Page 77 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 77
I b A L A
D E
; L ' E C T U i
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ ! Vizita oficială de prietenie
If<Cm a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
A U S M I L Elena Ceauşescu, In fii. Egipt
T o v a r ă ş u 1 Nicolae
I f
Al CDMITETUlUltatíDETEAlM H l R A A l P.C. Ceauşescu, preşedintele începerea convorbirilor oficiale
Republicii Socialiste Româ La Palatul Prezidenţial au examinat stadiul şi
c o i y ^ u i u t ü i p ö p u J U D E Ţ E A N nia, împreună cu tovară din Heliopolis au început, perspectivele relaţiilor bi
şa Elena Ceauşescu, nu luni, 23 noiembrie, con laterale, precum şi unele
sosit, luni, 23 noiembrie, vorbirile oficiale dintre to probleme ale situaţiei po
la Cairo, într-o vizită ofi varăşul Nicolae Ceauşescu, litice internaţionale. în
Anul XXXIX, nr. 9 337 MARŢI, 24 NOIEMBRIE 1987 4 pagini — 50 bani cială de prietenie, la invi preşedintele Republicii So timpul convorbirilor a fost
taţia preşedintelui Repu cialiste România, tovarăşa exprimată satisfacţia faţă
blicii Arabe Egipt, Moha- Elena Ceauşescu şi pre de evoluţia legăturilor
med I-Iosni Mubarak, şi a şedintele Republicii Arabe dintre România şi Egipt,
în t î mp in a r e a Confer in te i Naţionale a partidului - doamnei Suzanne Muba Egipt, Mohamed Hosni care se dezvoltă continuu.
rak. Mubarak. S-a apreciat că există
r o fel a m ar e a Repu blie if Vizita, care continuă bo
P r e ş e d i n ţ i i Nicolae largi posibilităţi pentru
gata tradiţie a întilnirilor Ceauşescu şi Mohamed extinderea şi mai puter
spirit revoluţionar, conştiinţă înaintată; româno-egiptene la nivel Hosni Mubarak şi-au ex nică în viitor a colaborării
înalt, constituie o nouă şi primat satisfacţia de a se dintre cele două ţări pe
PUTERNICĂ MOBILIZARE ÎN MUNCĂ elocventă expresie a rela reîntîlni şi de a continua plan economic, prin pro
ţiilor de prietenie şi cola
dialogul în probleme de movarea unor forme mo
borare dintre popoarele
interes comun, care s-a derne de cooperare, inclu
noastre, a dorinţei comune
dovedit a avea o impor siv realizarea de noi obiec
de a da un conţinut tot tanţă determinantă în în tive industriale, precum
Pasiune şi dăruire revoluţionară mai bogat conlucrării din tărirea continuă şi pentru creşterea şi di
Egipt,
şi
tre
România
atît
rilor de strînsănu£teru£ versificarea schimburilor
pe plan bilateral, cît şl în
^Tfo1iibjii>pe^f7iHnicaî TTin- comerciale. S-a relevat, de
întreprinderea de pro de birou Fclix CE 130 P s-a depăşit cu 26 la sută. i sfera vieţii internaţiona tre cele două ţări şi po asemenea, că sînt create
ducţie industrială pentru şi a matriţelor pentru Ne-am edificat concret le, în interesul reciproc, poare. premise favorabile pentru
construcţii căi ferate De produse utilizate la alte şi asupra modului cum al cauzei păcii, înţelegerii Sub semnul voinţei co amplificarea conlucrării pe
va are în componenţă, în fabrici din ţară. se lucrează în atelierul şi cooperării între naţiuni. mune de a da un conţinut tărîm tehnico-ştiinţific,
cadrul secţiei mccano- Preocuparea pentru re de mase plastice. Aten Şeful statului român tot mai bogat raporturilor cultural şi în alte sfere
energetice, şi un atelier cuperarea şi reintrodu ţia ni s-a oprit asupra este însoţit de Gheorghe de activitate.
preşedin
do mase plastice. Despre cerea în fabricaţie a cu- maşinii de injectat. Oprea, prim viceprim-mi- româno-egiptene, Ceauşescu şi
ţii
Nicolae
hărnicia oamenilor care leelor de mase plastice — în această maşină (Continuare în pag. a 4-a) Mohamed Hosni Mubariik (Continuare în pag. a 4-a)
lucrează aici, despre res se bucură de marc aten — ne-a explicat munci
ponsabilităţile asumate ţie din partea conducerii, toarea Gliceria Popa —
şi rezultatele obţinute în întreprinderii. Rezultatele se introduc granulele do Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a intîlnit
realizarea sarcinilor de obţinute pe primele 10 luni mase plastice, se plaste-
plan, despre însufleţirea fiază şi se injectează în
cu care întîmpină Con matriţă. cu tovarăşul Yasser Arafat
ferinţa Naţională a parti FAPTELE DE MUNCA- La mică distanţă, la
OMAGIUL HUNEDOREAN
dului şi a 40-a aniversa o altă maşină de injec
re a Republicii, ne-a vor IA MARELE FORUM ţie se realizau repere T o v a r ă ş u i Nicolae examinîndu-se ultimele e- care să participe toate
bit tovarăşul ing. Dumi AL COMUNIŞTILOR pentru umbrele. Ceauşescu, secretar gene voluţii din Orientul Mij părţile interesate, inclusiv
tru Jurcă, şeful atelie ROMANI — Un rol hotărîtor în ral ai Partidului Comunist lociu, s-a apreciat că se Organizaţia pentru Elibe
rului. mobilizarea colectivului Român, preşedintele Repu impune să se facă totul rarea Palestinei — ca re
— Gama sortimentală la realizarea producţiei blicii Socialiste România, pentru soluţionarea glo prezentant unic şi legitim
pe care o realizăm inclu îl au comuniştii — sub s-a intîlnit, duminică, 22 bală, justă şi durabilă, a al poporului palestinian —,
ale anului la principalii
de mai multe categorii linia tovarăşa Rodica noiembrie; cu tovarăşul situaţiei din această re precum şi Israelul şi mem
indicatori de plan con
de repere. Ponderea o Malckai, secretarul orga Yasser Arafat, preşedinte giune, pentru instaurarea brii permanenţi ai Consi
firmă din plin eforturile
deţin cele pentru utilaje nizaţiei de bază. Ei sînt le Comitetului Executiv al unei păci trainice, pe ba liului de Securitate.
depuse de colectivul ate
le de construcţii căi fe în frunte la toate acti Organizaţiei pentru Elibe za retragerii Israelului
lierului pentru a întîm-
rate (plăcile K 49 şi vităţile desfăşurate, e- rarea Palestinei, caro efec din teritoriile arabe ocu +
pina cu realizări deose
K 60, plăcuţe-daîe pen xemplul lor de pasiune tuează o vizită în ţara pate, a rezolvării proble
bite marele forum al co
tru trecere nivel cale şi dăruire revoluţionară noastră. mei poporului palestinian In aceeaşi zi, în cursul
muniştilor români. Ast după - amiezii, tovarăşul
ferată, distanţiere). Se fiind urmat de toţi oa T p v a r ă ş u 1 Nicolae prin recunoaşterea dreptu
fel, producţia ■ marfă a Nicolae Ceauşescu, secre
confecţionează, de ase menii muncii din atelier. Ceauşescu a reafirmat po lui său la autodetermina
fost realizată în propor tar general al Partidului
menea, o serie de repere Buna pregătire a munci ziţia principială, consec re — inclusiv la crearea
ţie de 111,3 la sută, de
pentru produse elcctro- torilor care îşi desfăşoa ventă, a partidului şi sta unui stat palestinian pro Comunist Român, pre
casnice şi pentru bunuri păşirea de plan eoncre- ră activitatea în acest a- tului nostru în problema priu, independent —, a şedintele Republicii Socia
de larg consum destina tizîndu-se în prelucra telier a făcut ca în anul Orientului Mijlociu, hotă- asigurării integrităţii, su liste România, s-a reîntîl-
te populaţiei, repere din rea suplimentară a circa 1987 toate produsele să rîrea ţării noastre de a veranităţii şi securităţii nrt cu tovarăşul Yasser
mase plastice injectate, 40 tone de mase plasti se situeze, calitativ, la sprijini în continuare cau tuturor statelor din zonă. Arafat, preşedintele Comi
ce. Trebuie menţionat în acest sens, s-a rele tetului Executiv al Orga
nasturi poliester şi con nivelul cerinţelor bene za dreaptă a poporului pa
fecţii textile (prelate faptul că 17,3 tone con ficiarilor. La realizarea lestinian pentru realizarea vat necesitatea intensifi nizaţiei pentru Eliberarea
pentru •maşini-unelte şi stituie .mase plastice re în bune condiţii a pro aspiraţiilor sale legitime cării eforturilor în vede Palestinei.
prelate pentru vagoane cuperate şi reintroduse ducţiei, sub conducerea de a trăi în pace şi secu rea organizării, într-un întîlnirile şi convorbiri
O.F.R.). Am realizat, în în fabricaţie, ceea ce competentă a maiştrilor ritate, într-un stat pro viitor cît mai apropiat, a le s-au desfăşurat într-o
premieră naţională, pro înseamnă că 4 la sută Mihai Tăşnadi şi Dante priu, liber şi independent. unei conferinţe internaţio atmosferă de cordialitate
duse din mase plastice din sporul de producţie Noghiţă, s-au remarcat în timpul convorbirilor, nale, sub egida O.N.U., la şi caldă prietenie.
pentru instalaţii utiliza s-a obţinut din materie muncitorii: Nicolae Măr-
te la metrou. în prezent primă reciclată. în acest gineanu, Veronica Dră-
livrăm produse la circa fel, cheltuielile materia ghici, Ileana Grasz, Le-
40 de unităţi beneficia le la 1 000 lei producţie menia Karpinec, Valeria
re. în scopul diversifică marfă s-au redus la 03 Lugojan, Sitnona Veţenn,
rii producţiei, întreprin la sută, iar cele totale la Dorn Neştean, Marin Fie
derea noastră a acordat 05 la sută. Productivita rea.
o atenţie deosebită exe tea muncii a fost reali
cuţiei matriţelor pentru zată în procent de 110,4 RITA TURC, ÎN SPIRITUL PREVEDERILOR DECRETULUI PRIVIND RAŢIONALIZAREA
calculatorul programabil la sută, iar beneficiul corespondent
CONSUMULUI DE GAZE NATURALE Şl ENERGIE ELECTRICĂ
Reducerea consumurilor energetice —
OAMENI AI MUNCII, CETĂŢENI !
o acţiune Gare începe chiar de la
Fiecare kilowalt-oră are în această perioa
dă a anotimpului rece, cînd consumurile ener izvoarele kilowaţilor
getice cresc, o importanţă deosebită pentru
asigurarea bunului mers al activităţii în eco Intre unităţile economi mără printre cei mai chib
nomic. Stă la îndemîna noastră să acţionăm ce mari consumatoare de zuiţi consumatori.
permanent pentru reducerea consumurilor şi energie electrică din ju —r Eliminarea oricăror
deţul nostru se numără
economisirea energiei electrice, a combustibi forme de risipă, utilizarea
şi Combinatul siderurgic cu maximă eficienţă a fie
lului şi a celorlalte resurse, pentru consolida Hunedoara. Pentru asigu
cărui kilovvatt-oră şi. im
rea pe această cale a balanţei energetice a.ţă rarea transportului şi dis plicit, realizarea de e-
rii. Să demonstrăm fiecare — în gospodăriile tribuirii kilowaţilor-oră la conomii -la energia elec
fiecare secţie si loc de naturale
proprii, la locurile de muncă, în instituţii şi trică. şi gazele
muncă a fost înfiinţată, nu grevează asupra în
în oricare alt sector — un deplin spirit gospo cu mulţi ani în urmă, u- deplinirii exemplare, lună
dăresc, de economisire, o înaltă răspundere în zina nr. 6. în afara aces de lună, a sarcinilor de
utilizarea energiei electrice ! tor sarcini, colectivul u- plan ce ne revin — men
zinei mai are misiunea
ţiona ing. Constantin Nagy,
de a contribui la dimi directorul uzinei. Produc
Acţiuni, măsuri, iniţiative nuarea electrică furnizată ener ţia suplimentară de ener
de
cantităţii
gie
din
sistemul naţional, prin gie electrică obţinută de
DEVA cum şi de reorganizare a
producerea, în centralele la începutul anului in
programelor de funcţio
termoelectrice proprii, a centralele proprii este ur
• Sub conducerea orga nare a utilajelor şi insta
nizaţiilor de partid, la laţiilor, eficienţa acestor mii si mii de megawaţi- marea directă a hotărîrii
Mina Deva şi la întreprin acţiuni regăsindu-se în oră. Poate tocmai fiindcă energeticicnilor noştri de
derea pentru materiale de zecile de mcgavvaţi-oră e- ştiu cel mai bine cu cîte a întîinpina cu realizări
Câştigătoarea fazei judeţe ne a concursului „Munca, ti construcţii au fost luate conomisiti zilnic în cele eforturi se ’produce ener
nereţe, frumuseţe“, confecţio nora Marinela Leonte, este şl
la Jocul său <le muncă, do la 1\I\I.I\S. Brad o lucrătoa- măsuri de montare a li- două unităţi ; ' ? gia electrica, oamenii mun MIRCEA DIACONU
re de frunte. Foto NICOLAE GHEORGHIU mitatoarelor de mers în cii din cadrul uzinei nr.
gol la maşinilc-tmelte, pre (Continuare în pag. a 2-a) 6 a C..S. Hunedoara se nu (Continuare în pag. a 2-a)
