Page 81 - Drumul_socialismului_1987_11

Vizita oficială de prietenie
PRQLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA !

a tovarăşului Nicolae Ceausescu,

împreuna cu tovarăşa

S O C I A L I S M U L Elena Ceausescu, In Ri. Egipt

"ORGAN At-COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.Q CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE
;
Unite
Ame-
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Palatul 24 noiembrie, din ţări şi popoare, al progre­ şi Statele privire la ale realiza­
Marţi,
la
cu
ricii
sului şi prosperităţii lor.
Prezidenţial
Heliopolis, a avut loc o A continuat, de aseme­ rea unui acord în proble­
nouă rundă de convorbiri nea, schimbul de păreri în ma eliminării rachetelor
între tovarăşul Nicolae legătură cu aspecte actua­ cu rază medie şi mai mică
Anul XXXIX, nr. 9 338 MIERCURI, 25 NOIEMBRIE 1987 A pagini - 50 bani de acţiune din Europa şi
Ceauşescu, preşedintele Re- le ale vieţii politice mon­
publicţi Socialiste Româ­ diale. Asia. S-a exprimat spe­
nia, t o v a r ă ş a Elena în cadrul convorbirilor, ranţa că el va fi semnat
Ceauşescu şi preşedintele s-a relevat că, în actualele cu prilejul apropiatei în-
ÎA>Xn timpi na rea .Conferinţei Naţionale ¿partidului | tîlniri sovieto-americane
Republicii Arabe Egipt, împrejurări internaţionale,
Şj a ,riivefsării 'ife 40 ?de an i de la proclamarea Republicii Mohamed Hosni Mubarak. deosebit de grave şi com­ la nivel înalt. Acest acord
:
Cei doi şefi de stat au plexe, se impune să se fa­ va fi de importanţă istori­
SPIRIT REVOLUŢIONAR, CONŞTIINŢĂ ÎNAINTATĂ, examinat noi căi şi moda­ că totul pentru înfăptuirea că şi va deschide o etapă
lităţi privind dezvoltarea dezarmării, în primul rînd nouă în lupta pentru in­
PUTERNICĂ MOBILIZARE ÎN MUNCĂ relaţiilor româno-egiptene a celei nucleare, pentru tensificarea eforturilor în
pe plan politic, economic, asigurarea păcii pe plane­ vederea realizării de noi
tehnico-ştiinţific, cultural ta noastră. A fost salutată paşi pe calea dezarmării.
şi în alte sfere de activi­ înţelegerea de principiu (Continuare în pag. a 4 a)
Modernizarea proceselor de producţie tate, în interesul ambelor dintre Uniunea Sovietică
OASPEJI Al ORAŞULUI 10 RAMADAN
în centrul preocupărilor colectivului în cursul zilei de marţi, Coloana oficială de ma­ delă a industriilor grea.
preşedintele Republicii So­ şini părăseşte oraşul Cairo chimică şi uşoară, unde
întreprinderea de blănă­ pentru îmbunătăţirea teh­ „Vidra" Orăştie ? Cu efor­ cialiste România, tovarăşul prin cartierul Heliopolis, trăiesc şi muncesc circa
rie „Vidra“ Orăştie şi-a nologiilor de prelucrare a turi proprii, prin auto- Nicolae Ceauşescu, şi tova­ după care străbate distan­ 150 000 de persoane dis-
format, în decursul anilor, pieilor de ovine, îmbună­ utiiare, s-au executat 59 răşa Elena Ceauşescu, în­ ţa de 55 km dintre capi­ punînd de facilităţi urba­
un nume de prestigiu în­ tăţirea activităţii de sor­ de maşini de cusut blă­ soţiţi de preşedintele Mo­ tala egipteană şi oraşul ne complete.
tre unităţile de profil din tare a pieilor pe scopuri nărie, 4 maşini pentru de- hamed Hosni Mubarak şi 10 Ramadan pe autostra­ în timpul vizitei, tova­
ţară, produsele cu marca de fabricaţie şi destinaţii, carnat piei, o presă de doamna Suzanne Muba­ da ce duce spre Ismailia, răşul Nicolae Ceauşescu şi
„Favior" fiind cunoscute strădaniile pentru valori­ călcat piei, au fost confec­ rak, au fost oaspeţii ora­ construită prin deşert. în­ tovarăşa Elena Ceauşescu
şi apreciate de toţi bene­ ficarea superioară a ma- ţionate 25 de cărucioare şului 10 Ramadan (10 iu­ tregul oraş 10 Ramadan a au fost informaţi că înăl-
ficiarii interni şi externi. pentru transportat mate­ lie), important centru e- fost înălţat în plin deşert,
Inginerul Ioan Probs- LA „VIDRA" riale, s-au dotat cu ma­ conomic al Egiptului. şi este considerat o cita- (Continuare în pag. a 4-a)
dorfer ar putea povesti cu ORĂŞTIE şini de cusut de producti­
amănunte întreaga istorie vitate ridicată atelierul de
a unităţii. Şi asta nu pen­ confecţii velur şi secţia
tru că este directorul în­ teriaielor recuperate şi. re- „Vidra" Hunedoara, s-au Preşedintele R.A. Siriene, Hafez Al-Âssad,
treprinderii, ci, mai ales, foiosibile în confecţii, de asigurat un trailer şi 28 t
pentru că se numără prin­ concepere şi lansare în fa­ containere pentru trans­ va efectua o vizită oficială în ţara noastră
tre cei mai vechi lucră­ bricaţie a unor modele portul şi manipularea piei­
tori de aici. A contribuit noi. La acest din urmă lor, „în momentul de faţă,
eu mintea şi cu braţele, capitol, după cum ne-a cel mai important lucru La invitaţia tovarăşului liste România, secretarul As.sad, va efectua o vizită
cum au făcut-o şi alte ca­ informat tehnicianul Elena este aplicarea în viaţă a Nicolae Ceauşescu, secre­ general al Partidului Baas oficială în ţara noastră,
dre tehnico-inginereşti şi Nan. şeful compartimentu­ programului de moderni­ tar general al Partidului Arab Socialist din Siria, la sfirşitul lunii noiembrie
mulţi muncitori, la îmbo­ lui C.T.C., in perioada la zare adoptat de consiliul Comunist Român, pre­ preşedintele Republicii' A- 1937.
găţirea zestrei tehnice, oamenilor muncii pentru şedintele Republicii Socia- rabe Siriene, Hafez Al-
care ne referim au fost
lărgirea continuă a gamei etapa a Il-a, ale cărui mă­
realizate 239 modele noi
sortimentale de articole, suri vizează revizuirea şl
Peste 70 la sută din pro­
promovarea cu curaj a îmbunătăţirea fluxurilor
ducţia totală a întreprin­
noului în producţie, mo­ de fabricaţie, ridicarea
derii este în prezent alcă­
dernizarea pe toate pla­ continuă a calităţii pro­
tuită din articole de nivel
nurile a activităţii şi afir­
mondial. Tendinţa de creş­ duselor, valorificarea su-
marea tot mai puternică
tere a acestui procent este LIVIU BRAICA
pe piaţa de desfacere a
evidentă.
articolelor din blană.
Ce s-n mai făcut însă la (Continuare în pag. a 2-a)
Din bilanţul primei e-
tape a programului de mo­
dernizare (ianuarie 1986 —
iunie 1987) am reţinut cele îndatorire primordială a fiecărui
mai semnificative reali­
zări. Astfel, prin aplica­
rea celor 78 de măsuri om a! muncii, a fiecărui cetăţean
stabilite s-a obţinut un
spor la producţia marfă,
comparativ cu anul 1983. IN SPIRITUL PREVEDERILOR DECRETULUI PRIVIND RAŢIONALIZAREA
de peste 256* milioane ici,
o creştere n exportului cu CONSUMULUI DE GAZE NATURALI; Şl ENERGIE ELECTRICĂ
108.8 milioane lei. De a-
semenea, cheltuielile tota­
le au fost reduse cu peste Contoarele pot şi trebuie să arate
33 milioane, iar cele ma­
terialo cu 31.63 milioane zilnic economii!
lei. Această creştere a pro­
ducţiei sub aspect canti­
tativ şi calitativ, al efi­ Ca să nu lăsăm loc la sit 10—15 kilowaţi — ne nia Aneta Vulpan, şefa
cienţei economice, este re­ nici un fel de neînţelegere spune tovarăşul Vasile unităţii blănărie nr. 56,
zultatul direct al aplicării am aplicat de această dată Ghigu, şeful unităţii de din cadru! complexului
programelor de perfecţio­ metoda citirii contoarelor legume şi fructe nr. 12. meşteşugăresc „Bucegi",
nare. organizare şi moder­ împreună cu şefii de u- Luna aceasta economia va al cooperativei „Drum
nizare a proceselor de pro­ I.M.M.R. SImeria. Aspect din compartimentul rotârle. nităţi. fi mai mare. Eu Îmi nou"
t.a strung, Vasile Moroşan prelucrează roţi pentru vagoa­
ducţie. Un rol important — în lunile septembrie citesc zilnic contorul şi Cu o lampă de masă,
nele de marfă. Foto NICOLAE GHEORGHIU
l-au avut preocupările şi octombrie am economi- acţionez cum se cuvinte. cu un bec de 40 de waţi,
Şi acţiona eficient Deşi lucra Gheorghe Mara. ia
eram în ultima decadă a secţia de reparaţii tele­
Examene cotidiene la „ştiinţa măsurărilor ' vizoare.
1
—
RAID-ANCHETĂ trebăm. Şi se poate 7 — îl în­
Ştefan Danko este mais­ Speranţe împlinite. Ate­ repară In atelier, maestre muncă este linişte, ordine LA HUNEDOARA
tru principal specialist fa lierul de metrologie şi-a Danko ?". „O gamă ex­ şi curăţenie. In cea mai — Bineînţeles. Lumina
I.P.S.R.U.E. E.M. Petroşani lărgit colectivul, şi-a di­ trem de largă, din toi mi­ mare parte, activitatea se o potrivesc acolo unde am
lucrul
şi şeful atelierului de me­ versificat activitatea, Iar neritul Văii Jiului, dar şi desfăşoară aici, in atelier, lunii noiembrie a.c. din nevoie — şi ne răspunde. merge
Doar
bine
trologie. 1(1 poate vorbi Ştefan Danko a fost nu­ din alte întreprinderi din la mesele de lucru şi stan­ repartiţia de 40 kilowaţi sîntem conştienţi că tre­
zile fa rind, fără oprire, mit, in 1970, şef de atelier. ţară. Să amintesc cîteva : durile de probă. Se veri­ se consumaseră abia 17 buie să economisim ener­
despre meseria lui, des­ fică, se repară, se ei alo- Fără să stingherească pro­ gia electrică.
pre colectivul cu care lu­ neazâ. Dar sint şi situaţii cesul de vînzare, unitatea — Un necaz. avem. to­
crează, despre cite lac şi OAMENI, LOCURI, DESTINE care trebuie rezolvate pe îşi realizează şi îşi depă­ nostru
desfac ei in acest labirint tuşi. Complexul
teren, cum ar li verifica­ şeşte zi de zi planul la are secţii de croitorie blă­
al „ştiinţei măsurărilor" rea şl repararea aparaturii vînzare, cumpărătorii fiind
cum este denumită metro­ Din 1978, cind a luat fiin­ aparate electrice pe cu­ de la staţiile de degazare. mulţumiţi. nărie. frizerie, ceasornică­
logia. „De cind face Şte­ ţă I.P.S.R.U.E.E.M. Petro- rent continuu şl alterna­ Pretutindeni şi oricind se rie, reparaţii televizoare
obiecte
fan Danko metrologie ?" sâni, metrologia a trecut tiv, aparate electronice, acţionează cu competenţă La alimentara nr. 65 şi radio, reparaţii
„Din 1954, cind a fast aici, creîndu-i-se noi con­ termotehnice, de presiuni şi responsabilitate profe­ ardea un singui bec, la de uz casnic. Fiecare con­
constituit, în cadrul I.U.M. diţii de dezvoltare. Despre (pentru ulei şi oxigen), sională. In gindirea oa­ raionul de desfacere a sumă după repartiţia dată
este
Dar
Petroşani, un nucleu in paşii importanţi parcurşi In explozoare pentru puşcă- menilor lui Ştefan Danko produselor de panificaţie, lunar. singur pe contorul comple­
tot
unu!
acest domeniu. Eram şase această perioadă sint sem­ rile in subteran, ceasuri nici nu se poate concepe unde se lucrează cu mult xul. Ar trebui şi ar fi
oameni. Făceam ce pu- nificative două cifre : în mecanice şi electrice. Pen­ expresia „merge şi aşa". mărunţiş. în rest se folo­ bine, zic eu, ca fiecare
I team şi noi. Insă nutream urmă cu 10 ani se reparau tru repararea de anemo- Pentru că nu merge. Mi- sea bine lumina naturală. secţie să-şi aibă contorul
speranţa că ne vom dez­ in atelier 2 000 de apara­ metre şi metanometre, ate­ — Doar aici, la atelie­ consumului propriu — su-
volta, ne vom perfecţio­ te pe lună, azi se re­ lierul nostru este unic în DUMITRU GHEONEA rul de croit, folosim două
na, vom prelua pe umerii pară 3 000. ţară". tuburi de neon. în celelal­ GH. I. NEGREA
noştri răspunderi sporite". „Ce fel de aparate se La toate locurile de (Continuare in pag. a 2-a) te ateliere beneficiem de
lumina naturală — subli- (Continuare în pag. a 2-a)