Page 70 - Drumul_socialismului_1987_11

W 2 DRUMUL SOCIALISM*

r

Partid şi patrie Edificăm
cind spunem Trăim un timp sublim şi firesc
/Uf»M44éA^ Cind astăzi spunem Patrie, vibrează Un timp vizionar, cutezător, c Ut
Un timp al nostru, Românesc,
luminile spre largurilc zării, I'
Un timp cu deschidere spre viitor.
poporu-ntreg, Ia flacăra chemării, t(
d
vibrează-n conştiinţa pururi trează.
Trăim un timp de vrednică faptă u
V
Un timp de pace şi de rodire.
Partid cînd spunem astăzi, se avîntă Z
a ţării sevă-n ample ctitorii : Partidul ne conduce pe calea P Zi
UN CENTENAR cunoscut şi pe toţi ai marii pe drumul larg deschis, înspre tării înţeleaptă (i it
învăţaţi
scriitori
tim­
imn muncii libere poporul cîntă.
pului, ale căror cărţi i-au Pe calea ce-o numim Marea Unire. o ti
(recuf prin miini şi cuget. Partid şi Patrie, azi, cu mîndrie, f<
Basmul favorit care mi-a pirescu nu avea insă decit A scris el însuşi versuri şi spre-nlinsul Terrei glasul nostru Trăim un timp statornic şi clar, k
Însoţit copilăria, de la vir- 57 de ani. Era, cum se zi
proză dar in ele se simte poartă : Un timp ca o limpezire de steag,
sta înţelegerii pină la a- zice, in plină putere crea­ — cum se intimplă în­ izvorul muncii preschimbat în faptă, Intr-o angajare revoluţionară — II
zi
ceea a cititului, a fost toare, dar ii va li scurtat deobşte cu autodidacţii —
PR1SLEA CEL VOINIC Şl zilele viaţa cituşl de puţin cultura insuficient asimi­ belşug rodeşte pe străbuna glie. edificăm plenar s<
MERELE DE AUR. Numele uşoară, care nu i-a dăruit lată. Domeniul său exclu­ în pace să-nflorcască România România socialistă — nume ce-I rostim d
Iul Petre Ispirescu i s-a a- decit ¡desfătarea basmelor. siv rămine cel al basme­ ni-i Ccauşescu astăzi chezăşia. cu drag. P
sociat abia mai tîrziu, du­ A fost fiu! unul bărbier lor, legendelor, poveştilor.
pă ce ml-a căzut in mi ini dintr-o mahala bucureştea- Din cauza aceasta istoria DUMITRU SPĂTARU M. BOZAN C
cartea sa, devenită clasi­ nă. Se presupune că in- literară l-a aşezat printre si
a:
că, LEGENDELE SAU BAS­ tiile poveşti le va fi au­ folclorişti. Dar Petre Ispi­ k
MELE ROMANILOR. Lui zit de la mama sa, de ori­ rescu a fost totuşi un scrii­ ci
Prislea i s-au adăugat a- gine ardeleană. Le putea tor. Aşa cum demonstra d<
g'
lunci alte preferinţe, GREU- insă auzi dintr-o mulţime recent criticul şi istoricul li
r
CEANU, HOJUL ÎMPĂ­ de alte surse, intr-o vre­ literar Mircea Anghelescu, * t i»
RAT şi toate celelalte ce me cind spiritul şi menta­ el nu s-a limitat doar la ni
au incintat generaţii in şir, simpla culegere a basme­ m
dar mai ales TINEREŢE lor, ci le-a repovestit cu Poem pentru Tară d<
Pi
FĂRĂ BĂTRJNEJE..., acea conştiinţa răspunderii pe ni
minunată poveste care, care o implică cuvintul a
prin rafinamentul construc­ scris. Basmele sale, indi­ Sintem fiii tăi, Ţară, noi mat cu glas tînguitor de Ne-am umplut ochii de al- I ta
zi
ţiei şi bogăţia de semnifi­ ferent de unde ar fi cu­ » cei coborîtori de pe Co- clopot la Rovine, la Po- bastrul de Voroneţ al ce- * dc
caţii, se numără azi prin­ lese, au dobindit unitate | lumnâ şi zămisliţi din do- dul-Inalt, la Călugărenî, rului şi de verdele pădu- > bt
tre basmele exemplare ale de limbă şi de ton. El le-a * rul de libertate al dacilor la Griviţa, la Mărăşeşti, rilor. k cu
omenirii. Apoi, de la celă­ litatea mahalalei erau în­ conferit un stil, o persona­ | şi semeţia romană. Sîn- la Păullş, ca să-ţi apărăm Ne-am luat la întrecere I di
lalt volum al său, POVEŞ­ că predominant rurale. litate, alta decit cea a k tem aici, Ţară, de peste hotarele. Căci mulţi te-au cu noi înşine şi te-am *
TILE UNCHIAŞULUI SFĂ­ Greutăţile l-au încolţit de creatorului anonim, şi două mii de ani. rîvnit, năzuind să te-nge- ctitorit din temelii, prin » 2 /
TOS, am rămas probabil timpuriu, obligindu-l de la chiar un mesaj etic pe ca­ » De-a lungul vremurilor, nuncheze I Dar noi, fiii truda minţii şi mîinilor
cu convingerea că poves­ 12 ani să se întreţină sin­ re nu întotdeauna ii a- TU ne-aj fost scut şi lea- noastre, prin geniul celui | *
titorul va II fost intr-ade­ gur. A intrat atunci uce­ veau; prin LEGENDELE » găn şi cîntec, şi armă de tăi, stejari am răsărit de ce e-n fruntea noastră şi-n ( nr
loi
văr un unchiaş venerabil. nic intr-o tipogralie, O fe­ SAU BASMELE ROMÂNI­ pretutindeni. fruntea ta, Ţară. Căci nu J Hi
| luptă. Ne-ai fost iubire Ne-am logodit cu ţa­
A contribuit la această ricită intimplare sau o a- LOR, el ne-a dăruit unul este Om cel ce nu zideşte | Ni
imagine şi portretul bine­ legere deliberată pe teme­ dintre monumentele cultu­ * pentru oameni, pentru a- rină ta, udind-o cu lacrimi o casă, nu sădeşte un ' ti\
m:
cunoscut, infăţişind un iul unei realiste şi exacte rii româneşti, cu nimic mai | pele tale limpezi, pentru şi sudoare. Am făcut la­ pom şl nu are un copil. | mi
bărbat distins, Impunător, intuiţii ? in orice caz, me­ prejos de opere similare >. păsările ce-ţi săgetează nurile să foşnească, riurile Priveşte-te, Ţară, în ochii *.../ in
cu ochi inteligenţi sub seria de tipograf a fost ale culturii universale. A- cerul şi pentru munţii tăi, să cînte simfonia fecundi­ luminoşi ai copiilor, flori | lui
sprincene stufoase şi cu o marea şansă a vieţii sale. semenea altor neamuri ca­ « înalte piramide şi mete- tăţii şi a bucuriei, munţii ale pămintulul tău. Noi * ne
barbă aproape de tot Dăruindu-i-se cu pasiune, re ii au pe Fraţii Grirnm, | reze la vreme de restrişte, să-şi desferece comorile. kil
albă. Eterna noastră eroa­ a ştiut s-o folosească, a- pe Andersen, pe Afana- v Tu ne-ai învăţat să doi- Am urcat pe Coloana sintem AZI. Ei -vor fi - | kil
kll
re de perspectivă, de a ¡ungind in cele din urmă siev, Vuk Karadzic sau Per- | nim din frunză şi să ne lui Brâncuşi şi am simţit pentru tine Ţară — MIINE. * toi
ni-i Închipui pe toţi clasi­ proprietar şi director de rault, noi ii avem, din fe­ gr;
sti
cii negreşit bătrini. In ur­ tipografie. Printre altele, a ricire, pe Ispirescu. * legănăm ca spicele de aur, căldura soarelui ce răsare Prof. VERGHELIA CHIFOR, !
mă cu un veac, la 21 no­ prestigioasei tipografii a | grele de rod. Ne-ai che- pe porţile Maramureşului. Şcoala generală llia
iembrie, cind a murit, Is­ Academiei Române. l-a RADU CIOBANU *
I
1
Laureaţii noştri tOI
¡Ü
(M
Iii mişcarea artistică hune- noi — dansul tematic şi dan­ lui
doreanâ tle umatorl, ansam­ sul de societate. Elocventă lot
blul folcloric „Siivana“ al este in acest sens evoluţia in că
Casei dc cultura din Deva ultima ediţie a „Cintării Ci
este un nume cunoscut. Cu­ României“, cînd locul 1 le-a
noscut şi apreciat, deopotri­ fost acordat ntît pentru spec­
vă, pe scenele multor ţari tacolul folcloric — creaţie,
europene, unde a fost răs­ inspirat dintr-un vechi obi­ ne
LI
plătit cu aplauze călduroase cei popular legat de vînătoa- toi
ca mesager al artei popu­ re, cit şi pentru dansul de VI
lare româneşti. Prin seriozi­ societate. Marea satisfacţie a
<L
tatea pregătirii profesionale fost, fără îndoială, spectaco­ c;i
şl măiestria interpreţilor săi, lul folcloric-creaţie. A fost
„Siivana“, care ne trimite cu nevoie tle o muncă plină de ni
ni'
gîntlul la inegalabilul folclor răbdare desfăşurată de core­ toi
pâdurenesc, este deţinătoarea graf împreună cu etnograful
titlurilor de laureat ale tutu­ Clemente Constundln şi pro­ t r<
ror ediţiilor Festivalului na­ fesorul Cornel Bogariu. (R
ţional „Cîntarea României“. Cine sînt oamenii ansamblu­ lui
Activitatea şi succesele salo lui ? In majoritate, sînt mun­ R/
sînt strins împletite cu mun­ citori la unităţi economice SOI
ca unui coregraf de excepţie, din Deva, ori situate în lo­ G1
Titus Burducea, un om care, calităţile limitrofe. Ei provin lai
la 38 de ani de carieră ar­ din foste echipe de dansuri cu
tistică, trăieşte cu aceeaşi in­ ale elevilor unde nu fost des­ mi
tensitate emoţia atotputernică coperiţi şi îndrumaţi de ace­ (i)
pe caro o generează actul de laşi coregraf — Titus Burdu­ de
cultură, rememorează cu plă­ cea — care au fost apoi aju­ Ci>
cere momentele petrecute la taţi să se încadreze în pro­ il:
ansamblul „Glocîrlia“, ca ducţie, devenind oameni de CRONICA DISCULUI s o i
maestru de dans la Teatrul nădejde şi artişti amatori de Meşteşuguri străvechi GT
do estradă din Deva, ori cele talent. Mulţi dintre ei s-au Ha
în care s-a aflat alături de cunoscut în cadrul ansam­ (M
maestrul Oleg Danovschl, de blului, nu întemeiat prietenii „Viata care alcătuieşte un popor“
Sandu Faier, Coca Ignat Tuş, şi chiar familii. Ca soţi ac­ Meşteşuguri străvechi, ţiuni obţinute le-au fost
coregrafi ntît de cunoscuţi. tivează în formaţie Otilia şi S-au împlinit dc curînţl la premiera sa de la Gim­ esenţiale pentru a carac­ cinstire ' şi îndemn.
Ansamblul „Siivana“ nu este Benonc Silion, Carmen şl
o formaţie profesionista, dar (ligi Bulae, Monlca şi Mircea 134 de ani de la naşterea naziul Român din Braşov. teriza o civilizaţie, se es­ Diversitatea tehnicilor
prin ceea ce a adus în sce­ Resiga. Ei se alătură tinerii compozitorului Ciprinn Po- Trecînd apoi în tot Bana­ tompează asaltate dc teh­ tradiţionale de prelucrare
nă nu este cu nimic mai pre­ Lazăr Petrică, Petre Popa, rumbescu (1853—1883) — tul şi Bucovina, pînă la nică. Dc aceea, a face ca cu
jos. Membrii săi au fost se­ Lucian Medrea, Camelia Scur- admirabila prezentare de (crestări, incizii, legare fi cei
lecţionaţi şi îndrumaţi cu tu, Adrian Mestecăncan, Anca distins violonist şi patriot aceste meşteşuguri să ră- cositor, turnare în metal' ;
grijă, generaţie după gene­ Prlbac, Sim ion Tulea, Geta înflăcărat, care a militat la Bucureşti, „Crai nou" mînă o lecţie de civiliza­ calităţile estetice ale o- rit.
taţ
raţie, păstrîndu-şi tinereţea şi Popa, loniţă Luncnn, Dorina cu hotărîre în scurta sa s-a bucurat pretutindeni
vigoarea, ne fiecare dată, Bota, Nicolae Cocoş, Ioana ţie transmisă urmaşilor biccteior obţinute au putut mă
titlurile de laureaţi au răsplă­ Ungureanu, Dorel Uea, Brîn- viaţă pentru promovarea de un adevărat triumf. nu este doar un act de fi remarcate în expoziţia izo
tit însă, cum le place adesea duşa Pintilie, Florin Popa, si valorificarea culturii Printre valoroasele părţi şi de la Muzeul etnografic viţ;
să li se spună, un ansamblu Elisabeta Incob (dansatori), naţionale. El rămine pen­ ale operetei se numără u- cinstire a trecutului, c:l del
folcloric. Un colectiv care n precum şi apreciaţii Instru­ de umanizare a viitorului Orăştie, unde sculptorul cu
fost capabil să valorifice sce­ mentişti, dirijaţi de învăţă­ tru totdeauna creatorul o- vertura, corurile şi ariile, prin tradiţie. Nicolae Adam veghează 40-
nic obiceiuri, dansuri şi cân­ torul Ovidiu Miheţ. între a- peretei româneşti în care cele mai reprezentative suc
tece specifice diverselor vetre eeştia, o activitate demnă de există „viaţă din viaţa fiind imprimate pe acest Etnograf documentat, foar­ ca nimic din ceea ce este nin
de datini hunedorene, păstrîn- laudă desfăşoară Elisabeta disc. te bun cunoscător al artei valoros în arta populară tre
du-le in toată autenticitatea şi Ursu, care dovedeşte certe care alcătuieşte un popor". să nu se piardă. Privind ma
splendoarea lor, ori recreîn- calităţi şi de coregraf. Cu Ca un omagiu adus me­ Toate compoziţiile lui prelucrării lemnului, el gra
du-le, potrivit unei idei şi vi­ toţii se dăruiesc scenei, fru­ moriei artistului bucovi­ Ciprian Porumbescu poartă însuşi artizan şi creator, furcile, fusele, ustensilele
ziuni artistice. Cu aceeaşi mosului artistic. patrie gospodăreşti, podoabele nu L
măiestrie, interpreţii au pus nean, vă recomandăm dis­ pecetea dragostei de Mircea Lac îşi dezvăluie poţi să nu observi perfec­ Cili:
în scenă genuri artistice mal MINEL BODEA cul ce cuprinde selecţiuni şi popor, muzica sa făcînd cu generozitate ştiinţa in aco
din lucrarea ce străluceşte parte astăzi din patrimo­ faţa copiilor, la cercul de ţiunea şi simplitatea lor, clp
plo
.şi astăzi prin forţa .şi a- niul nostru cultural. Cre­ la Casa pionierilor şi şoi­ armonia dintre ornament soa
J „Salonul de toamnă al umorului" vîntul inspiraţiei originale, zul său artistic rămine milor patriei Deva. Rezul­ şi formă, eleganţa propor­ Inte
50-
. Ea Casa de cultu- întreaga ţară. Sînt ex prin melodiile calde ră­ peste veacuri memorabil: tatele obţinute sînt dintre ţiilor, calitatea execuţiei. Coz
1 ră a sindicatelor din Pe- puse deopotrivă creaţii I sărite din firea sentimen­ „Dacă-i vorba de vreun Lui Mircea Lac şi co­ nor
® troşani se deschide azi ale elevilor, membri în 4 tală a autorului — ope­ componist pe care l-am cele mai bune. Chiar în piilor cu care osteneşte a- too
i „Salonul de toamnă al colectivele do redacţie reta In două acte „Crai studiat şi îl studiez şi a- această ediţie a Festiva­ Prc
1 umorului“, amplă mnnl- ale gazetelor satirice din I lului naţional „Cîntarea supra lemnului, gratitudi­
• testare artistică aprecia- şcoli, afişe cu tentă sa- • nou". cum cu multă diligenţă,
1 tă în plan naţional. In tlrică de protecţia mun- . Compusă după un libret atunci îmi permit a spune României", titlul de lau­ nea noastră, a celor care
cadrul expoziţiei pot fi oii. Mîlne are loc jurlza- 1 că acest componist este reat al etapei republicane n-am Uitat căluţul de lemn
I admirate lucrări semnate rea şi atribuirea promit- • de Vasfle Alecsandri, o-
« de cunoscuţi caricnturlşti lor actualei ediţii a sa- , pereta . „Crai nou" a fost însuşi poporul nostru ro­ i.-a. încununat munca, iar al copilăriei.
, din Valea Jiului şl din ionului. 1 primită cu entuziasm de mân". elevilor săi, cele peste pa­
marele public în anul 1882 Prof. ELENA TĂMĂŞAN truzeci de premii şi men­ Prof. GHEORGHE POGAN