Page 74 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 74
DRUMUL SOCIALISMULUI
’«9. 2
l
lectate importante canti
tăţi de hîrtie, textile, sti i ■ ' I n i n t î m p i ţi a f fi a i C onţ e rin ţel N a ţ i o n a 1 e a partidului
cle, borcane, polietilenă,
toate ridieîndu-se la va : ~ ş Irá ni vers ăr H a 40 d ¿; âiii Üé Ia proc latnarea 1R epublic I i
Angajare fermă pentru lioane de aproape 2 mai SPIRiT REVOLUŢIONAR, CONŞTIINŢĂ ÎNAINTATĂ,
mi
loarea
Contribuţii
lei.
de seamă la obţinerea a- L
finalizarea sarcinilor cestor rezultate au avut PUTERNICĂ MOBILIZARE ÎN MUNCĂ I. A.
bric
organizaţiile U.T.C. muni cine
cipale Hunedoara şi De din
de plan anuale . va, cele orăşeneşti Simo- iniei
tilín
Uri-
Vulcan.
ria,
Călan,
cani şi comunale Certej, Condiţii favorabile afirmării şi mai puternice Iui 1
pare
Organizaţia judeţeană lianţi şi de utilaj minier Baru, Densuş, Vălişoara, Sui 7,i
de tineret îşi aduce o con Deva şi altele, care au or Băiţa şi altele. nest
tribuţie sporită la reali ganizat şi condus potiteli- Cu toate rezultatele bu a produselor chimice pe piaţa externă Mol«
va
zarea obiectivelor şi sar nicile muncitoreşti, au ne dobindite pînă în pre 21
cinilor ce revin judeţului contribuit la iniţierea şi zent, avem încă unele or cinei
Hunedoara în anul 1987. recrutarea tinerilor pen ganizaţii, între care cea 1988 este în atenţie chiar din
din
In acest scop, tineretul tru cursurile de calificare municipală Petroşani, cele | „în toate sectoarele, pentru export se poate din ultimele luni alo a-
este amplu mobilizat în şi policalificai-e. în acest orăşeneşti Călan, Petrila. i produce, de asemenea, în conformitate cu con- eestui an.
întrecerea utecistă „Tine an, în concursurile profe Orăştie şi Brad. care au — Produsele din mase DE 1
divei
retul — puternică forţă sionale pe diverse meserii restanţe la unele criterii ţ tractele, chiar dacă planul a prevăzut mai puţin, plastice nu au cunoscut in penti
socială în înfăptuirea au fost cuprinşi peste ale întrecerii. Se menţine. ţ Dacă există contracte ferme la export şi avem acest an o diversificare C.P.i
dese
prevederilor Programului 30 000 de tineri. de asemenea, ridicat nu ţ capacitatea de producţie, se poate produce în spectaculoasă a gamei para
partidului". Efectiv, în a- O altă direcţie importan mărul tinerilor care nu-şi ţ conformitate cu contractele existente". sortimentale, preciza ing. ta ei
ceastă întrecere sînt an tă în care organizaţiile realizează integral sarcini Doru Braia, şeful secţiei lui ,
trenaţi peste 56 000 de ti U.T.C. au obţinut rezul le de plan, dau produse \ NI COLA E CEAUŞESCU ambalaje mase plastice. cu c
tenii
neri din industrie, con tate bune este antrenarea ' de slabă calitate, absen Creşterile cantitative în vicii)
t
strucţii, transporturi, agri unui mare număr de ti tează nemotivat de la lu semnate dovedesc însă că, sind
cultură, cercetare-proiec- neri la muncă pe şantie cru. Cele mai multe aba din punct de vedere ca
tare şi din sfera servicii rul judeţean de la Rîu teri de la disciplina mun Pentru colectivul între crctar adjunct al comite litativ, reperele tehnice tfosp-
lor. în perioada care a tre Mare-Retezat, precum şi cii se înregistrează la prinderii chimice Orăştie, tului de partid al I.C. O- din mase plastice (pentru făcut
cut de ia începutul anului, pe cele locale, pe care C.S.V. Călan, întreprinde sarcinile de plan la pro răştic, o atenţie deosebită roboţi industriali, instala intre
lucră
sub conducerea organiza s-au executat lucrări în rile miniere Vulcan. Petri ducţia pentru export au s-a acordat, de la bun în ţii electrice, bunuri de ■150 0i
ţiilor de partid, multe or valoare de peste 23.5 mi la, Bărbăteni. Valea de fost, în acest an, deosebit ceput, cunoaşterii exacte larg consum) sint foarte strui
ganizaţii U.T.C., cu deo lioane lei. din caro în Brazi. Uricani, Antrepriza de mobilizatoare, mareînd a sarcinilor ia export re apreciate în ţări ca la şi
tru c
sebire de la întreprinderi contul organizaţiei a in hidroenergetică Rîu Mare- o creştere de 100 la sută partizate fiecărei secţii, U.R.S.S., R.D. Germană. najat
le miniere Lupeni, Vulcan. trat 646 350 Ici. Şi în ac Retezat, l.M.C. Deva ş.a. faţă de prevederile anului pe ateliere şi cliiar locuri Cuba ş.a. Aceasta ca e- s-a
Paroşeni. Hunedoara, De tivitatea de creaţie tehni- Pe de altă parte, un nu 1986. Dublarea planului de muncă, urmăririi zilnice fect al accentului pe care Gros
mut
va, din C. S. Hunedoara co-.ştiinlifică se înregis măr încă mare de organi la producţia destinată pie a realizărilor obţinute, îl punem în secţia noastră ceea
!.M. Orăştie, l.U.M. Pe trează rezultate bune. pi zaţii nu se ocupă cu toa ţei externe a fost funda popularizării şi stimulării pe continua perfecţionare dueei
troşani. l.E. Deva şi al uă în prezent fiind reali tă răspunderea de recru mentată pe solicitările în tru i
tele au acţionat pentru a- zate lucrări in valoare de tarea, calificarea şi stabi continuă creştere ale ACTIVITATEA DE EXPORT
pliearea unor iniţiative aproape 420 000 lei, ceea lizarea forţei de muncă parteneriloi de peste ho ri:ai
•are să sporească contri ce reprezintă depăşirea cu tinere, cu deosebire în tare. pe capacitatea de calitate ® dinamism ® eficienţă noicii
buţia lor la îndeplinirea 3 la sută a angajamentu profesiile de bază ale e- producţie existentă, şi, nu
planului. Intre acestea se lui anual. conomjei judeţului. în ultimul tind, pe poten
numără zilele şi decadele Am acordat. totodată Toate organizaţiile U.T.C. ţialul ridicat, uman şi teh fruntaşilor in întrecerea a calificării personalului purii«
record în producţie. sub atenţie sporită creşterii din judeţ au datoria ca, nic, de care dispune uni socialistă. în şedinţele co muncitor, pe aplicarea u- de si
nizat;
generice ca „Educaţie, e- contribuţiei tineretului la sub conducerea organiza tatea. mitetului de partid al în nor m e t o d e care să „O am
copomie, energie", „Regis realizarea lucrărilor din ţiilor de partid să mobi — De foarte mulţi ani. treprinderii şi comiteteloi ducă la creşterea neînce zări“,
trul economiilor", „Vitrina campaniile agricole ale a- lizeze mai larg tineretul „Chimica" Orăştie înscrie, pc secţii, in adunările or tată n calităţii fiecărui • Jude|
ale s
calităţii". „Brigăzile tine nului. Prin taberele şi şan la realizarea prevederilor cu regularitate, plusuri ganizaţiilor de bază, ana produs in parte. De aici ^»aul
retului — în fruntea între tierele de muncă patrioti privind creşterea produc însemnate la activitatea lizarea periodică a modu şi explicaţia faptului că nr-6 si
cerii socialiste" şi altele că organizate în unităţile ţiei fizice de cărbune, e- de export — sublinia ec. lui de îndeplinire a sar-4 nu ştim ce înseamnă „re trepri
Organizaţia judeţeană a c o o p e r a t i s t e şi de nergie electrică, minereuri, Gheorghe Munteanu, şeful cânilor la export a consţK fuz de calitate". petrol
electr
acordat şi acordă, de ase stat, mai ales din Geoagiu fontă şi oţel, reducerea serviciului desfacere al în tuit punct distinct la or Colectivul de ia „Chi maţii
menea, atenţie dezvoltării Aurel Vlaicu, Beriu, Si- mai accentuată a consu treprinderii. Sarcina rea dinea d? zi. De asemenea, mica" Orăştie a încheiat preeu
şi perfecţionării activităţii meria şi Brad, s-au efec mului de materii prime, lizării în acest an a pro este urmărită îndeaproape în avans planul la ex Marai
cău,
de calificare profesională tuat lucrări în valoare de materiale, energie şi com ducţiei de export, dublă aplicarea concretă în prac port pe 1987, obţinînd Argeş
a tineretului. Lucrează peste 220 000 lei. bustibili. sporirea produc faţă de anul trecut, no-a tică a măsurilor cuprinse chiar o depăşire de 6 mi Hurgh
Sucea
mai hine în această direc Prin muncă patriotică tivităţii muncii şi a indi mobilizat din chiar prima în planurile speciale a- lioane lei. Şi totuşi. acti- dinţi •
ţie organizaţiile U.T.C. de nu fost recuperate mate catorilor de eficienţă eco zi a lunii ianuarie a.c., doptate, prin care se vi vitatea continuă in ritm reşti.
la C.S. Hunedoara, între riale feroase în valoare de nomică. chimi.ştii orăştieni fiind zează onoi arca integrală, susţinut. Explicaţia este
prinderile miniere Petrila 2 milioane lei, iar neferoa LEOREAN ONESC, hotărîţi să dovedească prin la termen şi de calitate a Simplă : analizînd realist
şi Barza, C, S. „Victoria" se — de peste 500 000 lei. secretar al Comitetului fapte că sint demni de tuturor contractelor în potenţialul de care dis
Călim. întreprinderile de De asemenea, au fost co- judeţean al U.T.C. încrederea -acordată de cheiate cu partenerii do pune unitatea, au fost în a:
partid, personal do tova
peste hotare.
răşul Nicolae Ceauşescu. cheiate contracte supli
— Colectivul pe care îl mentare în valoare de 15
Această unanimă hotărîre
conduc — nc spunea ing milioane lei, pe care chi- DEV
este astăzi materializată toi t
Virgil Pănoiu, şeful ate miştii orăştieni sînt de
in îndeplinirea integrală — ser
lierului oxizi — se preo (
a sarcinilor de plan la cişi să le onoreze pînă
cupă intens, chiar în con
export şi, mai mult. in la 15 decembrie a.c. în -MIC
diţiile îndeplinirii tn a-
obţinerea, după 10 ■ .luni acest fel şl cu asemenea lumii
vans a planului la ex- lclin
a unor produse suplimen rezultate este intimpinută căra);
tare în valoare de peste port pe 1987, de diversi- Conferinţa Naţională a Cursa
6 milioane lei. ficaren produselor pe care partidului şi a 40-a ani rna h
(7 No
Aceste succese renjar- ie oferim spre contrac versare a proclamării Re nont
eabile au la temelie pu tare. De cutând, la soli publicii — deschizind dru Luni*:
ternica implicare a tutu citarea unor parteneri din muri noi afirmării produ î.obti/i
ror comuniştilor din., sec Egipt am expediat în e- selor chimice româneşti VULG
(Lucei
ţiile, atelierele şi sectoa şantioane mari oxizi de în lume. Ghcaţ
rele întreprinderii, apor fier galben şi roşu. Aşa ml);
tul lor fiind holurilor pen dar, pentru noi, exportul MIRCEA DIACONU lui I ;
rese);
tru crearea celor mai
o — o — a — • nişoai
bune condiţii realizării toresc
ritmice şi la înalţi para 1 rate
metri calitativi a întregii AAunca temeinic organizată (Ketc?
lui (?
Atelierul nr. G mecanic din cadrul I.M.M.R. Simeria Maistrul Dumitru Opreau şi producţii destinate pioţoi li ABA
măsurătorul de roţi vagoane Mihaela Ful ga execuţiile! un ultim vi exigent control la un externe. După cum re (Urmare din pag. 1) oglindeşte, de asemenea, (M i i
nou Iot de roţi de vagoane. T1E :
marca loan Poraicu, se- preocuparea întregului co sonalc
Uzare a terenului, pe 25 lectiv de muncă pentru a cru-E
de hectare aplicîndu-sc în aplica în practică cerin lauri,
cultur
grăşăminte organice, iar ţele noii revoluţii agrare, mul i
La stoparea risipei şi reducerea consumurilor pe întreaga suprafaţă fer principiile autoconducerii (Dacii
tilizarea de bază s-a rea şi autofinanţării. do n<
<'iuleu
lizat cu 200 kg îngrăşă întrucât în anul viitor
(Urmare din pag. 1) le-am iniţiat şi pe care tului Decret. în unele a- ze pentru stoparea risipei, minte complexe substanţă ferma trebuie să asigure IL1A :
seriile
urmează să le continuăm sociaţii s-au întreprins vi să cunoască situaţia con activă la ha. la care s-a un spor de aproape 10 pro GJHFF.
praguri pentru a se forma cu toţi locatarii din cadrul zite în apartamente, dia sumului pe scări şi în fie adăugat fertilizarea supli cente la producţia marfă, yîiiidU
un microclimat in între asociaţiei nr. 5 -- comple loguri de la om la om. care apartament, să con mentară în timpul vege se acordă o atenţie deo (Mine
gul imobil. Urmează ca şi tează iordache Macadam Astfel de metode trebuie stituie la rîndul lor pri taţiei cu 50 kg substanţă sebită pregătirii în cele
la celelalte blocuri — res — au ca subiect evitarea generalizate. Fiecare mem mele exemple de înţelege activă la hectar. mai bune condiţii a rea
pectiv 33, 37, 57, 61, 63. funcţionării inutile a apa bru al comitetului asocia re a îndatoririi civice de Ca urmare, producţiile lizării planului. Arăturile
64, 65, 66 şi 67 — să se ratelor de uz casnic şi gos ţiei de locatari, nu doar a economisi. în folosul bu medii înregistrate la hectar de toamnă sint făcute pe
circule doar pc o singură podăresc, a becurilor de preşedintele sau adminis getului propriilor familii, au fost de peste 30 tone întreaga suprafaţă pre
uşă, pentru a fi protejată puteri mari în apartamen tratorul trebuie să milite al economiei naţionale. tomate, 30 tone tădăci- văzută, există in cultură 1*0111
temperatura. te. Cîteva măsuri concre noase şi 17 tone ceapă. 25 dc ha cu spanac şi fi în
Şi la asociaţia de loca te aduse la cunoştinţă a- Producţiile totale şi marfă ceapă, se continuă fertili rul v î
tari nr. i (administrator sociaţiei s-au luat pînă în MUNCITORI, TEHNICIENI, INGINERI ! s-au depăşit la ceapă, ră- zarea ogoarelor pentru perit.
taţii i
Rodica Stanciu) s-au afi prezent în apartamentele La locurile de munca din producţie ac dăcinoase, castraveţi şi sporirea potenţialului pro dc pl
şat pe scările blocurilor din blocurile 4 şi 6 — str. altele, ce au deţinut pon ductiv al pământului. în Iuroas
prevederile Decretului pri Avram Iancu. Desigur, că ţionaţi cu înaltă răspundere, zi de zi, pen derea în structura supra perioada de iarnă acţiu se va
poviţă
vind raţionalizarea consu este în interesul personal tru aplicarea celor mai înaintate metode şi feţelor ocupate. nile de pregătire a recol tui v;
mului de gaze naturale şi al fiecărei familii să redu în bilanţul rodnic al tei vor continua, ca şi la mc
energie electrică. Pe case că consumul inutil de gaze tehnologii de lucru, pentru promovarea ex activităţii fermei se regă preocuparea de a ridica estic,
te scărilor a rămas doar naturale şi energie şi ast perienţei pozitive în folosirea şi economi seşte munca plină de răs nivelul pregătirii politice nime
tre n
cîte un bec. iar pe timpul fel de preocupări există pundere a unor lucrători şi profesionale a lucrăto grade
nopţii s-a întrerupt ilumi in fieepre casă. sirea energiei electrice. cum sînt mecanizatorii rilor. Toate acestea sînt între
natul. In numeroase apar Din discuţiile purtate şi Limitaţi la maximum consumurile de Coi-nel Zepciuc şi Nicolae argumente ce dau certi lat cc
servic
tamente au fost înlocuite cu alte persoane cate au Avram,' muncitorii Maria tudinea că ferma de le
becurile din băi eu tuburi responsabilităţi pe. linia energie şi gaze naturale, asigurînd realiza Crăciun ică şi Susan a Zep- gume a - I.A.S. Simeria
fluorescente, iar la lustre administrării imobilelor a rea integrală a sarcinilor de plan, progre ciuc, tehniciană Maria se va înscrie cu o con
le de plafon a rămas doar reieşit că. peste tot au fost Pascal şi alţii. Beneficiul tribuţie mai însemnată la
cile Un bec. aduse la cunoştinţa loca sul neîntrerupt al economiei naţionale. de Un milion lei ce-1 rea asigurarea autoaprovizio-
— Discuţiile pe care tarilor prevederile recen lizează în acest an forma nării teritoriale.