Page 61 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 61
. L _ £ ^ ' u r A . ¡
Sub preşedinţia tovarăşei academician
n j
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-Vfl ! doctor inginer Elena_ Ceauşescu
(a ) Plenara Consiliului Naţional
al Sfintei si Invâtămîntului
M I S M I I L şei academician doctor in ale edificării- noii societăţi, vederea îndeplinirii, in C(>-
tovară
Sub
preşedinţia
concentrarea
în
unirea
şi
condiţii,
a
bune
le
mai
lE lS E T E A M U IV E D O ftR ie S S giner Elena Ceauşescu, forţelor întregii naţiuni în planurilor şi programelor
direcţia
înfăptuirii
neabă
pe. anul viitor
membru al Comitetului Po
tute a obiectivelor Congre
litic Executiv al C.C. al
în acest cadru, s-n subli
1 A L C O N S I mi Şllîll Uf ligii un Hm P.C.R., prim viceprim-mi- sului al XlII-lea al P.C.R., niat că, sub conducerea to
nistru al guvernului, pre în creşterea prestigiului şi varăşei academician doctor
şedintele Consiliului Naţio afirmarea tot mai puterni inginer Elena Ceauşescu,
nal al Ştiinţei şi învăţă- că a României socialiste pe colectivele institutelor cen
Anul XXXIX, or. 9 333 JOI, 19 NOIEMBRIE 1987 4 pagini - 50 bani mîntului, a avut loc, arena mondială. Totodată, trale, .unităţilor de cerce
miercuri, în Capitală, Ple au fost reafirmate senti tare ştiinţifică, inginerie
nara Consiliului Naţional mentele do neţărmurită tehnologică şi de proiecta
al Ştiinţei şi învătămmiu- dragoste, stimă şi recunoş re şi-au mobilizat întreaga
lui. ' tinţă pe care toţi cei ce capacitate pentru încheie
La lucrări au luat par muncesc în domeniul cer rea cu rezultate cit mai
te miniştri, membri ai con cetării şi al învăţămîutu- bune a celui de-al doilea
ducerilor Academiei Repu iui lc poartă tovarăşului an al cincinalului. S-a a-
SPIRIT REVOLUŢIONAR, CONŞTIINŢĂ ÎNAINTATĂ, blicii Socialisto România, Nicolae Ceauşescu, pentru rătat că cercetarea - ştiin
academiilor de ştiinţe, in contribuţia sa hotărîtoaro ţifică a participat în ti -o mai
PUTERNICĂ MOBILIZARE ÎN MUNCĂ stitutelor centrale şi uni la stabilirea strategiei, pe mare măsură la soluţiona
tăţilor de cercetare ştiinţi termen lung, de dezvolta rea nemijlocită a unor im
fică, inginerie tehnologică re a ştiinţei şi tehnologiei, portante probleme privind
parte
devenită
integrantă
modernă,
in
dezvoltarea
şi de proiectare, oameni de
Angajare comunistă sporită pentru creşteri ştiinţă, cercetători, uni a Programului partidului, tensivă, a industriei, agri
alţi
promovarea susţinută a re
profesori
specialişti,
culturii, a celorlalte ramuri
tehnico-ştiinţifice,
versitari, alte cadre didac voluţiei răspunderilor şccr ale economiei naţionale, va
materiale şi împliniri spirituale mai ample tico, secretari ai comitete Iii în viaţa societăţii şi lorificarea superioară a tu
sporirea
turor resurselor ţării, pro
lor judeţene de partid, se
cretari ai comitetelor dc perfecţionarea procesului movarea largă a progresu
• Producţia marfă industrială a municipiului Elisabeta Vurm) au adus partid din unităţi de cer instructiv-educativ, creşte lui tehnic,. înfăptuirea obi
rea aportului acestor fac
Deva în 10 luni a fost cu 7,‘J la sută mai mare de- iu faţa plenarei diverse cetare şi de învăţămînt, re tori esenţiali la progresul ectivelor revoluţiei tehni-
cît cea din perioada corespunzătoare a anului trecut ; laturi ale experienţei do- prezentanţi ai unor insti multilateral al patriei. co-ştiinţjifice şi ale noii
organizaţii
centrale,
tuţii
agrare,
perfecţio
• în această perioadă, colectivele de oameni ai bîndite de organizaţiile de de masă şi obşteşti. în acelaşi timp, s-a dat revoluţii întregii activităţi e-
narea
muncii din economia municipiului au produs peste partid pe care le repre expresie preţuirii deosebite conomico şi creşterea efi
sarcinile de plan 275 tone minereu de fier, 955 tone zintă în conducerea colec Plenara a examinat re faţă de remarcabila acti cienţei acesteia. Astfel, s-a
de plumb, IÎ01 tone zinc, 207 tone de cupru în con tivelor pentru îndeplinirea zultatele obţinute în înde- vitate desfăşurată dc to adus o contribuţie însem
plinirea planului de cerce
centrate : obiectivelor şi sarcinilor tare ştiinţifică, dezvoltare varăşa academician doctor nată la extinderea bazei
• Colectivul de la termocentrala Mintia a produs de plan. tehnologică şi de introdu inginer Elena Ceauşescu, de materii prime şi ener
energie electrică pe bază de cărbune cu 291,8 milioa Tot ce a întreprins or cere a progresului tehnic eminent om politic, savant getice, înnoirea şi perfec
ne kVVh mai mult decît în 10 luni din anul trecut ; ganizaţia de partid de la pe anul 1987, în moderni de largă recunoaştere, in ţionarea tehnologiilor, in
Termocentrala Mintia ur
• In activitatea de investiţii la C.E.T. Mintia pla zarea învăţămîntului şi per ternaţională, faţă de con troducerea po scară largă
nul aferent a fost depăşit cu 5,3 milioane lei (la total) măreşte crearea condiţii fecţionarea pregătirii for tribuţia de mare însemnă a automatizării şi .electro-*
şi cu 9 milioane lei la construcţii-montaj ; lor de funcţionare norma ţei de muncă, căile şi mij tate pe caro o aduce la nizării, a tehnicii de cal
• Colectivul de la I.M.C. Bîrcea şi-a depăşit sar lă a grupurilor energetice, loacele pentru deplina transpunerea în viaţă a cul şi roboţilor industriali,
cinile la producţia fizică în valoare de 21,7 milioane executarea lucrărilor de mobilizare a potenţialului politicii partidului şi sta realizarea unor produse ele
lei. revizii şi reparaţii, asigu de cercetare şi din învă tului, la înflorirea fără înaltă performanţă şi com
rarea unei puteri disponi ţămînt, în vederea reali precedent a ştiinţei, învă petitivitate, reducerea 'cos«.-
N-ii trebuit să treacă bile cit mai ridicate, îm zării prevederilor pe anul ţămîntului şi culturii ro turilor do producţie şi de ■
mult de la începutul ple PLENARE bunătăţirea siguranţei în 1988 şi, îndeosebi, măsuri mâneşti, la orientarea a- investiţii, în • primul rinei*
;
narei eu. activul comitetu funcţionare. în cuvîntuî le ce se impun pentru în cestora. în direcţii hotărî- de materii prime, materia-,
lui municipal de partid ALE COMITETELOR său, ing. Ieronim Rusan, făptuirea, în cele mai bu toare pentru înfăptuirea cu lo, combustibili şi energie,,
pentru a. realiza că acest MUNICIPALE directorul întreprinderii, a ne condiţii, a sarcinilor succes a operei de construc asimilarea’ de instalaţii,* şH
forum condensa în sine o recunoscut existenţa unor trasate de secretarul gene ţie socialistă, la aplicarea echipamente cu caracteris-
bogăţie de materie umană Şl ORĂŞENEŞTI lipsuri şi neajunsuri în ral al partidului, tovară largă în toate sectoarele lici tchnico-cconomice su
orientată cu evidentă for DE PARTID activitatea colectivului de şul Nicolae Ceauşescu, a- a celor mai noi şi valo perioare, sporirea produc
ţă spre deveniri noi, spre la Mintia: număr încă ma cestor importante domenii roase realizări ale ştiinţei ţiei agricole, Vegcţ&le şi
împliniri materiale -şi u- re de incidente şi avarii, do activitate. şi tehnicii, la îmbogăţirea animale, po baza biologiei
mane mal ample. Parti acţiunilor ce trebuie des întîrzieri în executarea lu în cadrul plenarei s-a tezaurului universal al cu modeme şi ingineriei , ge
cipanţii au reaLizat cu te făşurate în viitor. crărilor de reparaţii etc., dat o înaltă apreciere ro noaşterii ştiinţifice, la pu netice, diminuarea impor
meinicie o adevărată dez După prezentarea rapor pentru prevenirea cărora lului determinant al secre nerea cuceririlor geniului turilor şi creşterea expor
batere dominată de dorin tului, secretari ai organi nu s-au luat întotdeauna tarului general al partidu uman în slujba păcii şi tului, la intensificarea par
ţa de a spune ce s-a făcut zaţiilor de partid, direc operativ măsurile cele lui, preşedintele Republi bunăstării popoarelor. ticipării ţării noastre ia di
cu adevărat bun, de a re tori de întreprinderi, pri mai eficiente. Vorbitorul cii, t o v a r ă ş u l Nicolae în lumina orientărilor şi viziunea internaţională a
leva ceea ce reprezintă mari din comunele aparţi a dat plenarei asigurări Ceauşescu, în elaborarea indicaţiilor secretarului ge muncii şi schimbul mon
insuficienţă, dar şi de a nătoare, ingineri, maiştri, că organizaţia de partid, şi înfăptuirea politicii in neral al partidului, tova dial dc valori. Au fost re
adăuga criticii si autocri reprezentanţi ai organiza consiliul oamenilor mun terne şi externe a partidu răşul Nicolae Ceauşescu, levate, de asemenea, re
ticii o perspectivă clară ţiilor de masă şi obşteşti, cii-, întregul colectiv îşi lui şi statului nostru, în participanţii la dezbateri zultatele obţinute în în
ai unor organisme econo- vor mobiliza toate forţele fundamentarea, pe baze au examinat, cu exigenţă făptuirea sarcinilor prevă
mico-sociale şi financia pentru ca încă de pe a- profund ştiinţifice, a pla şi răspundere, modul în zute pentru prima etapă
re (comuniştii Ieronim Ru- cutn, şi pe întreaga peri nurilor şi programelor do care s-a acţionat pentru în programele de organi
O SINGURĂ san. Lucian Moga, Geor- oadă de iarnă, termocen dezvoltare economică şi realizarea sarcinilor prevă zare şi modernizare a pro
ge Grozav, Mariana Nan, trala de la Mintia să func socială a ţării, de ridicare ceselor de producţie, pre
BRIGADĂ - Petru Barna, Metania Mo ţioneze în condiţii cât mai continuă a nivelului de trai zute în domeniul cercetă cum şi măsurile luate în
rarii, Cornelia Bălan, A- bune. şi a gradului de civilizaţie rii ştiinţifice şi al învăţă
23 000 TONE vram Drimbăreanu, Euge al poporului, în soluţiona mîntului pe 1987, precum
nia Burducoa, Aurel Picu, (Continuare în pag. a 2-a) rea problemelor complexe şi măsurile întreprinse în (Continuare în pag. a 4-a)
CĂRBUNE
EXTRAS PESTE
4
PREVEDERI Implicare permanentă, responsabilă a tuturor CMa&’TT’T te ”’-
M 7c
Muncind într-un a- factorilor pentru creşterea calităţii muncii
bataj cu front lung, c-
chipat cu complex me
canizat de . susţinere, şi a producţiilor animaliere!
tăiere şi transport, de
fabricaţie românească, Marţi, 17 noiembrie a.c, ora actuală puse la adă C.A.P. Sincrai. Faţă dc
minerii din brigada „Brigada fulger" a ziarului post — preciza Ioan Fu- stabulaţia precedentă .multe
condusă de Perene Fa- a efectuat Un raid în uni lea, preşedintele coopera lucruri s-au' schimbat în
zalcas, de la Î.M. Paro- tăţile din C.U.A.S.C. Că- tivei — cantităţi suficiente bine în zootehnia unităţii.
şeni, au extras supli lan, unde a urmărit cum dc furaje, care asigură O dată cu darea în folo
mentar sarcinilor de au fost pregătite fermele lirănirea corespunzătoare sinţă a noului adăpost,
plan aferente primei zootehnice pentru iarnă, si a efectivelor dc bovine şi s-au creat condiţii pentru
jumătăţi a lunii în curs tuaţia stocurilor de furaje ovine pină la ieşirea din buna iernare a vacilor cu
peste 3 000 tone de căr si modul cum acestea sînt stabulnţie". lapte. De asemenea, rea
bune. Faptul că acest lizarea împrejmuirii in
succes reprezintă doar cintei din brigada Călanu
o etapă dintr-uu şir de Mic, construirea unui fî-
realizări notabile obţi nar şi a unei celule de
nute în producţie de administrate, cum se des Programul dc grajd s-a însilozare, aducerea unei
minerii din schimburi făşoară şi cine participă desfăşurat în condiţii bune. instalaţii dc preparare a
le conduse de Petre la programul de grajd, îngrijitorii Ioana Onu, Su- furajelor şi altele creează
Barnbulă, Mihai Şchio evoluţia producţiilor ani sana Jurj, Marioara Onu, condiţii pentru o activitate
pii, Dănuţ Ţacliman şi maliere. Iată principalele Maria Murgoi, oameni har de calitate. „Furajele sînt
Vasile Barabulă este constatări. 1 nici, cu vechime îndelun depozitate în condiţii bune
dovedit de cele 23 000 C.A.P. Boşorod. Spiritul gată în zootehnia unităţii, şi gospodărite cu grijă, ele
tone de cărbune extras de gospodar, de preocupa îşi fac datoria cu conştiin fiind suficiente — preciza
peste plan de această re permanentă şi respon ciozitate. Maria Tiliban, preşedin
brigadă în primele 10 sabilă pentru buna orga Zilnic, pe baza graficu tele unităţii — pînă ta ie
luni din anul 1987, suc nizare şi desfăşurare a ac lui, cîte un membru al şirea din iarnă".
ces obţinut în cinstea tivităţii zilnice se vădeşte biroului comitetului co Brigada de reporteri :
Conferinţei Naţionale de cum păşeşti în ferma munal dc .partid participă TRAIAN BONDOR,
a partidului şi aniver zootehnică. Adăposturi bine nemijlocit la programul MIRCEA LEPĂDATU C.A.P. Boşorod. Bespcc tiuit cu strictele realii
sării a 40 de ani de la puse la punct, ordine şi de lucru în fermă, spri Foto NICOLAE GHEORGrilU zooigieniee, Lemipi Peştereun şt Viorica Stănllă verif
proclamarea Republicii. procentul de grăsime al lap tolui înaintea livrării acest
curăţenie în incintă şi în jinind concret munca în la fondul de stat.
baza furajeră. „Avem la tregului colectiv do aici. (Continuare în pag. a 2-a)