Page 6 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 6
®ag. 2 DRUMUL SOCIAl
Ţ E B E A Caldă manifestare
E
consacrată eroilor neamului
T O
In acest miez de toam tând iniţiativa organiza vestesc intrarea în spec- tOfi
nă policromă, aprinsă şi ţiei judeţene a U.T.C. de tacolul-evocare a oştilor din
eve
puţin asprită, ca un su a iniţia asemenea acţiuni revoluţionare. în fruntea pe
flet de moţ, la Ţebea s-a care să sădească în con lor se află Iancu, nemu în
Cos
petrecut cea de a doua ştiinţa şi sufletple tine ritorul bărbat tînăr şi glo
ediţie a săptămânii cul rilor mîndria şi demnita- mîndru, care a dat suflet ţioi
tura l-educative „Omagiu tea patriotică, rîvna în şi crez marii revoluţii de obţ
eroilor neamului româ setată pentru propăşirea la 18411 din Transilvania Iru
nesc“. în sanctuarul mic, multilaterală a patriei pentru dreptate şi liber de
al
dar care înmănunchează socialiste. tate. Vine şi intra în sce fii n
o atît de largă şi adincă Bărbaţi cu capetele des nă, rostindu-şi solemn om
respiraţie de veşnicie ro coperite, femei cu năfra chemarea la luptă, înso cea
ul
mânească, clădită pe pi me închise ascultă, apoi, ţită de bărbăteasca me
lonii ce se numesc Ho scurta evocare rostită de lodie ce anunţă că eroul
rea şi laneu, au venit prof. dr. Ioan Chindriş, se află acolo, la munte,
copii, tineri şi oameni de cercetător la Institutul la Vidra de Sus, iară
senectute, să înveţe, oii de istorie şi arheologie moţii îl urmează credin
netl
să reînveţe o nemuritoa din Cluj-Napoca, evocare cioşi. niz<
re lecţie de istorie, pen ce continuă în micul am Treptat, se reproduc e- valí
tru a-şi întări paşii în fiteatru natural de lingă pisoade nemuritoare din rea
mersul nostru necurmat şcoala generală din- loca istoria neamului nostru, VII
către împliniri noi, proas litate. ale Transilvaniei, ale U- Florentina ştefan $1 Elena Daneeriu sînt doua nume cu noscutc de la panoul hărniciei lui
zici
pete şi bogate. Poetul Mu gen Kvu adu nirii şi continuităţii ro al întreprinderii „Vidra“ din Orâştie. litu
...Tineri îmbrăcaţi so ce apoi, în vers cald şi mânilor pe aceste plaiuri. mai
tist
lemn străjuiesc mormîn- patetic, chipul măreţ şi în sunetele lui „De.ş- piai
tul lui Iancu şi preiau veşnic neîntinat al lui teaptă-te române", apare nali
re
coroană după coroană şi Avram Iancu. şirul de căruţe încărcate li ci
le depun pios acolo unde, In căucul ce-1 formea cu oamenii ce merg în 15 vîrs
este locul de veci al Cra ză locul de la Ţebea, straie de sărbătoare la ani.
iului munţilor, al flăcă scena instalată adună în Alba lulia, dueînd cu ei noiembiie PENTRU CONSILIILE POPULARE ţari
rii libertăţii şi demnită jurul ei frumoasele sim sfântul tricolor. Trei ho p
ţii româneşti de la ju boluri concepute şi trans re în jurul scenei evocă con
mătatea secolului trecut, puse în spectacol de rea marea unire. inte
de zbucium şi nădejde lizatorii săi inimoşi Ioan Totul se încheie în taţi
Iar de alături, de sub Simion Pop, Vasile Che- splendoarea unei armonii Satisfacţie pentru împliniri, angajare mei
10
crengile marelui şi secu vereşan. şi Eugen Evu. dată de o frumoasă nun 18,0
larului gorun al lui Ho Se deapănă versuri şi mu tă a celor de la Prăvă- din
rea, fanfara intona so zică dragă sufletelor leni, ca semn al dăinui pre
tine
lemn : „Presăraţi pe-a lor rii noastre şi ca renaşte pentru mai bine, mai frumos tru
noastre, rostită cu harul
morminte/ Ale laurilm lor recunoscut de Veta re şi revenire la vetrele — Tovarăşă Elena Bos- tă, civilizată a tuturor ce poarta de intrare in oraş.
foi...“. Biriş, Nicolae Iancu Fur- muncii şi vieţii. dog, sînteţi secretarul Bi tăţenilor; antrenarea loca Propuneri s-au mai fă
Duminică, Ţebea a fost,
De sub aceeaşi coroa dui şi Drăgan Muntean. astfel, o sărbătoare a su roului executiv al Consi tarilor la recuperarea ma cut în legătură cu necesi
nă falnică, a gorunului lui In sunetele tremurătoa fletului românesc, o fier liului popular al oraşului terialelor refolosibile şi al tatea unei preocupări per li
Horea, Ioan Simion Pop. re ale acestor voci, de binte lecţie de istorie, Brad. Aveţi deci răspun tele. Aş vrea să subliniez manente pentru asigurarea
unul dintre invitaţii ma după coama dealului la profund mişcătoare. deri deosebite şi pentru că pretutindeni se des ordinii şi curăţeniei in
D
nifestărilor de aici, des poalele căruia ne aflăm, buna desfăşurare a acţiu prinde satisfacţia pentru preajma unităţilor comer riilc
chide solemnitatea, salu apar tulnicăresele care CORNEL ARMEANU nilor premergătoare alege împlinirile pe care le-a cu ciale şi prestatoare de ser ‘jab
rilor de deputaţi de la 15 noscut şi oraşul nostru în vicii, buna întreţinere a nu;
noiembrie a.c. Vă solici actuala legislatură, precum fondului locativ, mai multă na¿>
tăm să precizaţi, pe scurt, şi angajarea civică, patrio operativitate în soluţiona Esc
Zor
cum se desfăşoară aceste tică pentru a ne face ora rea problemelor care se l-II
acţiuni ? şul mereu mai frumos. mai ivesc, ridicarea la Ş AI
— Pînă la această dată — Cîteva exemple con timp a ambalajelor, înfiin s tri
au avut loc 18 întîlniri în crete ar fi binevenite. ţarea unui dispecerat pe buí:
teri
tre candidaţii de deputaţi — Ea întâlnirea cu ale trei schimburi la E.G.C.L., Păs
şi alegători, întîlniri la gătorii a candidaţilor de pentru a răspunde mai (Ui:
care au participat peste deputaţi Gheorghe Budu- bine„tuturor solicitărilor, mec
A
2 000 de alegători. Din a- gan, maistru miner la mi Se impune ca o sublinie pqn
ceştia, 73 au luat cuvântul na Ţebea şi Nicolae Baba, re deosebită faptul că în cea
şi s-aU făcut 39 de pro tehnician miner la I. M. toate adunările de depu croi
puneri. Barza, din circumscripţia nere a candidaturilor, ca nori
ua
— în principal, tovarăşă electorală nr. 17, mulţi ce şi în întîlnirile candidaţi resc
Bosdog, ce vizează aceste tăţeni au cerut ca parcul lor cu alegătorii a fost pre inel
propuneri ? din zona gării Brad să fie zent spiritul de angajare, zat)
un
— Perfecţionarea In con dat spre bună întreţinere spiritul de participare la roşi
tinuare a proceselor de acestei circumscripţii elec muncă, la acţiunile ce se eşti
producţie în unităţile eco torale, deputatul care va vor organiza pentru ca o- GE(
fals
nomice, mai buna gospo fi ales, toţi cetăţenii an- raşul Brad să fie o loca HA*
dărire a oraşului, înfru gajîndu-se să acţioneze litate mereu mai prospe al
museţarea lui permanentă, pentru buna lui întreţine ră, mai frumoasă. (Da
în unităţile comerciale şi re, pentru prospeţimea şi G. IGNAT rul
Arii
prestatoare de servicii să frumuseţea lui, avînd în turî
se asigure o servire aten- vedere că este situat la Şi
(Mu
inin
Temeinica organizare Oraşul nostru LAI
neri
(Urmare din pag. I) schimburi prelungite. Con (Urmare din pag. 1)
comitent se cere să fie ur
creşterea animalelor reali- gentate lucrările de îmbu nele de apă, gaz ori cana
zîndu-se în propoiţie de nătăţiri funciare, cele pen lizare, supravegherea cali
sub 70 la sută. Nu pot fi tru ridicarea fertilităţii pă Muncă neîntreruptă ia executarea tăţii lucrărilor de plantaţii
trecute cu vederea nici as mântului şi aplicarea a- făcute de echipele de îa Re
pectele privind costurile inendamentelor calcaroase. zonele verzi, efectuarea o- 1 îl
de producţie pe tona de în scopul îmbunătăţirii arăturilor şi fertilizarea ogoarelor! perativă a hidroizolaţiilor FAZ
produs, care la C.A.P. Bră- radicale a activităţii în la unele blocuri cu defec Ex
nişca, Sâlciva, Pe.şteana. sectorul zootehnic trebuie ţiuni la terase, revizuirea 68,
Ex
Ohaba, Densuş şi altele acţionat energic pentru în cele două ■ cooperative faţă (lucrare pe care a e- inginerului şef al unităţii. unor calorifere defecte din 22.
sînt mult depăşite, în spe- strângerea şi depozitarea agricole din comuna Ve- xecutat-o mecanizatorul Pentru sporirea fertilităţii apartamente, receptivitate FAZ
EX
•ial la grîu şi orz. neîntîrziată a tuturor re ţel, lucrări prioritare în Lucian Bobaru), aşa că, solului am început trans mai mare la sesizările fă 63, •
înfăptuirea în cele mai surselor de nutreţuri, ast această perioadă sînt: e- odată cu aratul, îngrâşă- portul în cîmp şi adminis cute de asociaţiâe de lo EX
bune condiţii a sarcinilor fel îneît să se asigure fu fectuarca arăturilor, trans mîntul chimic a fost în trarea îngrăşămintelor na catari către G.I.G.C.L. De 41, i
şi orientărilor date de se rajele necesare în fiecare portul şi administrarea în corporat în sol. Din cele turale, îndeosebi pe supra asemenea, s-a insistat pe Ex
cretarul general al parti unitate agricolă, să se res grăşămintelor naturale şî 91 ha planificate, ogoarele feţele destinate culturii păstrarea ordinii şi liniş 12. «
Ex
dului. tovarăşul Nicolae pecte consumurile şi nor cin mi ce pe ogoare. Mobi au fost încheiate pînă as cartofului şi sfeclei de za tii în zona „Sarmis" (con 65, :
Ceauşescu, la recenta şe mele stabilite pentru hră- lizaţi de sarcinile subli tăzi (duminică, 1 noiem hăr. Pînă la această dată turbată de zgomotul mati ' Ex
dinţă a Comitetului Poli nirea în bune condiţii a niate de tovarăşul Nicolae brie — n.n.) pe G0 de hec s-au efectuat arăturile pe nal al maşinilor mari par 15. I
Ex
tic Executiv al C.C. al animalelor, urmărindu-se Ceauşescu, secretarul ge tare”. 40 de ha şi sînt toate con cate in spatele complexu 7. 3 J
P.C.R. impune ca in fie realizarea efectivelor şi a neral âl partidului, la re In acelaşi timp se trans diţiile să se încheie lucra lui), ca şi în unele locuri Fo
care C.A.P.. asociaţie eco producţiilor stabilite, livra centa şedinţă a Comitetu porta în cîmp, aşezîndu-se rea la termenul prevăzut. destinate iniţial celor mici, 1 075
nomică, Î.A.S. şi S.M.A., rea în totalitate a‘cantită lui Politic Executiv al în platformă în parcelele într-adevăr, Graţian Bis- dar care au devenit tere
organele; şi organizaţiile de ţilor de produse planifi C.C. al P.C.R., mecaniza destinate culturilor aminti trian, Gheorghe Rlusu şi nuri de sport pentru cei
partid, consiliile de con cate, precum şi iernai ea torii şi specialiştii din U- te, gunoiul din fermele zoo Gelu Işfan, mecanizatorii mari.
ducere şi toţi lucrătorii o- corespunzătoare a fiecărei nităţile agricole muncesc tehnice. La C.A.P. Veţel, care arau duminică în tar Numeroaselor probleme
goarelor să manifeste ma specii de animale cu răspundere, zi-lumină, tractoristul Alexandru Ma- laua „Ostru", îşi dădeau ridicate li s-a dat răspuns
ximă exigenţă şi răspun Organizând judicios în la efectuarea ogoarelor, la teiaş a transportat pînă silinţa să se încadreze a- pe loc. Altele au fost no Peí
dere în muncă pentru a treaga activitate din agri fertilizarea lor. acum în cîmp peste 400 tît în vitezele de' lucru tate pentru a fi rezolvate fi în
realiza integral sarcinile cultură, acţionînd in spi Ea C.A.P. Veţel, i-am tone de gunoi de grajd. planificate cît şi în norme în actuala campanie elec rul t
de plan pe acest an şi a rit de ordine şi disciplină, găsit la arat pe mecani Pentru mecanizatorii de le de calitate. La rîndul torală ori după alegeri, în lat v
mal
pregăti temeinic producţia lucrătorii ogoarelor hune- zatorii Aurel Cătălina, Pe la C-A.P. Leşnic duminică lor, Cornel Magda şi Cris funcţie de posibilităţi şi ploai
anului viitor. In această dorene sînt chemaţi să pu tru Duşa şi Petru Matei. a fost o zi de lucru in care tian Lupu au fost cei ca urgenţe. ,S-a desprins din slab
perioadă eforturile trebuie nă deplin în valoare toate „Executăm arăturile — s-a muncit cu bune rezul re au asigurat transportul acest dialog de lucru do ratur
cupri
concentrate la finalizarea rezervele existente pentru preciza Ioan Nistor, ingi tate şi la nivelul de calitate gunoiului de grajd din in rinţa realizării unei con grad<
grabnică, pînă la 15 no creşterea producţiei agri nerul şef al unităţii — pe cerut. Astfel, plugurile, ca cinta zootehnică în tarlaua sultări permanente a vii m tre
iembrie, a arăturilor adinei cole în acest an şi în anul suprafeţele ce urmează a re au fost dotate cu scor „La grădini", unde, pre torilor deputaţi cu alegă (ă lo
pe toate suprafeţele pla viitor, să întîmpine astfel fi însă mîn ţaţe în primă ciza preşedintele coopera torii, în scopul comun al servi
nificate, sarcină posibil de Conferinţa Naţională a vară cu sfeclă de zahăr şi monitori, sînt reglate să a- tivei, o .formaţie de M.I.G. înfrumuseţării străzilor şi
îndeplinit prin folosirea partidului şi cea de-a 40-a cartofi. însă, înainte de a re îa adîncimea de 28—30 începe administrarea lui imobilelor din cele două
tractoarelor cu randament aniversare a proclamării intra cu plugurile în braz cm. Lucrarea se efectuea pe ogoare. circumscripţii, al creării
maxim, organizând lucrul Republicii cu noi şi însem dă. a fost fertilizată cu su- ză în prezenţa şi sub în unui mediii ambiant în lo
fn formaţii mari şi în nate succese în muncă. perfosfat întreaga ‘supra drumarea permanentă a MIRCEA LEPÂDATU cuinţe şi în cartiere.