Page 62 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 62
DRUMUL SOCIALISMULI
Pag. 2
Angajare comunistă sporită pentru creşteri
materiale şi împlinire spirituale mai ample
(Urmare din pag. 1) derii cu care se îndepli taţii constructorilor din ficate însemnate cantităţi TILO
nesc sarcinile cu deosebi Deva, cerînd, în acelaşi de energie electrică, com Mobilizare unanimă pentru 13, 1
nr. 2
lutr-o ordine a ponde re în asigurarea aprovizio timp şi în acelaşi spirit, bustibil convenţional, lemn hu.I ui
rii unităţilor în economia nării tehnico-matcriale a sprijinul unor organe ju de mină şi altele. Aseme lor«
legii
municipală, precum şi a întreprinderii. deţene şi municipale în nea situaţii capătă dimen finalizarea la termen a lucrărilor într-<
problemelor ce trebuie să în acelaşi context, ple soluţionarea unor proble siuni cu totul speciale în vor
stea în atenţia comitetu nara a relevat şi la I.M.C. me de fond ale activităţii condiţiile aplicării în via Şantierul centralei hidro liefa şeful acestei echipe. tatca
pcctă
lui municipal de partid Bîrcea unele lipsuri — ca din construcţii. ţă a prevederilor recen electrice Păelişa (Am ales bater
au intrat în analiză cele litatea slabă a unei im Analiza dim plenară a tului Decret al Consiliului acest obiectiv pentru că a- Constructorii nu au turnat pârtii
la timp grinda de susţine
producătoare de materiale portante cantităţi din pro cuprins şi celelalte dome de Stat privitor la raţio re termenul cel mai apro re a servomotoarelor. S-a vor
caro
de construcţii, în rîndul ducţia fizică, abateri do nii ale activităţii produc nalizarea consumului dc piat de punere în funcţiu rezolvat însă şi această o no-
cărora rolul decisiv îl au ia tehnologiile de lucru în tive din municipiu — pro gaze naturale şi energic ne : sfîrşitul lunii noiem problemă. Astăzi montăm Vi să
întreprinderea de lianţi mai multe secţii etc. — ducţia de ţesături de mă electrică, domenii in care brie a.c.). De la prima oră suportul vanei rapide nr. 2,
■ I
Chişcădaga şi cea de ma după cum şi nevoia ca a- tase, producţia agricolă, şi economia municipiului de muncă am constatat iar mîine aşezăm servomo imit
teriale de construcţii Bîr- cest colectiv să fie mai cea destinată exportului, Deva este direct implica strădaniile echipelor pen torul în poziţie verticală“. LITE!
cea. La I.L. Chişcădaga bine sprijinit cu mijloace de mobilă ş.a. —, oprin- tă. Au mai grevat asupra tru încheierea lucrărilor Maistrul Ionel Minculea- tlerur
au fost criticate unele ne de transport pentru des du-se apoi la indicatorii indicatorilor de eficienţă care condiţionează rotirea să, de la „Energomontaj“, doare
mutic
ajunsuri în activitatea co facerea producţiei contrac de eficienţă, a căror înde stocurile supranormative cu apă a celor două gru şeful punctului de lucru a bllitei
lectivului, la care şi secre tate, a cărei lipsă o simt plinire a fost apreciată provenite din aproviziona puri energptice, cu o pu fost în ziua raidului nostru menii
tarul comitetului de partid acut unele brigăzi de con drept nesatisfăcătoare. In re excesivă, din' producţia tere instalată de 15,9 MW. unul dintre oamenii cei mai terart
al ca:
din unitate, George Gro structori. industria municipiului, neterminată sau finită dar ...Eugen Constantinescu ocupaţi. Era mereu solici guri“
zav, s-a referit autocritic. Ca într-un flux, de la cheltuielile la 1000 lei pro ne.livrată şi neîncasată. este şeful unei echipe de tat., cînd de-o echipă, cînd şi şo
Kaportul şi vorbitorul au materialele de construcţii ducţie marfă au fost de în activitatea din agri beton işti-terasieri, care se de alta. Firesc, am spune, „Flac
gazda
semnalat unele deficienţe s-a ajuns firesc la pune păşite ; se menţin ridica cultură, comitetele de ocupă de efectuarea etan- deoarece lucrările de mon şi N
în organizarea şi desfăşu rea în operă a acestora de te cheltuielile neeconomi- partid din cele 3 comune .şârilor la digul de pe ma taj sînt, la această oră, cu citit I
rarea procesului produc către brigăzile T.A.G.C.M. coase provenite din do- aparţinătoare precum şi lul drept al lacului de a- mare pondere în centrală. prinşi
fia te
tiv, a activităţii de revizii La acest capitol, secreta bînzi, penalizări, locaţii,' din cele 7 Unităţi agricole cumulare. „în trei patru L-am abordat: „La turbi la ed
şi reparaţii la liniile de rul comitetului de partid rebuturi, produse fără des cooperatiste nu răspund zile încheiem operaţiile de na nr. 1 sîntem în probe „Etnii
clincher şi ciment, în res al trustului, Petru Baa'na, facere, refuzuri din cauza în suficientă măsură spri etanşare în zona cu presiu (pe uscat) şi acum finali muzlc
nilă
pectarea disciplinei sub a definit cu claritate şi calităţii slabe etc. Econo jinului material şi îndru nea cea mai mare — ară zăm închiderea lagărelor la instru
raport tehnologic, a pre obiectivitate care sînt mia municipiului a consu mării ce li se acordă, atît ta interlocutorul. Acordăm turbina nr. 2. Spre sfîrşj- p regăi
(ian <
zenţei la lucru, a răspun- punctele slabe ale activi- mat peste normele plani- din partea organizaţiei o atenţie sporită calităţii tul acestei săptămâni .şi aici zentat
municipale de partid, cît izolaţiilor. între rosturile vom începe probele de ca tal dr
şi a unităţilor industriale de dilatare a plăcilor din să. Două formaţii s-au stră patrie
patronatoare. beton turnăm bitum, peste duit mult să execute lu a fos
Plenara cu activul a a- care aplicăm, prin lipire, crări de calitate şi la ter Centri
drum st
tins gradul corespunzător tole din cauciuc. în conti men : Cristian lonuţ, şef la re ş
de analiză şi exigenţă şi nuare, echipa noastră va echipă turbine, şi Gheorghe li ce d
în privinţa altor laturi ale trece la betonarea canidu Rusu, şef echipă la insta Bl »/)
muncii organizatorice şi lui de fugă“. Aceeaşi ope laţiile auxiliare din centrâ- Mar|i
de educaţie a comunişti raţie se execută şi la digul lă“.
lor, a tuturor oamenilor malului sting. Lucrarea es La C.H.E. Păelişa, în e|- . va
muncii, ale conducerii vie te avansată. Din partea be ceste zile se desfăşoară io zică i
ţii sociale. neficiarului — I.E. Haţeg muncă riguros .planificata, cu f
talenti
Au fost adoptate măsuri — urmăresc execuţia digu pe fiecare formaţie în pal peste
cuprinzătoare menite să rilor nu mai puţin docil ie, există o bună mobili
ridice întreaga calitate or patru cadre tehnice : subin- zare de forţe în măsură să V*\ °iei
ganizatorică, economică şi ginerii Adrian Noidoni ţi asigure finalizarea la ter plului.
nui
te
politico-educativă a orga Ervin Szabo, tehnicianul men a lucrărilor de con menţin
nizaţiei municipale de loan Roz şi inginerii strucţii şi montaj. Ing. Ion
partid la nivelul înaltelor Gheorghe Clii'ra. în tim Radu, şeful brigăzii de
exigenţe stabilite de Con pul documentării noastre construcţii Păelişa, subli
gresul al XlII-lea al parti (marţi, 10 noiembrie, ora nia că acest obiectiv ener
dului şi s-a formulat an 11) nu i-am văzut la faţă. getic va fi racordat la sis-
gajamentul de a întîmpi- Şi era necesar să fie la di •ernul energetic naţional la
na Conferinţa Naţională a guri pentru a identifica e- irşitul lunii noiembrie.
partidului şi cea de-a 40-a vontualele fisuri din dale, ..Mai sînt de executat o DEV.
Ţesătoria de mătase din Deva. Controlorii constată cu satisfacţie calitatea hună aniversare a proclamării în vederea tratării şi col- serie de lucrări — accentua tor (P
a materialului „Lotus“ (destinat exportului), ţesut de Doina Mariana Cojocaru, o ţi Republicii cu noi şi în matării lor. — scrii
nură lucrătoare care se preocupă cu răspundere de calitatea lucrărilor efectuate. şeful de brigadă —, care ţia (A
semnate realizări. „Noi facem curăţe nu condiţionează punerea HA: p
nie — spunea Anton Bumba- in funcţiune a centralei : în (Modcr
lumii
ru, şeful echipei d ' betonişti. primul rînd betonarea pe- letin d
în
de
reelor
breşă
zona
Implicare permanentă, responsabilă a tuturor Trebuie să predăm cît mai (circa 4000 mp), amenaja căra);
repede barajul la montaj“.
Cursa
„Echipa mea se ocupă de rea chiuvetei lacului în mu lui
(7 Noi<
a
factorilor pentru creşterea calităţii muncii montarea ghidajelor — de zona de nivel variabil, nent î
loan
completarea cu material a
completat
Filan,
LUPEN
in brigada „Energomontaj“ digului malului sting, apoi * '•»uzul
(Urmare din pag, 1) Iîîu Maro Ruicni. Două con t racanalele, gri nzi le
despic nivelul producţiilor .ceai
de lapte obţinute zilnic, deschideri pentru batar- sparge val, închiderea în Pericol
în atenţia conducerii u- despre starea de întreţi dourile din faţa vanelor totalitate a centralei cu ru!); ]
nităţii trebuie să stea, nere a efectivelor, îndeo segment sînt montate, iar profilit ş.a. Nc vom mobili să-ţi ji
torcsc);
însă, punerea grabnică în sebi a tineretului bovin următoarele sînt gata pe za resursele de care dis după |
funcţiune a. noii instalaţii grijă — arăta Viorica Si- Este evident şi în această din unele unităţi Asupra jumătate. Pînă sîmbătă (14 punem pentru a încheia şi HllAD:
de tocat furaje şi găsirea noi, preşedintele unităţii unitate progresul înregis acestor aspecte trebuie decembrie a.c.) le înche aceste lucrări cît mai re- (Steaua
1
unei soluţii menite să asi — ne permit să ieşim cu trat faţă de anii trecuţi să-şi concentreze atenţia iem“. Tot nici, echipa co pede şT pentru â putea să BARZA
gure permanent apa în a- bine din iarnă". Un ait lu în ee priveşte punerea la organele şi organizaţiile dc ordonată de Gheorghe Con- atacăm cu toată forţa uri ci sivă
TIE: P
dăpostul din brigada Sîn- cru bun : s-a realizat, în punct a bazei materiale, partid din unităţi, din co ştnntinescu lucrează intens alt obiectiv energetic pre le (Pan
crai, deoarece în prezent brigada Săcel, un adăpost asigurarea necesarului de mune şi din oraşul Călan, la montarea ghid tjelor va văzut a se realiza pe Rîu BAI: (
aceasta se aduce cu cister cu stabulaţie liberă pen furaje, întronarea ordinii conducerile unităţilor şi nelor rapide. Mare Retezat. în întîmpi- — serii
cultură)
nele. Este nevoie de o tru tineretul bovin. şi curăţeniei, crearea unui fermelor, îngrijitorii — Urmînd în cord i.nuare nnrea Conferinţei Naţionale goul t
mai mare preocupare pen Totuşi nu putem trece climat de muncă cores toţi factorii amintiţi a- fluxul, trebuie să arătăm a partidului şi aniversării (Dacia);
tru mai buna gospodărire cu vederea semnele de punzător. Astfel, adăpos vînd datoria să acţioneze că instalaţiile hidraulice a 40 de ani de la procla pliniţi
ţie la
a incintei, pentru ordine proastă gospodărire şi dez turile sînt bine pregătite în continuare cu energie pentru acţionarea acestor marea Republicii dorim să (Mureşi
şi curăţenie. ordinea întâlnite la bri pentru iarnă,'în baza fura. şi răspundere maximă pen vane sînt montate de echi obţinem noi succese în Şi Ofili:
C.A.P. Huşi. Ferma zoo gada Streisîngiorgiu, mai jeră cantităţi mari de fîn, tru sporirea producţiilor pa condusă de Gheorghe muncă”. (Eu Illilli:
tehnică are asigurat întreg ales că aici se află şi grosiere şi suculente sînt animaliere, pentru buna Vlăsceanu. „în ultimele pa
necesarul de furaje, iar sediul cooperativei. Adică, depozitate în condiţii co desfăşurare a actualei sta- tru zile,' noi am stat — re B. CORNEL
adăposturile au fost, din aspectele negative se află respunzătoare, nutreţurile bulaţii. ftW.VWMV.^WW.VAWWWAVWWVWVVWM'
toate punctele de vedere chiar sub privirile tova se administrează tocate
bine pregătite pentru iarnă. răşilor din conducerea şi preparate. Pînă aici,
Conducerile fermei (şef de unităţii, care ori nu le toate bune. însă aceste
fermă ing. Violeta Toader), văd, ori le tratează cu in condiţii nu se reflectă în , vontru
şi unităţii (preşedintă Vic diferenţă. rezultatele privind repro .s(* va i
toria Pop, inginer şef Le- C.A.P. Vîlcele. Ajunşi în ducţia şi producţia de rul va
tiţia Ionescu) se implică brigada din Băţălari a fer lapte obţinută. Unitatea ros. Izc
precipita
permanent, cu deplină mei zootehnice a C.A.P. livrează zilnic la fondul de ploai
răspundere în activitatea Vîlcele am remarcat şi de stat doar 60 litri de trecător
din zootehnie, fapt care aici încheierea pregătirilor lapte, iar procentul de na tul va
cu int
conduce la asigurarea unui pentru iernarea animale talitate este sub cel pla de 45—6
climat de ordine, discipli lor. Din punct de vedere nificat. Conducerile fer sectorul
turile mi
nă şi hărnicie în rîndul co al asigurării microclima mei (şef de fermă ing. prinse îi
lectivului. tului în adăposturi, al ne Gheorghe Lala) .şi unită plus 2
C.A.P. Strei. S-au făcut cesarului de furaje, al ţii (preşedinte Gelu buz maxime
eforturi pentru ridicarea modului cum se derulează dugan) trebuie să acorde dc. Ceaţi
întregii activităţi din sec programul de grajd nu întreaga atenţie realizării I.a ni ui
torul creşterii animalelor prea avem ce reproşa. Şe acestor indicatori. fi în
la un nivel superior. Nu ful fermei, medicul vete ■A" cu ceri
este uşor, intr-adevăr, de rinar Titus Munteanu, Din cele relatate rezul va ninge
fia mode
oarece ferma zootehnică coordonează îndeaproape tă că, dacă în ce priveşte cări dc
de aici are efectivele dis activitatea zilnică. Semna modernizarea şi dezvolta din secto
persate în patru brigăzi. lăm însă starea de între rea bazei materiale, asi temporari
depune <
Evidenţiem preocuparea ţinere necorespunzătoare a gurarea furajelor, întrona teorolo#
pentru asigurarea unor viţeilor dovedită şi de rea ordinii şi curăţeniei Proncenc
cantităţi cît mai mari de ieşirile din efectiv din ul (cu excepţiile semnalate)
furaje, în prezent în stoc tima vreme, situaţie care s-au făcut progrese sem
existînd 480 tone de fîn, impune atenţie, deosebită nificative în fiecare din
î)00 tone de suculente şi în hrănirea -şi îngrijirea fermele zootehriice ale m
700 tone de grosiere. „Nu acestora. C.U.A.S.C. Călan, nu ace C.A.P. Ruşi. Ln .forma zootehnică iie aici st abulii) iu a fost bine pregătită ordi
treţuri care drămuite cu C.A.P. Bretea Română. laşi lucru îl putem spune nea şl cură|entâ fiind IU iile acasă.