Page 78 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 78
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Analii responsabili, exigentă - urmată de măsuri Pregătirile de iarnă presupun
concrete, mobilizatoare mai mult spirit gospodăresc
fe
TU li Al
Dc curînd a avut loc o disciplină şi răspundere portantă la întărirea or disciplinară a colectivului Pentru a constata cum Iile Vonica. Contrastează TATU
şedinţă de birou al comi in muncă din secţiile şi a- dinii şi disciplinei în cea în ansamblu, cu deosebire sînt pregătite să întîmpine însă aici aspectul interio TOAIt
dcschi
tetului de partid de la telierelc întreprinderii. Ma mai mare parte a secţiilor a celor din secţiile a IV-a anotimpul rece unităţile rului cu cel al zonei de cui tur.
I.M.M.R. Simeria, care a terialul prezentat, ca şi şi sectoarelor, dar că mai rotărie, secţia I, arcurărie aparţinătoare I.G.C.L. O- alături, unde în jurul u- nouă-
analizat modul în care se membrii biroului cate au sînt unele gazete de pe ş.a., după cum în alte sec răştie, am efectuat un nui autobuz defect zac zeci nifest
acţionează pentru întări luat cuvintul, au subliniat rete care abordează doar ţii şi sectoare, mai cu raid la staţia de tratare a de cauciucuri, alături do organ
Consil
rea ordinii şi disciplinei faptul că marea majori sporadic această proble seamă în sectorul II, lu apei şi prin centralele ter cioburi de sticlă, mortar, educa
în producţie, a ascultat tate a comitetelor de matică, iar aceasta se in crurile stau mai rău. Co mice din cartiere. ciment, hirtii. Un aparat tura :
două informări şi a con partid şi a birourilor or tim plă pentru că nu toa mitetul de partid, consi La staţia de tratare a de contracurent a fost prilej,
a fos
firmat hotărîrea a două ganizaţiilor de bază se te organele de partid în liul oamenilor muncii, co apei se efectuează lucrări „părăsit" în mijlocul plat butit
adunări ale organizaţiilor ocupă în mod sistematic drumă cum sc cuvine co de curăţenie şi de ordo formei destinată jocului frunţii
mitetele sindicatului şi
de bază privind primirea de cultivarea la comunişti, lectivele de redacţie. Dez nare a materialelor de pentru copii. sociali
U.T.C. au întreprins în nemat
în partid a doi tineri mun construcţie. A fost mobi Centrala termică nr. 2. avut
ultima vreme acţiuni coor
citori — Alfred Peter şi donate în direcţia întări lizat aici întregul personal în jur şi în interior — gală ii
Vaier iu Morar iu. VIAţpÂ; DE PARTID rii ordinii şi disciplinei, TESA al întreprinderii. ordine. La toate conduc nesc
mesls*
S-a început cu confir „Se lucrează la al treilea tele exterioare, aferente prezer
care au dat rezultate bune.
marea hotărîrilor pentru rezervor de apă, iar de- centralei, după cum ne Saizes
Dar nu toate organizaţii
primirea în partid a celor la toţi oamenii muncii a baterea a devenit mai cantorul 2 este în probe explică fochistul Alexan- nest P
le de partid, de masă şi dovan
doi tineri, despre care unui dezvoltat spirit de energică şi mai exigentă ghiu.
obşteşti răspund cu promp
s-au spus numai lucruri răspundere în muncă, în pe măsura creşterii nu
titudinea şi eficienţa ne
bune. Amîndoi dovedesc îndeplinirea sarcinilor de mărului participanţilor la RAID PRIN CENTRALELE TERMICE B l>
cesare acestui important NIT UI
interes real pentru a se plan, a tuturor obligaţii dezbatere, precum şi pe DIN ORAŞTIE ti va îi
comandament economic şi
califica şi a-şi ridica ni lor ce le revin în socie măsura conturării reali ţie dii
social. Colectivul secto
velul de pregătire profe tate. zărilor. dar şi a neajun solarii
rului II vagoane nu s-a tată (I
sională, politico-ideologică In cuvintul său, loan surilor existente.
angajat cu toată răspunde tehnologice" — ne rela dru Munteanu, s-au efec an, îi
şi culturală, au o compor Giurgiu, secretar adjunct Analiza a fost evident rea în acţiunile iniţiate în tează ing. Viorel Drăgan, tuat reparaţii capitale, tivul i
tare demnă în muncă şi cu propaganda al comite marcată de intervenţiile nete
vederea asigurării ordinii directorul întreprinderii. toate cele opt cazane )ă a
în societate. Ambilor li tului de partid al între tuturor celor care au luat la toate locurile de mun funcţionează normal. Aici du-se
s-a făcut recomandarea prinderii, a remarcat că cuvintul, dar mai cu sea De la sing. loan Căli- In ac
că, ceea ce a determinat sînt racordate 20 de blo
de a sprijini mai susţinut mijloacele muncii de pro mă a ing. Gheorghe Zudor, ca importante cantităţi dc nescu, şeful secţiei gospo curi de locuinţe, crcşa şi solarii
ceapă,
organizaţiile U.T.C. în pagandă folosite de or directorul unităţii şi a dărie comunală, care ne-a dintre
materiale şi piese dc cantina I.M.O.
care activează, ei anga- ganele de partid din secretarului comitetului de schimb să se afle încă răs- însoţit în deplasarea la spanac
jîndu-se să transpună în secţii — gazetele de pe partid al întreprinderii — cele şase centrale termice, Bine gospodărită este şi
pîndite prin hale, atelie centrala termică nr. 8, B B<
viaţă recomandările cc li rele şi satirică, învăţă- losif Rădic. re, în spaţiile dintre aces aflăm că -s-au efectuat TE LA
s-au făcut. mîntu! politico-ideologic, S-a relevat, de pildă, tea. reparaţiile capitale la centrală de tip nou, din Membi
S-a trecut, apoi, la a- munca de la om la om ş.a. faptul că în ultimul timp Biroul comitetului de CT 2 şi CT 5, că s-au făcut zona Spitalului. în schimb, din C
de cui
naliza stării de ordine, aduc o contribuţie im s-a îmbunătăţit condiţia probele sub presiune şi la CT 5 din Micro 2 — tema
partid a pus în discuţie s-a intervenit acolo unde geamuri sparte, hirtii şi rea p
problematica întăririi or s-au semnalat defecţiuni. cutii de conserve aruncate de aii
dinii, disciplinei şi răs în jur. Necazurile vin de r»a făi
Centrala termică nr. 4. mă:
punderii în muncă nu la locatarii blocurilor ve
După cum ne spune fo
pentru că în întreprindere cine, respectiv 9 şi 16. co
chistul Simion Părău, ca-
ar exista probleme deo zanele şi instalaţiile sînt La Centrala termică nr. şi-a Ui
sebite, ci mai ales pentru 7 din bulevardul Eroilor De mc
revizuite şi se află în stare an mc*
că în anul 1938, colecti se porniseră cazanele pen pectiv
de funcţionare. Ar fi însă
vului de la I.M.M.R. Si tru prepararea apei calde dul de
necesar aici mai mult spi
meria îi revin sarcini de menajere. Fochistul Vio kg mic
rit gospodăresc. In faţa ti lăţi
plan mult sporite. Aceas rel Bogdan notează, pe
centralei se află mormane tv m!
ta implică, desigur, perfec orc, intr-un caiet, tempe
de pămînt provenit de la
B R
ţionarea în continuare a săpăturile pentru introdu ratura apei calde, in insta raza c
îndatorire primordială a fiecărui conducerii activităţii pro cerea canalului termic a- laţiile de căldură, presiu Crlş si
deoseb
ductive şi de educaţie a ferent noului bloc de lo nea apei calde şi reci. ia pop
om al muncii, a fiecărui cetăţean întregului colectiv. şi In a- cuinţe ,,E". Sperăm că Am desprins din raidul lelor
cest
a-
sens
fost
au
ÎUCCNîU
instalatorii
în
e-
l, w' doptate unele măsuri care aici a T.A.G.C.M., care Brigăzii efectuat contraste menţinerea rocupe
şi
3
efec
fectuarea
să determine mobilizarea laţie i
consumator, respectiv fa tuează lucrarea, nu vor ordinii. Lucrătorii de la fier vi
Reducerea consumurilor energetice brica dc oxigen. Buni co mai activă a întregului co tergiversa nivelarea zonei, centralele termice, locatarii o tonii
toane,
legi ai celor de la cen lectiv pentru pregătirea aşa cum au făcut cu con blocurilor din preajma a- sticle
(Urmare din pag. 1) energeticieni ca Gheorghe tralele termoelectrice, oa condiţiilor materiale, în ducta lăsată neacoperită cestora au datoria să con
şi
Cxostian, ’ Adrian Horea, menii muncii din fabrica vederea realizării integrale din anul 1986 în preajma tribuie la efectuarea a-
Gheorghe Bogdan, Constan de oxigen dovedesc o a ceea ce trebuie să facă staţiei de tratare a apei. păstrarea curăţeniei Ci
deosebite Conferinţa Na înaltă responsabilitate faţă acum şi în perspectiva a- Centrala termică nr. 1 cestor locuri de folosinţă
tin Brebenei, Titus Dăni-
ţională a partidului, a e- nului viitor. — zona Pricazului. „Sînt comună.
lă, Viorel Oprean, Liviu de utilizarea raţională a DEV/
forturilor depuse perma efectuate toate pregătirile“
Breaz, losif lacob ş.a. ac kilowaţilor-oră, preocupîn- Nemeşi
nent pentru asigurarea CORNEL FIERARU este de părere maistrul ESTERA ŞINA rea dir
ţionează pentru menţine du-se intens de econo
continuităţii în funcţio IIUNEI
rea în stare de funcţio misirea energiei electri .Scatiu
narea agregatelor, pentru
nare a agregatelor şi insta ce. Dintre acţiunile cele ' T
reducerea accentuată a
laţiilor. Pentru ei. cazu mai eficiente amintim rea
consumului propriu tehno de StabuSafta animalelor — pregătită ‘j o* zan
rile în care trebuie să lizarea unei scheme (Flacur
logic.
stea peste program ore in suplimentare a turbo- Şapte
— Recentul Decret al şir în vederea remedierii compresoarelor de oxigen şapte
Consiliului de Stat — a- unor defecţiuni nu prezin cu ajutorul unor suflante, temeinic în fiecare unitate Acţiune
(7 No
firma . Gavrilă Sălătipan, tă nimic spectaculos, fă- rezultînd o economie de iubirea
secretarul comitetului de cînd parte din munca lor 750 MWh, aplicarea unei în raidul efectuat în Intr-adevăr, evidenţiem dunat şi 50 tone de frun I-ll (t
partid al uzinei — a sti de fiecare zi. Aşa cum scheme de excitaţie sta cîteva brigăzi zootehnice faptul că acum, în prag zare, s-a realizat un ex Amada
mulat şi mai puternic fireşti le apar celor ce tică la motoarele sincro din comuna Pestişu Mic de stabulaţie, incinta cedent de 80 de tone la CAN :
(Luceai
preocupările comuniştilor muncesc în secţia C.T.E. ne de 1,5 MW ale turbo- am urmărit care este sta zootehnică este îngrădită grosiere iar la suculente Atltins
din combinat pentru găsi nr. 3 preocupările asidue generatoarelor de oxigen, diul pregătirilor pentru cu gard metalic, dispune există un deficit de 480 NO AS A
(Munci
rea de noi soluţii tehnice pentru înalta calitate a realizîndu-se o economie stabulaţia 1987—1983. Prin de alei şi platforme beto tone. Nu mai trebuie Tangou
menite să ducă la econo lucrărilor de întreţinere şi cipala constatare este a- nate, iar spaţiile cu pă- să subliniem, deci, în ce tre
misirea în şi mai mare mă reparaţii, pentru valorifi de 250 kWh. Aceste ac ceea că faţă de anul pre mînt au fost îngrădite şi direcţie trebuie să se în Nu eşt.
sură a energiei electrice carea deplină a gazului ţiuni îi au ca autori pe cedent multe s-au schim sînt folosite pentru culti drepte în continuare efor roşie);
roşii b
şi gazelor naturale. Con de furnal şi, prin aceasta, Grigore Tirnaru, Cornel bat în bine în ce priveş varea de furaje şi legume. turile conducerii unităţii ia de
siliul oamenilor muncii din pentru reducerea accen Achirn, Ştefan Scheibcrt, te baza materială şi a- Ce putem spune despre la capitolul furaje 1 CEO A O
uzina noastră, sub direc tuată a consumului de loan Pop, Ştefan Szombo- menajările incintelor zoo asigurarea furajelor ? Faţă Şi de această dată, la nul lub
tură);
ta îndrumare a comitetu gaz metan. Şi aici am ty, Viorel Maciu, Petru tehnice din unităţile a- de un necesar de 378 tone C.A.P. Mînerău, stabulaţia ochi lu
lui de partid, a îmbogăţit reţinut numele unor e- Oţoiu, ingineri, maiştri, gricole din comuna res de fibroase, 310 tone de animalelor a fost bine BRAZI
programul special de mă nergeticieni harnici şi muncitori, cu toţii fiind a-' pectivă. Astfel, la C.A.P. grosiere şi 948 tone sucu pregătită. Baza materială zoologic
suri prin care vizăm re pricepuţi, între care se nu nimnţi de dorinţa sporirii Pestişu Mic adăposturile lente, au fost puse în fî- este deja pusă Ia punct, Pericol
reşul);
ducerea consumurilor e- mără Aurel Miţariu, Şte aportului lor la efortul din ambele brigăzi au nare 215 tone de fibroase, cu toate reparaţiile înche trăiesc
nergetice, reţinînd cele fan Ghiţă, Aurel Toma, unanim al colectivului u- fost tencuite în exterior, 420 tone de grosiere şi nici iate la adăposturi şi de LARI :
propria
mai valoroase propuneri Andrei Szasz, Petruţ Gu- zinei nr. 6 din C.S. Hune dezinfectate şi v'ăruite în un kilogram de suculen pozitul furajer plin cu
formulate de comunişti, de interior. Au fost verifi te (? !). Cu tot excedentul nutreţuri de calitate. Mai
giuman, Emil Popa ş.a. doara — producerea a cit
ceilalţi oameni ai muncii In cadrul acestei uzine mai multă energie electri cate şi remediate defecţiu la grosiere, conducerea precis, s-au strîns în de
din centralele termoelec că şi diminuarea consu nile la instalaţiile de a- cooperativei trebuie să ia pozitul de nutreţuri 160
producătoare de energie e-
trice nr. 2 şi 3, precum îectrică există şi o secţie— mului propriu tehnologic. dăpat, care la această încă de acum cele mai tone dc fin (10 tone pe
şi ale celor de la fa oră sînt în stare de func potrivite măsuri pentru ste necesar), 290 tone de Pcnln
brica de oxigen. De alt ţionare. S-au procurat ţi a-şi asigura resursele fu grosiere (dublu faţă de fi schi;
fel, în întreaga uzină este Acţiuni, măsuri, iniţiative glele şi sticla, s-au în rajere menite să acopere prevederi) şi 100 tone de va fi ii
Local v
evidentă dorinţa unanimă locuit ochiurile de geam deficitul la suculente şi suculente. Este în curs a doua
a colectivului nostru de sparte şi s-au remediat fibroase. de finalizare gardul care lulul. V
(Urmare din pag. 1) lianţi, Ţesătoria de mătase va knprejmui întreaga in
a răspunde - prin fapte defecţiunile la acoperi Şi la C.A.P. Nandru, în moderat
şi Mina Deva economia de cintă zootehnică. „Sin
înaltei îndatoriri patrio şuri. această vară au fost e- dlc, pr
ficări h
tice, revoluţionare — de a • La micii consumatori gaz metan să ajungă la o „Faţă de anul trecut — fectuate tencuielile exte gura problemă la noi — pînă 1
utiliza eficient, cu ma şi la consumul casnic s-a medie zilnică de 16 000 mc; arăta Otilia Luca, pre rioare la adăposturile din preciza Bruno Palcău, se Temper;
ximă grijă şi responsabili obţinut, de la începutul şedintele unităţii — prin cele două brigăzi ale U- cretarul organizaţiei dc vor fi
tate energia electrică şi acestei luni, o economie • Cu mai multă hotă- eforturile conducerii noas nităţii. De asemenea, in partid din unitate — este şi 6 gra
xime îr
gazele naturale. la gaz metan de 50 000 rîre pentru încadrarea în tre colective, prin spriji cinta zootehnică din bri că depăşindu-ne cu peste de.
Ilustrări ale acestei do mc, ca urmare a utilizării cotele dc energie electrică nul acordat de comitetul gada Nandru a fost îngră 23 de capete efectivele La ni
rinţe am consemnat, intr- mai raţionale a instala şi gaze naturale trebuie comunal de partid şi în dită cu gard metalic (la planificate (avem 163 bo fi £n ir
cerul
adevăr, în fiecare dintre ţiilor şi aparatelor de pre să se acţioneze la trac treprinderea patronatoăre, stradă) şi din stîlpi de vine, efectiv total, faţă Local V'
secţiile componente ale parare a hranei şi de în ţiunea C.F.R. şi întreprin vom intra în iarnă cu beton cu sîrmă pe cele de 140 planificat) şi ca taţii mi
uzinei. La C.T.E. nr. 2, călzire a încăperilor I derea de lianţi, unde se incinta zootehnică moder lalte trei laturi. A fost pacitatea grajdului fiind prezenta
sectorul
secţie condusă de ing. constată depăşiri frec nizată şi bine pusă la construit un nou fînar de doar 120 de capete, pînă la
Florian Stoian, plusul de • Urmărirea îndeaproa punct. De asemenea, in cu o capacitate de 120 întîmpinăm greutăţi în mi nea (a
de
6 000 MWh energie elec pe a respectării progra vente ale consumului precum perioada de vară asn reu tone. ce priveşte cazarea a- semnala
electrică,
trică produsă peste pre melor de funcţionare a energie la Centrala termoelec şit să construim două In ce priveşte furajele, nimalelor. Sperăm însă
şi
vederile de plan de Ia instalaţiilor Industriale ce trică Mintia, unde încă se flnare acoperite de cîte aici nu au fost asigurate că şi acest lucru se va
începutul anului este pus folosesc drept combustibil 120 tone capacitate fie în totalitate fibroasele (180 rezolva".
exclusiv pe seama dărui gazele naturale au făcut risipesc însemnate canti care, în brigăzile Pestişu tone faţă de un necesar
rii cu care comuniştii —• ca la întreprinderea de tăţi de gaze naturale. Mic şi Josani". de 225 tone) dar s-au a- MIRCEA LEPÂDATU