Page 66 - Drumul_socialismului_1987_11

Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMI

In pas cu cerinţele constructorilor Analiză profundă a activităţii comuniştilor

In aceste zile, hotărîţi materiale (ciment, var, sarcina planificată. Nc vom (Urmare din pag. i} activul de partid din rei pe felul în care au
să întîmpine Conferinţa oţel-beton, folie de polie­ mobiliza în continuare, municipiul Hunedoara a acţionat organizaţiile de
Naţională a partidului şi tilenă), a făcut eforturi vom lua măsurile ce se brigăzilor un mod de lu­ dezbătut pe larg întreaga partid pentru realizarea
aniversarea Republicii cu pentru menţinerea în impun pentru a realiza cru mai dinamic, care să pi’oblematică a muncii si­ sarcinilor din minerit, a-
rezultate tot mai bune, funcţiune a unor utilaje producţia planificată de asigure condiţiile necesa­ derurgiştilor, găsind solu­ gricultură, industria uşoa­ r;
constructorii folosesc din Importante. Ceea ce tre­ prefabricate a acestui an. re realizării sarcinilor. Este ţii practice şi stabilind ră, cooperaţie, comerţ, I
plin timpul de lucru, Îşi buie Evidenţiat este faptul Şeful atelierului de pre­ vorba de evitarea staţio­ măsuri concrete pentru transporturi, învăţămînt, 1)
intensifică ritmurile la o- că lucrătorii staţiei s-au fabricate, sing. Emil Măr­ nărilor şi pierderilor de îmbunătăţirea activităţii în cultură, practic, în tot ce II
t
biectivele de investiţii cu străduit (şi în -bună mă­ ginean, arăta că se lucrea­ producţie,' mai buna valo­ utilizarea şi gospodărirea îi frămîntă pe oamenii t
termen de predare pînă sură au reuşit — n.a.) să ză în schimburi prelungi­ rificare a tuturor resur­ raţională a materiilor pri­ municipiului. Pentru per­ •I
u
la finele anului. O aten­ onoreze la timp comenzile te, toate echipele avînd selor existente la fiecare me, .materialelor, combus­ fecţionarea muncii, au fă­ ti
ţie deosebită este acorda­ constructorilor pentru di­ un singur ţel: îndeplinirea loc de muncă, derularea tibililor şi energici, rea­ cut propuneri Ioan Bârna, îl
tă construcţiei de locuinţe ferite materiale, în func­ normei zilnice. Am notat unei activităţi ritmice şi lizarea planului sortimen­ Viorel Doda, Cornelia Vi­ (I
în oraşele Văii Jiului, dar ţie de priorităţile exis­ de aici numele echipelor bine organizate etc. De tal. îndeosebi a oţeluri­ zitiu, Gheorghe Viţă, Au­ *1
şi în celelalte localităţi tente. cu cele mai frumoase rea­ asemenea, organele şi lor speciale destinate ra­ relia Răşinar, Tiboriu (I
din judeţ. Se lucrează în — în cursul acestui tri­ lizări: Constantin Aursu- organizaţiile de partid nu murilor de vîrf ale eco­ Koncz.
schimburi prelungite, se mestru, decisiv pentru rea­ lesei, Pavel Şandor, Gheor- trebuie să mai accepte cu nomiei naţionale, mate­ In ansamblu, prin con­ (’
pune accentul pe folosi­ lizarea planului pe 1987, ghe Mardare, Ludovic uşurinţă justificarea unoi rializare a programelor de ţinutul raportului şi al T
ti
rea deplină a timpului dis­ ne revin sarcini mobiliza­ Kurty şi Ion Ştefan. Cu deficienţe, ci să acţioneze modernizare şi a investi­ dezbaterilor, prin soluţiile ti
ponibil, a instalaţiilor şi toare — arăta Viorel Ju­ sprijinul trustului, al com­ ferm pentru întronarea ţiilor, creşterea productivi­ practice de acţiune date ti
utilajelor existente, în sco­ de, secretarul comitetului partimentului de aprovi­ unui climat mobilizator, tăţii muncii. — plenara se constituie ca Ci
p
pul creşterii productivită­ de partid al unităţii. Şli.m zionare şi prin întărirea buna într-o strînsă interdepen­ un moment de referinţă S'
ţii muncii, respectării gra­ cu exactitate ceea ce a- ordinii şi disciplinei în care să ducă la mai denţă şi la acelaşi nivel pentru activitatea organe­ C;
ficelor de execuţie. vem de făcut. Comuniştii, producţie, colectivul ate­ organizare a muncii, la de responsabilitate comu­ lor şi organizaţiilor de V
A
Ne-am interesat cum organizaţiile de partid, în­ lierului va putea rezolva ordine şi disciplină. Un nistă a fost analizată şi partid, a tuturor comuniş­ si
sînt aprovizionaţi cu ma­ tregul nostru colectiv ac­ problemele legate de de­ loc important in cadrul munca organelor şi orga­ tilor din municipiul Hune­ d
fost
terialele necesare construc­ ţionează stăruitor, în lu­ fectarea unor utilaje (mo­ plenarei a exportului, acordat nizaţiilor de partid din doara. Dintre multitudi­ V.
la
problemelor
ca
torii în această perioadă mina orientărilor şi indi­ toare electrice arse, poduri sarcini celelalte domenii ale acti­ nea de direcţii prioritare I)
de intensă mobilizare în caţiilor secretarului gene­ rulante .ş.a.), va pune mai una dintre marile vităţii economice. în care trebuie canalizată
muncă, cum sînt racordaţi ral al partidului, tovarăşul bine în valoare capacita­ ale siderurgiştilor hunedo- — Sîntem rămaşi în ur­ munca, subliniem necesi­
lucrătorii din cadrul Sta­ Nicolae Ceauşescu, date la tea sa de mobilizare pen­ reni, insistîndu-sc asupra mă la o serie de obiec­ tatea creşterii rolului or­ VI
ţiei de utilaj şi transport plenara C.C. al P.C.R. din tru a încheia anul 1987 cu realizării unor produse tive. arăta Alexandru Cio- ganelor de partid în con­
Deva la eforturile oame­ 5 octombrie a.c., pentru planul îndeplinit exem­ competitive şi onorarea la rogar, d i r e c t o r u l ducerea şi coordonarea al
nilor de pe şantiere, pen­ realizarea ritmică a pla­ plar la toţi indicatorii. timp a tuturor contrac­ I.A.C.R.S.H. Ne-am reor­ întregii activităţi, întărirea ci
e<
tru a le livra ritmic ma­ nului, întărirea ordinii şi telor încheiate cu parte­ ganizat însă întreaga acti­ răspunderii şi disciplinei D
terialele solicitate. disciplinei in muncă. Este LIVIU BRAICA nerii externi. De altfel, vitate şi vom recupera res­ de partid, implicarea tu­ ci
După cum se ştie, aceas­ o perioadă în care sîntem tanţele. turor factorilor în rezolva, «11
tr
tă unitate a T.A.G.C.M. solicitaţi la maximum. Intr-adevăr, problema rea problemelor cu care C(
Deva produce şi livrează Printr-o bună mobilizare, este de mare acuitate pen­ se confruntă colectivele lo
Cj
constructorilor o bună o răspundere sporită din tru bunul mers al treburi­ muncitoreşti, creşterea exi­ tb
parte din imaterialele fo­ partea cadrelor tehnico- lor din combinat, finali­ genţei, faţă de felul în care
losite la construcţia lo­ inginereşti de la nivelul zarea tuturor investiţiilor cadrele îşi realizează sar­ I
cuinţelor. Cîteva cifre în compartimentelor funcţio­ fiind unul dintre dome­ cinile încredinţate, întări T
Jt?
acest sens ni le-a prezen­ nale şi din producţie, reu­ niile de maximă impor­ rea controlului şi urmăr P<
tat tehniciană Elena To- şim să menţinem ritmuri tanţă în care organele şi rea pînă la finalizare a re.
doroni, de la comparti­ ridicate de lucru, să ono­ organizaţiile de partid tre­ hotărîrilor, perfecţionarea P
mentul plan-producţie: In răm comenzile de pe şan­ buie să acţioneze cu mai stilului şi metodelor de ci P
perioada trecută din acest tiere. Hotărârea unanimă mare eficienţă. muncă în conducerea ac­ <;
an, la activitatea de indus­ este de a întîmpina Con­ Un accent deosebit s-a tivităţii în toate dome­
trie, producţia marfă a ferinţa Naţională a parti­ pus apoi în cadrul plena­ niile. A
fost îndeplinită în propor­ dului şi cea de a 40-a ani­ • C
ţie de 101,7 la sută, la a- versare a proclamării Re­ t m
ni
gregate sortate — 107,9 la publicii cu depăşiri de tri
sută, la elemente pentru plan la toţi indicatorii. ECONOMISIREA ENERGIEI io
pereţi despărţitori — 107,6 La secţia industrie, con­ in
la sută, la confecţii meta­ dusă de sing. Ioan Sorea, li)
di
lice — 110,7 la sută, la unde se execută producţia ni
beton 109,8 la sută, la ma­ de prefabricate, am dis­ îndatorire primordială a fiecărui ro
teriale termoizolante — cutat despre ¡măsurile lua­ di
bi
sută la sută, la armături te pentru creşterea pro­ om al muncii, a fiecărui cetăţean
fasonate — 110 la sută, la ductivităţii muncii, despre
recondiţionări — 114,8 la eforturile acestui colectiv
sută, iar la diverse ele­ pentru turnarea elemente­
mente şi materiale de con­ lor prefabricate necesare Economiile mari se adună
strucţii sarcinile au fost apartamentelor prevăzute
depăşite cu 10 -milioane în plan.
lei. Cu excepţia a două — In lunile trecute din din economiile mici
sortimente — mortar şi 1987 am realizat integral to
prefabricate —, la care producţia anului trecut — (Urmare din pag. 1) crător gestionar Tiberiu
sînt restanţe, toţi ceilalţi ne-a spus şeful secţiei. To­ Naghi), legume-fructc (lu­ ţi:
indicatori au fost îndepli­ tuşi, nu ne putem declara peste tot în incinta uni­ crător gestionar Constan­
niţi şi depăşiţi. S-ar pu­ pe deplin mulţumiţi de tăţii. tin Moateru), „Perla Stre- Iu.
tea crede că totul a decurs ceea ce am făcut. Obiecti­ — Aici lucrăm cu litri, iului” (şef de unitate Su- let
că
aici ca la carte. Lucrurile vul nr. 1 este de a men­ cu mililitri, chiar. Şi cu zana Fulea). Nicăieri nu Ci
nu stau chiar aşa. în de­ ţine ritmul din septembrie bani. Este firesc să avem am găsit becuri arzînd fă­ in;
cursul anului, colectivul şi octombrie, luni cu pro­ vizibilitate bună — ne ră rost, contoarele înregis­ (7
unităţii s-a confruntat cu ducţie record, în care s-au Tînărul comunist Ioan Brădean de la secţia 1 maşlul- spunea tovarăşul Nicolae trau economii. Mici, în ne
LL
multe greutăţi, mai ales turnat în tipare cîte 3 600 uneltc a U.U.M.R. Crişcior şi-a impus numele intre cei Neacşu, şeful staţiei Pcco comparaţie cu marii con­ toi
privind aprovizionarea cu mc beton, cu mult peste mal buni meseriaşi din secţie. din Călan. Dar începem sumatori, dar economii. VI
să servim cumpărătorii de — Şi noi avem perma­ (Li
Gï
la orele 8,30, cînd se vede nent în vedere reducerea rul
bine şi pînă la orele 16,30, niîj
consumului de energie e- tor
Activitate intensă pentru fertilizarea terenului iar becurile de puteri mari lectrică, prevenirea orică­ tra
le-âm înlocuit cu tuburi ror căi de risipă — subli­ (H*
lui
fluorescente de puteri nia tovarăşul Ionel Iovă- RA
şi completarea golurilor din culturi mult mai .mici. Lună de nescu, secretar adjunct cu sor
lună înregistrăm economii GIl
probleme de propagandă
însemnate la consumul de lau
După încheierea arătu­ nizatori din care fac parte nizatorilor noştri — ne re. Am organizat şi ac­ al comitetului orăşenesc cul
rilor în vederea însămîn- Traian Medrescu, Fiorin spunea Nicolae Leonida, ţiuni dc curăţare a tere­ energie electrică. dc partid. Oraşul nostru mu
ţărilor din primăvara vii­ Boticeanu şi alţii lucrea­ directorul S.M.A. Simeria. nurilor agricole de tufi­ La complexul comercial produce energie electrică, (Di
de
toare, cooperatorii, meca­ ză la tocarea şi însiloza- — Nu sînt suprafeţe în şuri, pomi răzleţi ş.a. La Big am fost însoţiţi de to­ dar este şi un mare. con­ Ci u
nizatorii, specialiştii din rea ultimelor cantităţi de care culturile de păioase această acţiune iau parte varăşul Viorel Işfănescu, sumator. De aceea, noi am 1LI
unităţile ce aparţin consi­ coceni de porumb. Pînă n-au răsărit sau au go-. aproape toţi locuitorii sa­ şeful biroului comercial luat şi aplicăm măsuri SCI*.
liului unic agroindustrial acum s-au realizat, pe a- luri ? tului Rapolţel — unde s-a de la I.C.S.M. Călan, de pentru ca absolut toţi con­ G II
liai
SLmeria au trecut la fer­ ceastă cale, 100 tone siloz. — Au fost cîteva goluri declanşat lucrarea. la care aflăm : sumatorii, mari şi mici, să (Mi
tilizarea ogoarelor ce vor în toate unităţile din în unele tarlale, care se — Fiecare unitate co­
fi cultivate cu cartofi, sfe­ C.U.A.S.C. Simeria se află completează în aceste zile Au fost depistate goluri mercială, fiecare raion se încadreze în cotele re-
clă de zahăr şi legume. La în desfăşurare fertilizarea de către cooperatori, ma­ şi ^ în cîteva tarlale are repartizată exact cota partizate, să economiseas )
După
C.A.P. Sîntandrei au fost chimică a terenurilor ce nual. semănate cu orz şi grîu la de energie electrică. Res­ că energia electrică.
transportate în cîmp 1 800 Asociaţia economică din pectarea acestor cate se apariţia decretului am
tone îngrăşăminte naturale Simeria şi C.A.P. Sîntan­ urmăreşte zilnic, se inter­ convocat la casa dc cul­
drei. Şi aici s-a interve­
din care s-au administrat C.U.A.S.C. SIMERIA vine atunci cînd este ca­ tură toţi factorii de răs­
800 tone. La C.A.P. Bă- nit cu operativitate, locu­ zul. S-au redus corpurile pundere ; conducători dc P <
rile respective fiind reîn-
cia -— după cum ne spu­ de iluminat inutile, prize­ întreprinderi şi instituţii, va
sămînţate. cer
nea Dragoş Visirin, ingi­ vor fi cultivate în primă­ Cooperativa agricolă de preşedinţii asociaţiilor de
nerul şef al unităţii — a vară. La C.A.P. Băcia au producţie din Rapoltu Ma­ Este necesar’ ca în toate le, becurile de puteri mari locatari, responsabilii dc Loc
va
fost împrăştiată toată can­ fost aplicate îngrăşămin- re are culturi foarte fru­ unităţile agricole şi loca­ au fost înlocuite cu altele scări de la blocuri. Pre­ mo<
titatea de gunoi de grajd tele chimice pe bază de moase. S-a controlat fie­ lităţile din C.U.A.S.C. Si­ mai .mici, iar orarul de vederile decretului au fost tic.
dusă în cîmp — 700 tone fosfor şi potasiu pe toată care tarla, cu care ocazie meria să se treacă cu mai funcţionare al unităţilor dezbătute în amănunt, s-au nim
tre
— activitate la efectuarea suprafaţa ogorîtă. S-a în­ s-au depistat locurile unde multă holărîre la curăţa­ s-a stabilit de la 8,30 la stabilit măsuri pentru pre- lar
căreia s-au evidenţiat coo­ cheiat, de asemenea, fer­ trebuie intervenit. Florica rea terenurilor arabile de 16,30, deci beneficiem de venirea oricăror căi de 7 şi
peratorii Lehel Toma şi tilizarea cu nitrocalcar a Sicoe, şefa fermei vegeta­ pomii răzleţi, tufişuri ş.a. lumina naturală a zilei. risipă a energici electrice. I.a
Gheorghe Iosif din briga­ întregii suprafeţe cultiva­ le, arăta! Se cerc, de asemenea, să Am trecut prin multe Consumul de energie şi gem
da din Băcia, Petru Stan- tă cu trifoliene. Aplicarea — Am găsit cîteva go­ se acţioneze cu mai multă alte unităţi comerciale şi gaze se urmăreşte pe zile, norc
ciu .şi Petru Pîrva din bri­ îngrăşămintelor chimice a luri în tarlaua numită fermitate pentru organiza­ prestatoare de servicii din chiar pe ore. Se intervine dca
Vînt
gada Petreni. Importante realizat-o mecanizatorul „Drumul din Calea Lun­ rea de acţiuni de masă la Călan : Autogara (casier prompt atunci .şi acolo vest
cantităţi de îngrăşăminte Onişor Paşca, un specia­ cii". Echipa condusă de curăţarea şi fertilizarea de serviciu Viorica Radu), unde apar depăşiri. Vrem vicii
organice au fost adminis­ list al acestei lucrări. Ioan Danciu a intervenit păşunilor şi fîncţclor pro- ceasornicărie (şef de sec­ să înregistrăm economii
trate şi la C.A.P. Tîmpa, — Culturile de orz şi urgent şi a reînsăminţat fitîndu-se din plin de tim­ ţie Gheorghe Ilinescu), ra- cît mai însemnate, con­
C.A.P. Simeria şi altele. grîu semănate în această o suprafaţă de circa doi pul bun de lucru al aces­ me-geaniuri (şef de secţie ştienţi fiind că .marile e-
La Cooperativa agricolă toamnă au răsărit frumos ari. Lucrarea s-a făcut ma­ tei perioade. Ioan Pleş), cafe-barul conomii se adună din cele
de producţie din Rapoltu şi uniform, ceea ce rele­ nual, iar boabele au fost „Diana" (condus de Irina
Mare o formaţie de meca­ vă calitatea muncii meca- bine acoperite prin grebla­ TRAIAN BONDOR Hajdu), metalo-clumiee (lu­ mici, din kilowatt cu kilo­
watt...