Page 65 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 65
A
H d ■ ¡a a a
de prietenie
C.C. al Partidului
preşedintele ie.
Democrate Et
încheierea convorbirilor oficiale CEREMONIA
PLECĂRII
Joi dimineaţa, s-au în satisfacţia faţă de rezul
Anul XXXIX, nr. 9 334 VINERI, 20 NOIEMBRIE 1987 4 pagini — 50 bani cheiat convorbirile oficia tatele vizitei, ale dialo
le dintre tovarăşul Nicolae gului purtat, care, prin Joi s-a încheiat vizita
Ceauşescu, secretar gene rezultatele sale, se înscrie oficială do prietenie între
ral ai Partidului Comunist ca un moment important prinsă în ţara noastră, la
VYo.-: r-'.y ;.7-" în dezvoltarea colaboră i n v i t a ţ i a tovarăşului
preşedintele
Român,
>1 ţi tî tri i»i n 3;r è a :C o ii f fe ri n ţ e t. Nat i o na I e a partidului Re
publicii Socialiste Româ rii si cooperării reciproc: Nicolae Ceauşescu, secre
imî r o c 1 a m a r e a Red u bliciir nia şi tovarăşul Mengistu avantajoase româno—etio tar general al Partidului
Haile Mariam, secretar piene. în acest cadru, Comunist Român, preşedin
SPIRIT REVOLUŢIONAR, CONŞTIINTĂ ÎNAINTATĂ, general al Comitetului Cen preşedintele Etiopiei a tele Republicii Socialiste
tral al Partidului Munci dat o înaltă apreciere re România, de tovarăşul
PUTERNICĂ MOBILIZARE ÎN MUNCĂ toresc din Etiopia, pre zultatelor obţinute de po Mengistu Haile Mariam,
şedintele Republicii Popu porul român în construc
lare Democrate Etiopia. ţia socialistă, în înfăptui secretar general al Comi
rea programului complex tetului Central al Parti
în aceeaşi atmosferă de
HUNEDOARA. Analiză profundă a activităţii caldă prietenie, stimă şi de dezvoltare economico- dului Muncitoresc din
înţelegere reciprocă, cei socială a ţării. Etiopia, preşedintele Re
S-a subliniat faptul că
doi conducători dc partid extinderea pe multiple publicii Populare Demo
comuniştilor, a tuturor colectivelor, şi de stat au continuat planuri a conlucrării din crate Etiopia.
de
schimbul
păreri
pri
tre ţările, partidele şi Ceremonia plecării înal
vind dezvoltarea colaboră popoarele noastre este în loc
viziune clară asupra sarcinilor rii româno—etiopiene. folosul reciproc, al cauzei tului oaspete a avut
în timpul ultimei run păcii, înţelegerii şi cola- pe aeroportul Otopeni.
de de convorbiri, cei doi
ce le au de îndeplinit preşedinţi şi-au exprimat (Contlnuare în pag. a 4-a) (Continuare in pag. a 4-a)
«
Analiză profundă, abor nuare pentru perfecţiona rămas datori economiei
dare a problemelor de fond, rea activităţii organelor şi naţionale cu importante
esenţiale pentru activitatea organizaţiilor de partid, a cantităţi dc laminate .şi
organizaţiilor de partid a tuturor comuniştilor, pen alte materii prime, că a-
colectivelor, precum şi o tru a da economiei na vem neîndeplinit planul
viziune clară, responsabilă ţionale oţelul de care are la export şi la alţi -indi
asupra sarcinilor ce le au nevoie. Amintind rezul catori.
de îndeplinit — iată prin tatele pozitive dobîndite Faţă de asemenea ne-
cipalele caracteristici ale împliniri, în cadrul ple
plenarei de activ a orga narei au fost amintite o
nizaţiei municipale de PLENARE seamă de probleme pe îndatorire primordială a fiecărui
partid Hunedoara. Rapor ALE COMITETELOR care comitetul de partid
tul prezentat, precum şi MUNICIPALE şi conducerea combinatu om ql muncii, a fiecărui cetăţean
cei care au participat la Şl ORĂŞENEŞTI lui nu au reuşit să le
dezbateri au adus în faţa soluţioneze la timpul po
activului de partid din a- DE PARTID trivi 1 ., cu eficienţa ce
ceastă vatră nestinsă a rută şi impusă de impor IN SPIRITUL PREVEDERILOR DECRETULUI PRIVIND RAŢIONALIZAREA
spiritului revoluţionar care tanţa lor în bunul mers
în cele zece luni ale a-
este Hunedoara, o gene al lucrurilor. S-a apre CONSUMULUI DE GAZE NATURALE Şl ENERGIE ELECTRICĂ
nului, Ioan Oprescu, se
roasă experienţă de mun ciat că nerealizările înre
cretar adjunct al comite
că şi acţiune, o scamă de gistrate la cocs -metalur
tului de partid de la com t MWT r mmm r mmm * mmm / mmm r mmm * mmm r mmm mmm t mmm t mmm / mmm §
împliniri domne de re- gic, fontă, oţel şi lami
binatul siderurgic, a stă \
numele dobîndit peste ani nate finite se datorează,
ruit însă asupra defi | CONSUMURILE DE GAZE NATURALE Şl
prin căutări continue, prin în principal, slabei orga
cienţelor şi neîmplinirilor
efort şi responsabilitate nizări a producţiei şi a j ENERGIE ELECTRICĂ PENTRU ACTIVITĂŢI NE-
comunistă. cu care se confruntă pu »muncii, neutilizării la ca
ternicul detaşament mun î PRODUCTIVE - REDUSE CU CEL PUŢIN
Cum ora şi firesc, acti pacitate a maşinilor, uti
citoresc de aici. \
vul de partid din Hune lajelor şi instalaţiilor, ne-
— Fără a diminua cu
doara a abordat cu ma respectării disciplinei teh
nimic marele efort pe care
ximă răspundere proble nologice, ca şi unor aba
îl depunem, sublinia vor
mele izvorîtc din munca teri de la calitate, neefec- Economiile mari se adună din economiile mici
bitorul, trebuie să spu
siderurgiştilor. Au fost tuării la timpul planificat
nem cu claritate că nu am
analizate critic, autocritic, a reparaţiilor ş.a. în acest
folosit aşa cum trebuie
constructiv o mare varie context, s-a reliefat că or Ca să vedem cum se a- — Am stabilit de comun bit tovarăşul Romulus Put
importantele resurse u-
tate dc aspecte, cu o lar ganele şi organizaţiile de plică prevederile Decretu acord cu cetăţenii să re ea, secretar adjunct cu
rnane şi materiale de care
gă deschidere spre ceea dispunem. Acest lucru partid nu au impus cu lui privind unele măsuri ducem toate becurile de probleme de propagandă
ce trebuie făcut în conti- reiese şi din faptul că ara fermitate consiliilor oa pentru raţionalizarea con la colţurile caselor — ne al comitetului comunal
menilor muncii, conduceri sumului de gaze naturale spunea tovarăşul Traian de partid.
şi energie electrică am o- Cristoiu, secretar adjunct — Au fost perioade cînd
lor uzinelor, secţiilor şi
prit, dis-de-dlmineaţă mai cu probleme de propagan acele contorului comunei
l VALENTIN NEAGU întâi ia Băcia. ta şcoală, dă al comitetului comunal noastre indicau depăşiri
nu
se
de
\ FAPTELE DE MUNCĂ- • „Vom realiza în unităţile un comerciale fo prevede partid. în Aşa cum vom ale cotelor repartizate. Du
bec.
ardea
nici
Se
apariţia
decretului
Decret
pă
ani
\ OMAGIUL NUNEDOREAN în plus 4000 înlocui becurile de puteri stat de vorbă cu secreta
LA MARELE FORUM losea pretutindeni lumina
\ AL COMUNIŞTILOR (Continuare în pag, a 2-a) naturală. mari cu altele de puteri rii organizaţiilor de partid
\ ROMANI tone de cărbune“ mai mici, fără a stingheri din satele comunei, cu de
activitatea. putaţii săteşti, eu condu
\ — începem programul cătorii unităţilor economi
65 000 tone cărbune, în-
\ deplinindu-ne planul anual la clasă la orele li,30, toc ce. Peste tot au fost stabi
In pauza adunării ge mai pentru a nu fi ne lite măsuri concrete in ve
\ nerale a oamenilor mun cu două luni mai devre voiţi să aprindem becu derea reducerii consumu
me. In cinstea Conferinţei
\ cii pe Combinatul minier Naţionale a partidului vom rile — sublinia învăţăto lui de energie, electrică In
s Valea Jiului, stăm de vor mai extrage peste plan Şcoala Ion generală din de Ba- strictul necesar. a în trecut de
Bădică,
seu:
ta
la
rul
bă cu destoinicul şei de
care
perioadă
\ brigadă Ştefan Alba, din 4 000 tone de cărbune. tiz. Beneficiem de lumi la apariţia decretului în
Este răspunsul nostru fap
\ sectorul IV al Minei Petri- tic la îndemnurile şi reco na naturală care este registrăm econom i i.
la. Va lua cuvintul după mult mai sănătoasă pen — Şi noi am decalat
\ pauză. mandările secretarului ge tru ochii copiilor. programul de lucru la cla
neral al partidului, tovară
\ - \/-aţi pregătit un ra şui Nicolae Ceauşescu, de Acelaşi procedeu îl a- să, pentru a folosi lumina
port frumos, Şteian Alba? plică şi învăţătoarea Ti- naturală- şi a putea astfel
\ a dezvolta continuu baza
- Nu l-am pregătit sin de materii prime şi re beria Boantă, de ia Şcoa preveni orice posibilităţi
\ gur, ,,la ziuă", ci împreu surse energetice, de a da la generală din Călanu dc a risipi energia electri
\ nă cu cei 90 -de ortaci ţării cit mai mult căr Mic, cu o completare, pe că —- arăta tovarăşa Susa-
din brigadă, in subteran, bune". care am consemnat-o. na Nedcluş, secretarul or
\
muncind umăr la umăr, zi Alte realizări şi mulţu -r Prizele au fost sigi ganizaţiei de partid de la
\ de zi şi noapte de noap- miri ale brigăzii Iui Şte late. Ne-am aprovizionat Şcoala generală din Bo-
\ ie. ian Alba, reţinute din cu cu lemne, sobele au fost şorod.
, - Şi ce elemente inte- vintul lui şi din discuţia puse la punct,, aşa că nu Notăm si o risipă crasă
> resante conţine ? cu el: aproape jumătate vom folosi alte surse elec de energie electrică : la
) — Veţi auzi... trice de încălzit. ferma zootehnică din Ru-
din membrii brigăzii sînt
Şteian Alba vorbeşte pu. policalilicaţi, deci pot lu Tot economii dc energic ţălar, în biroul şefului de
ţ lin, concis, la obiect: „Lu- cra orice in abataj, elimi electrică am consemnat şi fermă, un reşou mare
’ crind in 3—4 abataje iran- narea din jurnalul lor a la sediul C.A.P. Sîncrai, funcţiona în plină zi, in
ţ tale, intr-o bună conlu- absenţelor nemotivate, sta unde funcţionarele trăse vreme ce afară era cald
[ crare şi înţelegere, apli- bilizarea în brigadă, în seră ., perdelele de la fe şi plăcut, iar în birou go
} cînd atent şi raţional teh- ultima vreme, a 20 noi în restre la o parte şi lucrau dinul din colţ stătea rece,
1 nologia tavanului de re- cadraţi in muncă, îmbună în condiţii bune la lumi deşi lemne de foc se aflau
ţ zistenţă, am reuşit ca, pe tăţirea sensibilă a cali întreprinderea mecanică Orâştle, Unul dintre fruntaşii na naturală a zilei.
i 10 luni din acest an, să tăţii cărbunelui extras. secţiei sculărie este Aurel Uoşorosau, care lucrînd la o Despre măsurile luate GH. I. NEGREA
‘ e x t r a g e m suplimentar DUMITRU GHEONEA muşină de rectificat în coordonate realizează prelucrări de pentru prevenirea risipei
mare complexitate şi precizie. Foto NICOLAE GHEORGHIU de energie electrică la
Bretea Română, ne-a vor (Continuare în pag. a 2-a)
