un colectiv in RAşTIK: Păsările îşi Iau
rea orga- f u l u i do sarcină. făcut, la eficienţă sporită. care înalta responsabilita zborul (Patria); GEOA-
I Ilia, a o înlocuirea becurilor Aici, în atmosfera mun te a muncii se împleteşte GIU-BAI: Căpitanul Flo
a întîm- C E T Ă Ţ E N I ! prin lămpi fluorescente cii de atelier, au făcut cu armonios cu cea socială. rinii — seriile I-II (Casa
HAŢEG
Maţională Este o înaltă îndatorire patriotică să folo conduce la reducerea cu noştinţă tineri şi tinere ca de cultură); tinereţii noas :
TanKoul
*ea de a mai mult de jumătate a re au devenit apoi sof şi tOAN VLAD, tre (Dacia); BRAZI: Vis
procla- siţi raţional gazul metan şi energia electrică, eunsumurilor de energie. soţie. între aceştia se nu- corespondent împlinit; SIMBRIA: A-
rezul- I să să limitaţi la maximum consumurile în propriile tenţie la Pană dc Vultur
ILIA:
(Mureşul);
II toate tinerilor căsătoriţi Şcoala
(Eli
i vitale. locuinţe. godnica (Minerul). Lo
GHELARI:
mina);
ONDOR Evitaţi funcţionarea inutilă a aparatelor de Producţia anului viitor să fie pregătită temeinic!
uz casnic şi gospodăresc, a becurilor de pu
o ii a =
/itati teri mari în apartamente. (Urmare din pag. 1) de îngrăşăminte organice făcută pentru 180 000 —
fertilizarea cu doze mari
200 000 glomerulo la hec
- 60—80 tone la hectar — tar. De asemenea, comba
Orice economie de gaz şi energie înseam s-a făcut cu 1—2 ani în
deiermi- puţin 60 tone gunoi de terea bolilor şl dăunători Pentru azi : vremea
muncii nă venituri în plus în bugetul familial. grajd pe întreaga supra urmă la culturile premer lor, ca şi a buruienilor so va răci uşor. Cerul va
că
Local
jioros.
vor
fi
l faţă destinată sfeclei de gătoare .şi s-au asigurat şi necesită o atenţie deose dea ploi slabe. Vîntul
late do zahăr. O astfel de cerin îngrăşămintele chimice ne bită din partea specialiş va sufla slab pînă la
din
te, spiri- ţă a fost neglijată până cesare. în scopul obţine tilor, care au datoria să moderat intensificări nord-vost,
cu
izolate
responsa- acum la C.A.P. Şoimuş şi rii unor randamente su aplice tratamente după a- pînă la 10 km/oră. Tem
ivul de Angajare hotărî ta Căstău, unde se impun perioare, trebuie respec vertizări şi cu dozele de peraturile minime vor
’.S.R.U.M. măsuri hotărîte şi pentru tată cu severitate deviza substanţe indicate. Pra.şi- fi cuprinse între minus
:at dove- fertilizarea cu îngrăşămin stabilită pentru această lele manuale şi mecanice,, I şi plus 4 grade, iar
cele maxime între C şi
ir de a-şi (Urmare din pag. 1} tiv unele probleme ivite, te minerale. cultură: asigurarea unui cît şi plivitul se vor efec-, II grade. Dimineaţa lo
anţial e- solicităm dotarea cu o ma Pe lingă fertilizarea în pat tare cu plapumă moa tua cu operativitate, cu cal ceaţă în zona de
a întîm- pentru buna desfăşurare şină pentru transportul tregii suprafeţe cu îngră cîmpie şi do văi.
a activităţii de construcţii- de material" (Gheorghe le, ceea ce înseamnă că grijă faţă do calitate.
: cit mai inontaj, pentru înfăptuirea Bu.şagă), „Să se pună ac şăminte organice şi mine toate lucrările premergă Deoarece nivelul produc Ea munte : vremea se
N^pona- planului pe anul 1988". centul pe asigurarea şi rale, o atenţie deosebită se toare semănatului să fie ţiei ce se obţine la hec va răci uşor. Cerul va
Vor
?i a 40-a Trebuie acordată o mai pregătirea bazei tclinico- impune să fie acordată tar reflectă nemijlocit fi mai mult acoperit. slabe
precipitaţii
cădea
ublicii. O mare atenţie creşterii ca materiale, pregătirea şi •mărunţirii grădinăreşti, ni încheiate din toamnă, iar sub formă dc lapoviţă şi
lărul ma- pacităţii staţiilor de beton perfecţionarea forţei de velării şi tăvălugirii co primăvara, cît mai timpu preocuparea inginerilor ninsoare. Vînt moderat,
propuneri din Valea Jiului, pentru muncă, buna organizare a respunzătoare a terenului, riu, cînd temperatura so şefi şi a mecanizatorilor cu intensificări loeale
gnat, So- urmărind ca încă de pe lului la adîncimea de 2—3 pentru aplicarea corectă a pînă la 00 km/oră din
a se asigura o bună de lucrului pe timpul frigu acum să se asigure efec sector nordic.
e Tomes- servire a punctelor de lu ros (Gheorghe Matei). tuarea tuturor lucrărilor cm este de 4—5 grade Cel- tehnologiei stabilite, se
Pentru următoarele trei
z, Mircea cru" (Fior ian Lnzea), Adunarea generală a prevăzute de tehnologie sius, să se treacă direct la impune ca în fiecare uni z.iie: Vremea va fi schim
Beceanu, „¡Mortarul şi b.c.a. livrate oamenilor muncii de la pînă la semănat. însămîixţarca sfeclei. Ac tate cultivatoare de sfeclă bătoare. Cerul temporar
Dionisie şantierelor sîrut de slabă T.A.G.C.M. Hunedoara-De- ţionând în acest mod se să existe o preocupare noros. Trecător va ploua
, precum calitate, iar vinovaţii pen va s-a angajat, ca pe ba De mare însemnătate evită pierderea umidităţii deosebită în privinţa ri mai ales la începutul şl
ie măsuri tru această situaţie nu za transpunerii în viaţă a este ca în toate unităţile din sol şi se asigură o dicării pregătirii profe sfîrşitul intervalului. Vînt
intensificări
cu
moderat,
îl, în ca- trebuie căutaţi prea de propunerilor făcute, a pro cultivatoare să fie revă lucrare uniformă, de cali sionale şi cunoaşterii te locale la început din
colec tivul parte" (Martin Soporan), gramului de măsuri adop zută amplasarea pe sole tate la semănat. meinice a normelor agro sector nordic sud. apoi din
Tempera
sud-est
şi
in cinstea „Vom lua măsuri pentru tat (cu termene precise şi a culturii, avînd în vedere Fireşte, la fel de im- tehnice specifice acestei turile minime vor fi cu
iVenimen- aprovizionarea ritmică a răspundere nominală) să ca sfeclei să-i fie desti poKjtante pentru soarta pro culturi, precum şi gene prinse intre minus 2 şl
i planul şantierelor cu material ti- acţioneze cu perseverenţă nate terenuri cu posibili ducţiei sînt şi celelalte ralizării experienţei îna plus S grade. iar cele
ţia marfă podimensional şd lichida şi abnegaţie pentru a în tăţi de irigare, folosind verigi din tehnologia cul intate. maxime între 0 şl 12
lei. Este rea cît mai repede a sto tâmpina Conferinţa Naţio toate resursele de apă lo turii. Este vorba de res Prin transpunerea în grade. Dimineaţa local
i şi capa- curilor supranormative" nală a partidului cu rezul- cale, deoarece udarea in pectarea densităţii prevă viaţă a învăţămintelor ceaţă. (Meteorolog do
serviciu l. VrasgyaU).
crescînde (Grigore Alexandrescu), tate bune în producţie, să fluenţează decisiv soarta zute în import de agro- desprinse de la consfătui
:ctiv de a „în Valea Jiului, pretu se mobilizeze mai mult re, există certitudinea că
asigurat,
fondul
să
care
Iul cerin- tindeni unde lucrăm, iui pentru a îndeplini la ter producţiei la hectar. O o- fie de 70 000—100 000 ră în anul viitor se vor obţine
lor actua- vom mai admite nici o a- men obiectivele de inves rientare bună în acest
vă. batere de la disciplina tiţii repartizate în cel sens există la cooperati dăcini la hectar, ceea ce recolte superioare, în con
tehnologică. Totodată, pen de-al treilea an al actua vele agricole din Homos şi impune ca la semănat re diţii de eficienţă sporită
V. N. tru a rezolva mai opera- lului cincinal. Rapoltu Marc, unde şi glarea maşinilor să fie la sfecla dc zahăr.