Page 75 - Drumul_socialismului_1987_11

36 • DUMINICĂ, 22 NOIEMBRIE 1987 Pag. 3

DECEBAL - 1 900 DE ANI DE LA URCAREA PE TRONUL DACIEI Pe ecran, în judeţul
„Sentimentul nou, care Premise ale constituirii statului dac nostru, noul film
românesc
ini-a inundat sufletul“ Daco-geţii, ramura de toritntea statului elenistic pătrunde în Transilvania.
t3-lea
clin
La
¿n: g a- nord a neamului tracic, al Traciei de sud, prin O altă ştire, tot de la filmografia al sa, Geo titlu St.izes-
i noiem- Maternitatea din Brad. Este un domeniu delicat, este populaţia care din pacea încheiată între Dro­ Pompeius Trogus, vorbeş­
is,:io, la Este o oră calmă. Zbuciu­ care cere necontenit dă­ cu este un regizor pentru
„ratci^“ ruire, pasiune, dragoste de timpuri străvechi a locuit michaites şi Lisimah, a te de o creştere a puterii care satira cinematografi­
loc pre- mul dimineţii s-a liniştit pe teritoriul ţării noastre. avut urmări rodnice pen­ dace sub un rege cu nu­ că- nu mai are secrete. Dar
a noului încet-încet. Primul nou- oameni. Şi acest colectiv Daco-geţii sînt creatorii tru dezvoltarea culturii mele Rubobostes, care ar
„Secretul născut din acea zl a „pă­ - din care iac parte dr. nu numai atît. Inconfun-
cu partici­ răsit", in braţele persona­ Fiaviu Roşu, şelul secţiei, şi purtătorii culturii pri­ geto-dace. Pe de o parte, putea fi, eventual, unul dabilei sale viziuni a co­
li ui Gco mei şi ai celei de-a doua uniunea de triburi getice din succesorii lui Oroles. micului i se adaugă acum
orilor Br- lului de serviciu, sala de medicii Valeriu Teodores- vîrste a fierului în spa­ ieşea solid închegată din In ce priveşte uniunea o neaşteptată profunzime
şi Ovidiu naştere, iar după ce I s-au cu, Maria Teodorescu, ca­ ţiul carpato-danubiano- războaiele de apărare pe de triburi geticedin Mun­
ilaşi film dat cele dinţii îngrijiri, drele medii sanitare Rodi- a tragicului dezvăluit prin
it marţi, ca Bortaş, Elena Luca, Li­ pontic. Termenul de civi­ care timp de o jumătate tenia şi sudul Moldovei, rîs. Bisturiul arzător al
a.c„ la a fost înfăşat în scutece lizaţie dacică este folosit de secol le dusese împo­ ea s-a menţinut faţă de satirei sale s-a mutat de
; „Dacia“ albe şi culcat in pâtuţul biana Rovinaru, Eleonora în .mod obişnuit pentru triva cuceritorilor mace­ bastarni tot atît de bine
„Modern** Miclean, Viorica Aton, pe bolnave „moravuri şi
pregătit dinainte in salon. perioada Láteme, cînd se doneni, pe de alta, influen­ ca şi faţă de celţi. Intre
Intre timp i s-au dat în­ Dorina Drăgbici — a do­ năravuri", de pe haz asu­
formează aspecte zonale ţelor greceşti li se lărgeau geţi şi bastarni s-a ajuns pra hazului de necaz şi
ATKI.IKR grijirile de specialitate vedit, cu fiecare din cele considerabil căile de pă­ chiar la colaborări mili­
In scopul mamei. Acum se pare că 4!9 naşteri înregistrate de ale civilizaţiei strămoşilor a straniilor, obscurelor te­
serviciilor noştri specifice acestei trundere în societatea ge­ tare la care au participat ritorii ale sufletului ome­
p u 1 a ţ i e, totul este in regulă. Doar la începutul anului, o gri­ de a doua vîrste a fieru­ tică, deoarece la vechile uneori şi celţii din vecină­ nesc murdărit de creduli-;
răştie a scincetul pruncului venit jă permanentă pentru vii­ lui. Regiunea în care s-au relaţii dc schimb se adău­ tatea lor. Astfel, la 108
Lier de re- pe lume sporeşte emoţia toarea mamă, o mare dra­ tate, perfidie, misticism,
, amplasat goste pentru cei micuţi. ivit mai întîi elementele gau acum contactele poli­ î.e.n., împotriva romanilor, infatuare, prostie şi igno­
maga/Jnu- fiecărei mame, dă prilej culturii geto-dacc a fost tice şi înrudirile dinastice. alături de regele macedo­ ranţă agresivă.
tri-
în paralel pentru zeci de întrebări : ...Roşul garoatelor pă n Dobrogea unde, din seco­ Trupe getice voi- participa nean Perseu iau parte Pe scenariul construit
Me, cetă- \ „oare i sănătos „ce tnise-n dar de taţi, de 10 000 călăreţi şi 10 000
şi la ser- ,cind rinţi sau de colegi sporeş­ lul VII î.e.n., localnicii au chiar la războaiele dintre cu nerv şi forţă de către
, economi - nume sa-i pun venit în contact cu oraşe­ diferiţi monarhi elenistici pedestraşi formaţi din Titus Popovici, Geo Sai-
ţ îl voi tine ta piept te ambianta din saloane. le pontice. Aceşti local­ cum e cazul unei cete co­ geţi, bastarni, celţi con­
i zescu îşi poate pune în va­
nici erau geţii, pe care ni-i mandate de un alt Dromi­ duşi de un oarecare Cloi- loare verva sa polemică,
l.a Hlâjeni, COPIII - BUCURIA VIEŢII, TINEREŢEA
nunei au \ prezintă Herodot cu prile­ chaites, care în anul 200 lios; dar din motive pecu­ înţelegerea superioară la
acţiunilor Şl VIGOAREA NAŢIUNII \ jul povestirii expediţiei lui î.e.n., e menţionat de par­ niare regele este părăsit care a ajuns In tratarea
acest an :
al oare de Darius, în anul 514 î.e.n., tea seleucizilor în Asia. şi romanii supun Macedo­ filmuiui ca artă de sinte­
-au con* ...Dar liniştea, in aceas­ O mulţumire fără margini împotriva sciţilor, ca pri­ în asemenea împrejurări nia, iar ceva mai tîrziu ză. Coexistă in „Secretul
ospodiire.vti ma populaţie care a opus începe a doua perioadă a o transformă, împreună cu
satul ccn- tă secţie în care totul este se poate citi pe chipul ti­
i, s-a a me­ imaculat - de la halatele nerelor mame, soţii de mi­ rezistenţă cuceritorului culturii geto-dace. Grecia în provincie roma­
atului c:riş, şi bonetele personalului neri, aflate la prima ori a înainte ca acesta să fi a- Situaţia politică în acea nă. Acest eveniment mar­ Secretul
un pod la t juns la Dunăre. vreme — secolul II î.e.n., chează un pas decisiv ai
ietruit dru- pină ia lenjeria din saloa­ doua naştere. Romei în acţiunea de cu­
itul Plai, ne — a fost doar tempo­ „Ne-am împlinit o mare l După relatările lui He­ — la gurile Dunării este Balca­ lui Nemesis
rmis intro- rară. O nouă chemare, o bucurie - aceea de a a- rodot îi găsim pe geţii din ilustrată de un document cerire a peninsulei
uzului pea­ l epigrafic: Decretul histrian nice. Populaţiile de la Du­
na aici. nouă internare şi _ locul vea incă un copil — o su­ nordul Dobrogei rezistând Agathoclcs, năre au reacţionat ener­
din sala de travaliu este rioară pentru Sergiu" — cu succes, sub conducerea în cinstea lui lui Nemesis" secvenţe pai
i, ia p t i:, iar ocupat. Bătălia pentru ne spune Zena lanko. „Eu anonimului rex Histriano- fiul lui Antîphilos, care gic. Prima apariţie a ar­ rodice ori de bufonadă,
Vineri, 20 am 21 de ani şi soţul meu rum, invaziei lui Ateas relatează meritele celui matei romane pe malul terifiante, cu secvenţe pli-ţ
.c.,. a în- viaţă începe din nou. A onorat faţă de cetatea sa marelui fluviu a fost pen­ ne de lirism, dar mereu
-|
am- cita oară, in acest an, cei 25. Alexandra este primul din 339 î.e.n. La numai
tâ a de la volanul autosalvări- nostru copii. Acum, după cîţiva ani după înfrânge­ pe care a scăpat-o cu aju­ tru toţi geto-dacii semna­ încărcate de ironie muş­
Alre, gru- ce am născut-o, un senii- rea suferită în anul 335 torul regelui get Rhema- lul că o mare primejdie cătoare. Suspans-urile sînt
nterpreţilor ■ lor, însoţiţi de cadre sa­ xos de năvălirile tracului se apropie şi că numai savant gradate, „instru­
mior, orga- nitare, au rulat cu viteză ment cu totul nou mi-a î.e.n., din partea lui Ale­
genericul maximă pe şoselele oraşu­ inundat sufletul. Acela al xandru Macedón de că­ Zoltes şi ale tîlharilor prin solidaritatea lor îi mentele" satirei sînt ma­
pte, reali- lui, sau spre Vaţa, Blăjeni, maternităţii. Aştept in fie­ tre o uniune tribală din (bastarni) . vor putea face faţă. nevrate cu aceeaşi siguran­
e consiliile Factorul roman, prezent ironiei,
municipal Buceş, Crişcior, Bucureşci, care zi, cu nerăbdare, s-o câmpia munteană, alţi geţi Invazia bastarnilor, ca­ ţă, atît în cheia
>r, cu spri- Luncoi, Vălişoara, Băiţa, ţin la piept şi o dată cu contribuie la dezastrul ge­ re s-a produs mai întîi în în Peninsula Balcanică în cit şi In cea a grotescului,
ulo»- a uniu- Tomeşti pentru a aduce in laptele să-i transmit cea neralului macedonean Zo- regiunile răsăritene ale secolul II î.e.n., a contri­ iar racordurile secvenţelor
>r «.vm în­ buit la stimularea relaţii­ amplifică mereu ideile, le
miii icre, timpul cel mai scurt la mai mare mulţumire a u- pyrion. Uniunea de triburi gefo-dacilor, a întîlnit o
jie, energie maternitate, viitoarele ma­ nor părinţi fericiţi" - ne din stingă Dunării apare rezistenţă înverşunată din lor comerciale exterioare nuanţează simultan struc- -
•ticipa ior- me ? Cine sint aceşti oa­ declară Elisabeta ¡urca. impunătoare cu deosebire partea acestora. Istoricul ale geto-dacilor, la acce­ turînd şi personajele. Toa­
ilea Jiului, meni în alb, care le vin Asemenea lor ne-au vorbit în preajma anului 300 roman Pompeius Trogus lerarea progreselor lor so­ te acestea rămîn într-o
Lin judeţele ciale şi la dispariţia dife­ zonă a discreţiei riecesare
»rahova, Ba- imediat în ajutor şi care şi Luminiţa Drăgoi din Po­ î.e.n., cînd, sub conduce­ povesteşte un episod al a-
Dimboviţa, veghează apoi la căpătiiul dele, Florina Plic din Brad, rea lui Dromichaites înre­ cestei lupte de apărare în- renţelor zonale de pe cu­ pentru a lăsa actorilor-
*aş-Sevcrin, gravidei, pină cind se pro­ multe alte mame. gistrează succese de mare tîmplat cam tot în jurul prinsul Daciei. Pe de altă personaje şansa marii
biu, Dolj, parte, amplasarea amenin­ creaţii, şansă pe care ei
ar, Mehc- duce acel miracol - naş­ ...Pe neobservate, toam­ răsunet în războaiele sale anului 200 î.e.n. Este vor­
i piti 1 Bucu- terea ? na pleacă din calea noas­ cu Lisimah, cunoscutul ge­ ba de un alt rege al daci­ ţării politice romane va n-o ratează. în rolul ad­
Răspunsurile le allăm, tră. Şi o dată cu trecerea neral al lui Alexandru lor, Oroles, de undeva din determina perfecţionarea ministratorului N. M. Si-;
organizării militare a tri­ seanu (de unde şi „Neme­
în răstimpuri, de la me­ vremii, viaţa-şi urmează Macedón, ajuns după estul Transilvaniei care
burilor geto-dace de pre­ sis") Gheorghe Dinică rea­
dicul de gardă Dorina Bu- cursul său: naşte altă şi moartea acestuia guverna­ şi-a supus ostaşii la pe­
liga şi de la medicul anes­ altă viaţă. Pentru iamilii tor, apoi rege al Traciei. depse morale umilitoare tutindeni şi va grăbi pro­ lizează, se pare, rolul vie­
tezist Mihai Machison. Nu trainice, pentru tinereţea Echilibrul creat între pentru că se lăsaseră bi­ cesul evoluţiei lor spre ţii sale. Zîmbet, prezenţă,
ne permitem să-i reţinem şi vigoarea naţiunii. forţa uniunii de triburi ruiţi dc bastarni, pentru forma unui stat sclavagist gesturi de un incredibil
cu prea muite întrebări. ESTERA ŞINA ca apoi să-şi ia revanşa de sub conducerea lui Bu- firesc, o uluitoare transfi­
tlaţi m vii- getice de la Dunăre şi au- rebisfa şi Decebal. gurare şi uluitoare trans­
Pistruuitul într-o nouă bătălie, stăvi-
-a: Insiirec- Undu-Ie încercarea de a ADRIANA RUSU formări pe măsură ce per­
lit' M KDOA- sonajul său parcurge tra-
u' ist rai Promotor al luptei pentru unitatea e la siguranţă la
A>, .cerea
n B) ; Bu­ MICA PUBLICITATE a n u l fabricaţiei 1979, stare ex­ panică, de la grandoarea
luceşti (Fla- cepţională, eu ARO Diesel machiavelică a stăpînului
H O Ş A N l: naţională a poporului român 211, nou, motor Braşov. de suflete la nimicnicia
ig): Fanto- ANIVERSARE Informaţii Judeţul Tim iş,
)C\ Neagra Aron Densusianu a ră­ şi avînd colaborarea lui treaba familie în România, comuna Grabnţi, telefon 23. viermelui căruia i-a fost
) ; Locoto- © ASTA/I, , cînd pe senin ui (22620) scos învelişul de mătasă
(IJ ni rea) ; mas in conştiinţa naţiona­ Teofil Frâncu, Ioan Lape- iar din 1881 a ocupat ca­ cer ai vieţii laie va străluci „omenească". Carmen Ca­
\ i t j n ea A u - lă un remarcabil om de datu .şi Nicolae Densu.şianu, tedra de limba şi litera­ a 20 -a stea, dragul nu ‘u Sze-
u I t u r a I); cultură ale cărui idealuri scoate, la Braşov, ziarul tura latină a Universităţii kely Ionieo, îţi urez ,.I.a COMEMORARE lin — mesageră a speran­
Ciuleandra mulţi ani !“. Braharu Maria- ţei — îşi învăluie perso­
i.o\r \ : s-au contopit cu cele ale ..Orientul latin", înccpînd din laşi. na. (22531) najul în ironie, iar jocul
de (Mine- poporului român. A stu­ cu data de 1/13 aprilie Dovedeşte o capacitate
iA: Secretul diat la Haţeg, Blaj şi Si­ 1874. Acesta se voia un ViNZĂRI— său are sclipiri de marc
(Mu ncit o- de muncă deosebită, pu­ rafinament; Dumitru Ru-
>.\s \ : Doin­ biu, devenind avocat. în ziar al întregii naţiuni ro­ blicând „Istoria limbii şi CUMPĂRĂRI căreanu transformă pier­
ea (Munci- toamna anului 1864 s-a mâne, propunîndu-şi „să literaturii române" (1885), derea unui joc de cărţi în
CANI: Buş­ stabilit U.i Făgăraş, unde apere drepturile şi intere­ o VINO porc mare. una,
iri de cîmp „Negriada" (1886), „Cerce­ telefon 11335. (22622) „metafora" pierderii de
RAD : Due- depune o susţinută acti­ sele politice ale românilor tări literare" (1887) şi con­ o VIN Ii videocasetofon I’la- sine. Emil Hossu, reluîn-
roşie); GU- vitate pentru cauza naţio­ clin Transilvania — pe ba­ duce „Revista critică-iite- ycr, sistem V11S, lip Multi- du-şi, cu acelaşi talent şi
Ta pi narii nală şi politică a români­ za programului revoluţio­ tcch. Hunedoara, telefon
i) ; ORA.ş- rară" (1893—1897), Orizon­ 15100. (C. 23) aceeaşi sesizare justă a to­
>lemo per­ lor transilvăneni. înzestrat nar de la 1848 — iar faţă tul acestei reviste era al O VIND casă Geoasiu, slr. nului personajul din „Se­
ia) ; GICOA- cu o putere de muncă ui­ de românii de dincolo de întregului popor român, Rîuiui 19. Informaţii str. ca­ cretul lui Bachus", Ilea­
Recorduri, mitoare, dar şi cu o stă­ ia ea colaborînd fratele lea Romanilor 206. (C. 2)
ri (Casa de ruinţă remarcabilă şi cu • VIND casă, Uăeăştie, nr. na Stana lonescu, Sebas-
VJ’KG: Uit i- şi fiul său Nicolae şi Ovid, 106, preţ convenabil. Infor­ tian Papaiani, Horaţiu Mă-
in Gun llill un orizont cultural larg, Aron Densusianu dar şi cărturari transil­ maţii Hunedoara, str. Chizid lăele, Mihai Ciucă, Jean
i AZI: Rond ci se afirmă în dezbaterile văneni, printre care pro­ nr. 48. Ocupabilă imediat.
SIMBRIA : — 150 de ani (C. 26) Constantin, Ion Besoiu,
(Mureşul) ; publice ocazionate de fră- fesorul Ioan Micu Moldo- O VIND Skoda 100 şi patru Vladimir Găitan, OvidiU
şi Otilia — min ţările ce preced înche­ de la naştere van de la Blaj, folcloriş­ scaune tapiţate. Deva, Aleea Moldovan şi ceilalţi se
(I.umina); ierea pactului dualist aus- tii TLt Bud şi Vasile Sala Păcii, bloc l’ 1, scara lî, ap.
Hnid~<*ii * 7. (22623) desfăşoară savuros într-Uă
Şt\.n.erai tro-ungar. Participînd la din Bihor, popularizatorul • VIND Mosltvici 107, pen­ film deasupra căruia stră­
conferinţele de la Alba Carpnţi, călcând peste dău- ştiinţific Gavrul Todica tru piese de schimb. Gcoa- luceşte steaua Dinică, sur­
iulia (1866) şi Miercurea din Hunedoara. Aron Den- giu, Calea Romanilor nr. 206.
nosul provincialism şi se­ (C. 1) prinsă pe peliculă de în­
(1869), a susţinut cu toate paratism de pină acum, şuşianu publică sub titlu! • CUMPĂR Dacia 1310, nouă zestratul „astronom" Aurel
mijloacele şi cu toată in­ chestiunile, drepturile şi „O zi cu regele munţilor”, sau neridicată. Deva, telefon Koatrakievicz.
fluenţa sa de avocat şi pu­ interesele lor le vom con­ o duioasă evocare a lui 11163. (22621) Hiperbolă, film al unui
blicist campaniile de boi­ sidera şi trata ca pe ale Avram Iancu şi o expu­ personaj, „Secretul lui Ne­
cotare a alegerilor din noastre". Spiritul unităţii nere asupra împrejurărilor PIERDERE mesis" este în egală irul
: \ remea va 1872 şi 1875. In anul 1873 în care şi-a pierdut viaţa • PIERDUT legitimaţie de
umedă. Co- naţionale se manifestă şi serviciu, eliberată de între­ D E C E S E sură filmul lui Titus Po­
:»i nuilt aco- s-a aflat în fruntea uneia prin numeroasele repro­ deputatul Ioan Dragoş. prinderea „Vidra“ Oră.ştie, pe povici şi Geo Saizescu şi
5dea proci pi- dintre cele mai răsunătoa­ duceri din poeziile lui A- In preajma procesului numele Oniga Marin. O de­ trebuie neapărat văzut.
■s sub formă re acţiuni politice ale ro­ clar nulă. (C. 11) • COPIII, nurorile şl
In zona dc- lecsandri, Bolintineanu şi memorandiştilor de la nepoţii cu adtncă dure­ VERONICA PALADE
*cător ploaia mânilor făgărăşeni, legată ale altor scriitori transcar­ Cluj, Aron Densu.şianu a re anunţă încetarea din
torma în la- de apărarea drepturilor patini. publicat, în numele Sec­ OFERTA viaţă a bunului lor tatu
n soare. Vîn- limbii române în adminis­ şl bunic UNIVERSITATEA
i slab pînă La 30 septembrie 1875, ţiei din Iaşi a Ligii cultu­ DE SERVICIU ANCA ROMULUS,
din sectorul traţie şi a autonomiei mu­ ziarul „Orientul latin" îşi rale, un înflăcărat apel • CAUT femeie pentru în­ de 85 ani. POLITICĂ Şl DE
uraturile mi- nicipale încălcate de gu­ înceta activitatea iar Aron care chema la manifesta­ grijit copil. Deva, slr. 23 Au­ Inmormintarea dumini­
cu prinse in­ vernul ungar. Densusianu era condam­ gust, bl. 26, se. lî, ap. 43. că, 22 noiembrie, ora 13, CONDUCERE
şi plus A ţie „spre a se afirma încă (22595) la Pădisa. (22621)
cele maxime O fructuoasă activitate nat la o lună de închisoa­ o dată simţămintele pa­ FILIALA DEVA
grade. Izo- desfăşoară în presă, publi­ re. Din 1875 se mută la triotice care ne însufleţesc,
iotoorolog de SCHIMBURI Anunţă desfăşurarea ac­
u V’rasgyak). când proză şi poezie la Braşov, unde a organizat dovedind astfel că nu ne • NEPOŢII Gheorghe, Uu-
revista „Familia". Va lupta în vara lui 1877, un co­ vom abate niciodată de • SCHIMB apartament două dolf, ioan, eu familiile, sînt tivităţii pentru anul I âft
camere proprietate personală alături de familia îndoliată,
din răsputeri pentru edi­ mitet pentru colectarea de ia tradiţiunea străveche: central, Satu Mare, cu apar­ la greafta încercare pricinui­ studiu în ziua dc luni,
tarea unui ziar care să ajutoare în sprijinul ar­ de a lupta pentru trium­ tament 2— 3 camere, proprie­ tă de dispariţia celui care 23 noiembrie 1987, ora î>,
reprezinte problemele şi matei române. In toamna ful marii idei naţionale*. tate personală Hunedoara. He- a fost la Cabinetul judeţean pen­
laţii, Hunedoara, telefon 14503, GABOU TRAIAN
interesele românilor tran- . anului 1880, Aron Densu- tru activitatea ideologică
după ora 17. (C. 24) din satul Călnclu de Jos. Nn
silvăneni. Sub redacţia sa şianu s-a stabilit cu în- Prof. IOACHIM LAZAR „ SCHIMB Mercedes 220, te vom uita niciodată. (22619) şi politico-educativă.