Page 63 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 63
3 • JOI, 19 NOIEMBRIE 1987 Pag. 3
Şcoala — factor hotăritor al educaţiei revoluţionare a tinerilor
Un generos şi continuu îndemn
JURIŞ-
i ora la strădanie permanentă
inórala
•ii clu-
j u rişti -
cu co- . „In ultimii trei ani şcoa a ne asigura baza mate panourilor, cu grijă con
.P.S.P. la noastră a cunoscut în rială în creşterea vier cepute, elevii se . familia îndatorire primordială a fiecărui
n care noiri alit în ce priveşte milor de mătase. Aici e rizează cu evenimentele
necesi
ţi res- baza material-didactică, cit şantier, lucrăm la ame istorice ale actualului an >m al muncii, a fiecărui cetăţean
a dez- şi în aspectul estetic şi najarea unei piste aplica (de învăţămînt), cu docu
ta cu gospodăresc, înnoiri cu tive pentru P.T.A.P.". mentele Congresului a!
jurist XIII-lea al partidului, cu
i elevi care ne mîndrlm pe Elevii de la şcoala ge
ut că drept cuvînt". „Ne mîn- nerală sînt mîndri de marile ctitorii ale „Epocii ¡N SPIRITUL PREVEDERILOR DECRETULUI PRIVIND RAŢIONALIZAREA
noască drim şi pentru că am ceea ce au realizat şi rea- Nicolae Ceauşescu", cu
Ie.
participat efectiv la rea lizează împreună cu das dezvoltarea judeţului Hu CONSUMULUI DE GAZE NATURALE Şl ENERGIE ELECTRICĂ
MEM- lizarea lor, şi pentru că călii lor, cu părinţii, nedoara şi a comuuei Iiin
RILOR toate aceste înnoiri ne fiind permanent antrenaţi în cincinalul 1986—1990,
li „Si- oferă condiţii mai bune în activitatea instructiv- cu cerinţele orientării şco
Hune- Preocupare unanimă pentru utilizarea
nenilor de pregătire, le simţim în educativă. Sub îndrumarea lare şi profesionale. aici
. posi- rezultatele muncii noas organizaţiei de partid, se regăsesc la „Panoul o-
ii cu conducerea şcolii urmăreş noarei, hărniciei şi sîrguin- cu chibzuinţă a kilowaţilor
lor II- tre". „Ştiţi, anul şcolar
Blaga« trecut a fost, pentru noi, te ca fiecare acţiune să-şi ţei pioniereşti", în rezul
, „Mu- un an cu rezultate fru releve rosturile educati tatele de prestigiu cucerite Prevederile recentului de folosire a acestora la în continuare. O altă mă
ii terilor moase în multe domenii ve, grija pentru conţinu în Festivalul; naţional
lei şi Decret privind unele mă capacitate pentru a se a- sură vizează activitatea
itituţicd — şi la învăţătură, şi la tul manifestărilor, pentru „Cîntarea României" şi suri pentru raţionalizarea sigura îndeplinirea planu balastierei, din Simeria.
mi Kvu onorarea integrală a an participarea afectivă a care au adus şcolii, în e- consumului de gaze natu lui producţiei sortimenta Astfel, pe timpul iernii,
a nu gajamentului de muncă elevilor la realizarea a- diţia a Vl-a, cinci titluri
>r cu- rale şi energie electrică le. Aş putea spune că în draga absorbantă existen
e, a- patriotică (pe 1987), şi la cestora, fiind mereu in de laureat pe ţară I Ex sînt de natură să asigure întreprinderea noastră se tă aici nu mai este folo
tparlţie acţiuni şi concursuri * pio atenţie. poziţia numismatică, gaze bunul mers al activităţii desfăşoară în aceste zile sită. în locul ei nu fost
la« şl niereşti, şi în întrecerile — Dacă astăzi şcoala ta mîinilor îndemînatice în toate domeniile econo dc sfîrşit de an, premer introduse excavatoare care
ul de
el Dă- artistice din „Cîntarea noastră poate rivaliza cu de la clasele I—IV, pa miei, ale vieţii sociale. gătoare Conferinţei Naţio funcţionează cu. motorină.
vocal- României". orice unitate de profil din nourile şi gazetele „Pa Dînd dovadă de maximă nale a partidului, o ade S-a micşorat consumul lu
P.S.P., E o bucurie să fii în mediul urban, acesta e trie română, ţară de eroi", chibzuinţă în folosirea re vărată întrecere între co nar la acest punct dc lu
, Gra- „Sanitarii pricepuţi", „Prie
pre- preajma elevilor de la meritul întregului nostru surselor energetice, elimi- lectivele atelierelor şi sec cru cu 60 MWh.
reci- Şcoala generală din llia şi colectiv. S-a muncit mult, tenii pionierilor", „Patru nînd orice formă de risi ţiilor în economisirea e- — Cum s-a acţionat pen
versuri să le asculţi părerile, să-i dar mai avem mult de lele şcolare de circulaţie", pă, colectivele de muncă nergiei electrice şi a ga tru reducerea consumuri
estarea toate cu reale rosturi edu
u de vezi întreeîndu-se pc te muncit — recunoaşte prof. din întreprinderi şi insti zelor naturale, în încheie lor nctehnologice ?
de în- renul bazei sportive (de Benone Popa, directorul cative, multe încununate tuţii, toţi cetăţenii pot a- rea anului 1987 cu reali — Oamenii noştri au în
popu- ţinătoare a unui loc frun şcolii. Strădaniile noastre de titluri şi premii pe sigura echilibrul- balanţei zări importante în pro ţeles necesitatea economi
artis- taş pe ţară), ori muncind sînt îndreptate spre redu ţară — sînt nu numai între producţie şi consum, ducţie. sirii kilowaţilor, nu mai
pe loturile şcolare care cerea procentului de me roadele muncii, ci şi per contribuind astfel la de trec indiferenţi pe lîngă
ENTE«. le relevă vrednicia de diocritate şi fiecare cadru manente îndemnuri la rularea normală a activi becuri care ard fără rost
a avut i buni gospodari. „în aceas strădanii. „Alături de acti
-ilor didactic e preocupat de tăţii în toate sectoarele e- CETĂŢENI DE LA prin secţii sau utilaje care
din tă toamnă am fost mereu, găsirea celor mai adec vitatea la clasă, căutăm e onom i co - soc i a 1 e. merg în gol. Toate utilaj
. mu- alături de tovarăşul di- vate forme şi metode de prin toate mijloacele să Analizele care se fac în ORAŞE Şl SATE ! jele şi instalaţiile indirect
uşoară : apropiem elevii de dezide
.Tinere rector, aici, pe loturile lucru pentru a stimula aceste zile în unităţile e- Este în interesul productive din întreprin
rticipat | şcolare. Aceste parcele — activitatea elevilor la în ratele muncii formative — conomice consumatoare de dere funcţionează pe baza
e spe- ne spun elevii — le-am văţătură. ne spune prof. Verghelia energie electrică dovedesc economiei naţiona unui program riguros sta
ităţile
nităţ redat de curînd agricul în această idee sînt Chifor, director adjunct că acolo unde se acţionea bilit. Sînt numiţi respon
tir i ni ci - le, al nostru al tu
icorda- turii. Aici am plantat organizate şi activităţile cu munca educativă în ză permanent, cu răspun sabili pe aceste utilaje,
rnii şi ceapă şi usturoi de toam- detaşamentelor şi unităţii şcoală. De multă vreme dere, se caută soluţii de turor, să reducem care răspund de funcţio
¿nă. Experimentăm, vrem de pionieri, iar propa şcoala a devenit casa utilizare cu eficienţă ridi consumurile de e- narea lor între orele sta
; să avem sănunţa noastră ganda vizuală din şcoală noastră. Numai respec- cată a kilowaţilor în pro bilite. Prin reducerea ilu
.pentru viitor". „Am plan- este o lecţie deschisă pen tînd-o ca pe propria casă, ducţie, se obţin realizări nergie electrică în minatului în secţii (fără
i tat şi 400 de duzi pentru tru fiecare elev. în faţa numai apropiindu-ne ele bune In muncă, în condi fiecare gospodărie, a se afecta producţia), de
vii ca pc propriii fii, vom ţiile diminuării consumu pozitele de materiale şi
reuşi să ne îndeplinim rilor energetice aprobate. în toate sectoarele produse finite, manipu
misiunea, deloc uşoară, de Un astfel de exemplu, la neproductive. lările cu macarale în de
a forma elevii în spirit care ne vom referi în con pozite, folosirea benzilor
in vii- revoluţionar pentru azi tinuare, îl constituie între Să economisim transportoare, în. ultimele
.ru Latul şi pentru mii ne. Iar co prinderea de materiale de zile consumurile 'netehno
isurec- sever energia elec
El)OA- lectivul nostru, îndrumat construcţii Deva. logice au fost diminuate
distrat permanent de organizaţia Ceea ce trebuie men trică, să limităm la cu 30 la sulă! Aş dori să
"acerea AVEŢI CUVÎNTUL de partid, se străduieşte ţionat de Ia bun început mai spun că prin trans
; Bu- s t r i c t u l necesar
i (Fla- „Există incâ în folosinţa populaţiei acele recipiente să fie continuu îndemn la este faptul că la I.M.C., consumurile, să evi punerea în practică a pro
. A xNi l: autosifon, foarte practice de altfel. Din păcate, la cei strădanie". imediat după apariţia De gramului de reparaţii ca
Fanto- mai mulţi deţinători din Deva acestea tind să devină LUCIA LICIU cretului de raţionalizare tăm funcţionarea pitale aprobat pentru cup
Neagră obiecte de muzeu. De ce ? Pentru că nimeni în tot ora a consumurilor energetice, toarele vană ale atelieru
Socote neraţională a apa
li rea) ; şul nu mai încarcă cu bioxid de carbon acele patroane în tonte secţiile, sub coor lui de vată minerală (pe
i „Au- fără de care autosifonul nu mai poate fi folosit. Butelii donarea membrilor comi ratelor de uz cas rioada noiembrie 1987 —
• » 1); de autosifon se mai găsesc şi acum in comerţ dar pen Manifestări siei energetice, s-a anali februarie 1988) şi consu
ra nic.
. ..A : tru ce să dai banii pe ele dacă nu ai garanţia că le vei politico-educative zat situaţia consumurilor mul de gaz metan s-a re
(Mine- putea folosi, deşi sînt foarte practice şi comode", (lojesc de gaz metan şi energie dus cu 250 000 mc pe lu
l'rebuie Petru-Dorin, Deva, strada Liliacului, bloc 21, apartament electrică. nă. Problema energici şi
Mun.ci- o Simpozion. „Hune
: Joi, 6). — în spiritul prevederi — Activitatea unor sec a gazelor naturale este zi
lezat) ; SESIZĂRI—SOLUŢII doara — prezent şi de lor recentului Decret — ţii a fost recent reorga de zi trecută pe agenda
i eram venire" a fost tema sim arăta ing. Aurel Bedreag, nizată. Pe ce considerente? de lucru a conducerii în
GURA- \ • Tovarăşă Elena Banc, ca banii să se fi rătăcit pozionului organizat, în energeticul şef al între — Energetice. Au fost treprinderii noastre, urmă
ire cle- din Deva, sesizarea dum în altă direcţie. Urmă cetatea siderurgică de prinderii — s-a trecut în redistribuite schimburile rită de toii factorii res
Cl R AŞ- neavoastră . în legătură riţi deci la poştă, după
îrsona- pe Cerna, de Comitetul revistă fiecare consumator secţiilor PREMO, prefabri ponsabili cu cea mai ma
'AG1U- cu faptul că pe luna iu numărul mandatului pos municipal de cultură si existent. S-a urmărit cum cate si panouri mari din re atenţie. ProcecUnd în
Ulorian nie a.c. nu aţi putut in tai. educaţie socialistă Hune se funcţionează, co consu II în HI. în acest fel, în acest fel, dc la începutul
asa de tra în posesia sumei de e Scrisoarea adresată doara. înscris în mani
Tan- 750 Iei reprezentînd pen redacţiei dc locuitorii muri se realizează, s-au orele de vîrf de sarcină anului şi pînu în prezent,
loastre festările politico-educati stabilit măsuri de încăr s-a redus consumul de e- l.M.C. Deva a economisit
Ms îm- sia alimentară expediată străzii Oituz din Deva a ve organizate in întîm- care cît mai echilibrată a nergie electrică cu 350 faţă; dc cota repartizată 82
Aten- prin intermediul subuni fost cercetată de Consi instalaţiilor si utilajelor,
Vultur tăţii S.U.T. a T.A.G.C.M. liul popular municipal. pinarea Conferinţei Na kWh. Totodată, producţia MWh energie electrică.
Felix ţionale a partidului şi a acestor secţii nu a fost a-
‘ I-II Deva, a fost , cercetată Pentru soluţionarea ce celei de a 40-a aniver fectată. Ea decurge normal LiVIU BRAICA
de acesta din urmă. lor sesizate s-a luat le sări a Republicii, simpo
T.A.G.C.M. ne răspunde gătura cu inginerul şef zionul a beneficiat de OAMENI
că nici o sumă n,u a fost al platformei G.T.G.C.L. documentate şi apreciate
re turnată la dînşii. Cu Deva, ca şi cu şeful sec comunicări, între care Al MUNCII !
mandatele poştale 7803/ ţiei prestări construcţii „Hunedoara — la frontie
17 mai, 7477/10 iunie, de aici, de comun acord ra viitorului" — (susţinu
8392/15 iulie, 763.3/11 au stabillndu-se ca lucrările tă de arhitectul Manfred Nu precupeţiţi nici
gust, 8267/15 septembrie de reparaţii pe strada un efort, acţionaţi
vrr» ; ea Maurer), „Combinatul
t. Ce şi 7858/13 octombrie 1987 Oituz să se efectueze în siderurgic Hunedoara — prin toate mijloacele
il r no- vi s-au expediat lunar lunile octombrie—noiem- în epoca de aur" (ing.
cădea cîte 750 lei. Este posibil pentru utilizarea cu
formă loan Kaba), „L o c u l grijă gospodărească
iţă şi ¡NTREBĂRI-RĂSPUNSURI I.A.C.R.S.H. în viaţa ma
Viñ terială şi spirituală a a energiei.
adera t, Un grup de mineri de răspunsul la prima între
locale la I.M. Barza: în legă bare a dumneavoastră, • ■municipiului" (M. Burdu- Desfăşurarea ne
din tură cu momentul cînd Dosarul odată întoc ■şel).
mporn se poate solicita pensio mit de comisia respecti stingherită a activi
ii cu- • „Ştafeta cravatelor tăţii productive, în
s 3 şi narea şi depune dosarul vă şi înaintat Oficiului
r cele la comisia pentru pensii de pensii cu cel puţin roşii cu tricolor", acţiu vederea realizării în
i) gra nea politico-cducativă a
si asigurări sociale, Le trei luni înainte de data cele mai bune con
gea 3/1977 prevede că la care urmează să aibă pionierilor hunedoreni, diţii a sarcinilor de
ïca va aceasta se poate face a- loc pensionarea, trebuie s-a declanşat prin adu
neh1să. soluţionat în termen de nările festive din fiecare plan, impune ordine
Local tunci cînd sînt îndepli unitate şcolară. Ediţia desăvîrşită la fiecare
va su- nite condiţiile. de vîrstă 30 de zile de la primire.
ensifl- De aici desprindeţi răs din acest an a ...ştafetei" loc de muncă, răs
m/oră şi vechime, P e n t r u punsul la cea de a Il-a este dedicată Conferinţei
. Ceaţă grupa I de muncă Naţionale a partidului şi pundere maximă din
xi 1 va c o n d i ţ i i l e pentru a întrebare a dumneavoas partea fiecăruia din
(Me tră. Vă sfătuim să nu în- celei de-a 40-a aniversări
in A. cere pensionarea (deci la trerupeţi raporturile de a Republicii. „Ştafeta" tre noi.
cererea încadratului) sînt muncă cu unitatea pînă l\ va fi finalizată la 29 no
împlinirea vîrstei de 50 cînd aceasta nu vă co iembrie printr-o acţiune Să facem din spi
de ani şi a unei vechimi munică desfacerea con judeţeană, care se va ritul de economisire
m minime în muncă, dove tractului de muncă, afiîn- desfăşura sub genericul o înaltă îndatorire Termocentrala Mintia. Absolventă a Liceului enef»
„Raportăm
mîndrie
cu
dită cu acte, în această du-vă în posesia deciziei
patriotică !
grupă, de 20 de ani. Este de pensionare. rezultatele muncii noas getic din Deva, Ram o na Vi zlUu este un lăcătuş priceput
şi membru de nădejde al organizaţiei U.T.C,
tre partidului".