Page 82 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 82
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
hărnicia şi priceperea
merg mină în mină &
Ei CEItCUH
în înfăptuirea progra consum de energie şi — au acţionat, zi dc zi, cu TOKILOK V
mului judeţean privind combustibili. răspundere şi conştiincio GENERAI/iw
autoconducerea şi auto- Factorul esenţial al ob zitate pentru a-şi înde Ia Deva, Hui
troşaui, 15r
aprovizionarca teritorială, ţinerii acestor rezultate plini în mod exemplar a- Haţeg şi Uit
ferma legumicolă a Coo bune este colectivul fer tribuţiile ce le revin. La îndatorire primordială a fiecărui şcolilor gene
perativei agricole de pro mei, calitatea activităţii strîngerea recoltei s-a ma ile{ se întîln
ducţie din Dobra are o lui. Unitatea legumicolă" nifestat maximum de curilo de pi
contribuţie din ce în ce din Dobra dispune de un grijă pentru a nu se pier om al muncii, a fiecărui cetăţean vor dezbate t
mai mare. în acest an, de colectiv do oameni pri de nimic din producţia de ducerea ştilnţ
pildă, unitatea a livrat o cepuţi, cu dragoste de legume obţinută. misă definite
Recent, s-a încheiat strîn tăinuitului
gerea tuturor roadelor Contoarele pot şi trebuie să arate Metodologia
■raBaHiiiD toamnei şi suprafaţă a adinei, fectuate Ia I
arăturile
întreaga
fost
ogorîtă. în această toam zilnic economii! tre director“.
cantitate de aproape 1 900 nă au fost cultivate le- B „PRIKTI
tone legume — într-un • FERMA gumele-verdeţuri pe întrea (Urmare din pag. 1) TUI,UI“. Mei
larg sortiment, realizînd LEGUMICOLĂ ga suprafaţă planificată. Cota repartizată este de cu sobele şi luminile la lui „Prieteni
venituri în valoare de A C.A.P. DOBRA Au fost semănate 10 ha 700 kilowaţi pe lună. în strictul necesar — ne spu de la Casa |
2 300 000 lei. cu spanac şi salată, pre gera fosif Briciu, şeful septembrie şi octombrie nea tovarăşul Ion Cioplea- şoimilor pi
am consumat 500—550 ki nu, şeful cantinei munci s-au întîlnit
Obţinerea unor aseme cum şi 10 ha cu ceapă ver croitoriei mixte nr. 53.
lowaţi. După cum se poate toreşti „Constructorul". structivă de?
nea rezultate este cu atît muncă. S-au constituit de. Se lucrează, de ase Unul, două, trei becuri
observa, la această oră Toate becurile de puteri tema ci — 4
mai meritorie cu cît — formaţii permanente de menea, la fertilizarea te ardeau la cinematograful
(era 11,10), nu arde nici mari le-am înlocuit cu legile noastre
cum se ştie — acest an a lucru. întreaga activitate renului cu îngrăşăminte .¡Flacăra". Pe exteriorul
un bec fără rost... Deci, altele dc puteri mai mici. aduse numci
fost mai puţin propice, — lucrările de plantare, naturale, ca şi la reali lor scria „Ieşire".
în luna noiembrie a.c. Economisim energia elec pic din activ
din cauza condiţiilor na de întreţinere a culturilor, zarea mraniţei pentru ră — Sînt becurile noastre economia de energie e- iară, din ca
turale. Efectele secetei au ca şi recoltările s-au efec saduri. de siguranţă — ne expli trică.
fost însă în bună parte tuat la timp şi la nivel — Avem o fermă legu că Ştefan Repede, opera lectrică va fi mai marc. .şi dumnea — Nu o risipim — con diană a elt
—
Priviţi
anihilato de sistemul de calitativ superior. Ferma micolă bună — sublinia tor proiecţionist. Merg la de tinua ideea Florin Chi O PENTRU
irigaţii de care dispune şi-a asigurat în întregime Elena Bucovicean, pri baterii, nu consumă cu voastră. Patru becuri tea, magazinerul cantinei. CU ŢI. Prin
puteri mari de la ilumi Programul dc servire este
grădina, realizat din ini necesarul de răsaduri — marul comunei Dobra. Lu rent electric. în de mercerie a
ţiativa consiliului popular evitîndu-sc astfel cheltu crătorii de aici, în marea — Vă rog să veniţi să natul public, ard inutil, stabilit bine, de la 16,30 din oraşul t
plină zi. Şi nu este pen la 18. Cum s-ar zice, ser
comunal şi pus în func ielile. Legumicultorii Do- majoritate femei, duc mai citim contorul împreună desfac zilnic
tru prima oară — ne spu vim pe lumina zilei. Aşa
ţiune la capacitate în brei — organizaţi în patru departe, pe un plan su — îl solicităm pe tovară de articole 1
ne Cornelia Lupeş, loca că nu risipim energia e~
primăvara acestui an. în echipe permanente con perior, tradiţia Dobrei în şul Constantin Năstase, născuţi cum
tara blocului V-4, apar lectrică, după cum bine
acest fel, s-a asigurat apa duse de Sidonia Prisecan, ce priveşte legumicultura. şeful restaurantului „Tra- »laşe P.N.A.,
tamentul nr. 19. Este o ri se poate vedea la conto
la rădăcina plantelor prin Angelica Doica, Letiţia ian". sipă pe care o suportăm rul cantinei noastre. şi flotir, salo
cădere şi prin brazde, fără Oprean şi Silvia Cizmaş TRAIAN BONDOR — De acord. Uitaţi-vă. Ion, jachete
noi, locuitorii blocurilor Este un lucru bun, pe jaclicţelc sii
V-4 şi X-2. care l-am văzut şi consta
mâlc, şoset
MANIFESTĂRI POLITICO-EDUCATIVE — Localul nostru este tat la Hunedoara în pri scutece,' peri
spaţios, cu multe ferestre, vinţa economisirii ener
şu' beby et
Beneficiem de lumina na gici electrice la consu cu /eg
Zilele bibli“ turală pe timpul zilei, nu matorii mici. Unităţile căutat de
99 aprindem nici un bec, comerciale, cele prestatoa
completarea
pentru că efectiv nu este re dc servicii şi-au adap
Viaţa spirituală a muni tare de caldă audienţă a maffu aprot
nevoie — ne spunea Anota tat programele pentru a
cipiilor Deva, Hunedoara fost cea organizată la sec depozitele l.<
Secăreanu, şofa localului putea servi cît mai bine
şi Petroşani a lost mar ţia de copii a bibliotecii: va o contril
„Tic-Tac". clienţii, pentru a le satis
cată, timp de trei zile, de „întrebări glumeţe pentru nată o are
— Doar la caseria de bi face cerinţele. Cu alte
calde şi emoţionante mo minţi isteţe. Citim, ghicim, p r o d u » i i
lete arde un bec de 40 cuvinte, se manifestă mul
mente educative cu cartea. învăţăm din cărţile vlrstei C.P.A.D.M. d
waţi. în rest nu ard pen tă răspundere, mult inte
Pentru că, in suita mani de aur“. Beneficiarii ei —
festărilor poiitico-educati- peste 80 de şoimi al pa tru că nu e nevoie — res pentru folosirea ener
zicea Petru Borza, şeful gici electrice cu maximă
ve prin care hunedorenii triei de la Grădiniţa cu IC ÍNER
autogării din Hunedoara. chibzuinţă, cu
intimpină Conferinţa Na program normal nr. 3 De
— Dimineaţa funcţionăm prinderea civică.
ţională a partidului şi cea va — au făcut cunoştinţă
de-a 40-a aniversare a cu „Cartea primei vacan
DEVA : S(
proclamării Republicii s-au ţe", „Anotimpurile şl micii Nemesis (Pa
Pentru aplicarea fermă, consecventă, a prevede
înscris, cu succes, şi „Zi pictori vrăjitori", cu „Nouă rea clin U M
rilor Decretului privind raţionalizarea consumului de
lele bibliotecii" - o lău scurte ghicitori pentru co gaze naturale şi energic electrică, în condiţiile rea IlUNEDOAR/
dabilă acţiune care, la pii silitori". întreprinderea de tricotaje tip lină Hunedoara., La bu Scatiu —
—
(Modern
nele rezultate în activitatea productivă a atelierului croit lizării integrale a prevederilor de plan, este necesar
prima sa Gdiţie, a atras Au fost momente edu şarpe (Mo,
confecţii şl-a adus o contribuţie importantă şl confcc- ca :
un numeros şl receptiv pu cative de larg interes, rea (ionerul Zoia Idfta. In întrecerea socialistă, ea a realizat Tarzan oii
(Flacăra);
1
blic. Cine a participat la lizate cu aportul biblio punctajul maxim, astfel că în prezent ocupă locul întîi pe • în întreprinderi .şi instituţii, la toate locurile Şapte mirt
deschiderea „Zilelor bi tecarelor Olivia Molodeţ, atelier. dc muncă să se acţioneze cu răspundere pentru or şapte fraţi
ganizarea şi desfăşurarea ireproşabilă a activităţii dc
bliotecii" de la Deva (şl Maria Purcilean, Maria Acţiunea
producţie, în vederea încadrării stricte în cotele re (7 Noiembr
au fost mulţi, sala mare a Bodea.
partizate de energie electrică, gaze naturale, com iubirea im
Cabinetului judeţean pen Un profil aparte au avut bustibil convenţional. I-1I (Unirea;
tru activitatea ideologică manifestările ,,Zilelor bi Modernizarea proceselor o Ama, 1 - (Culi
Băi £
şi politico-educativă dove- bliotecii" din municipiul Să se acorde cea mai mare atenţie respectării CA F .,/h?) ;
(Luc
dindu-se neincăpătoare) a Hunedoara - aici „Car de producţie reţetelor tehnologice şi diminuării consumurilor nor Un eôï nanclo
cunoscut bucuria unei ma tea tehnică In sprijinul mate, urmărindu-se permanent evoluţia lor pe fiecare groa — - seri
PET
nifestări de caldă audien perfecţionării profesiona secţie, atelier, instalaţie şi produs. norul) ; î argl
ţara dc
ţă. După incursiunea fă le" a prilejuit acţiuni atrac (Urmare din pag. 1) comitetului de partid. O • Pentru toţi consumatorii de energic electrică resc) ; ANIN
cută In ,,biografia" Biblio tive la institutul de sub- contribuţie de seamă la să se stabilească măsuri tehnice care să asigure op mion Dej nev
tecii judeţene, in secţiile ingineri (cu aportul şefi perioară a materiilor pri reuşitele dc pînă acum ale timizarea funcţionării utilajelor. rose) ; URI
mută
medie
de împrumut ale acesteia, lor de lucrări Izidor Prej- me şi a materialelor uti colectivului şi-au aclus-o, • Să se evite sub orice formă risipa. zat) ; BRAJ
după familiarizarea cu ban, Weber Francisc, To- lizate" — arăta tovarăşa la capitolele autoutilare, ploaie (St
manifestările locale - de dor Hepuţ şi al biblioteca Felicia Andreşoiu, secre maistrul Maxim Ciulă, lă G UR AB ARZ.-
(Minerul) ;
venite sărbători ale căr rei Stela Telilean), Iar in- tarul comitetului de partid. cătuşii Ioan Pascu, Teofil Aripi j •o.şii ;
ţii —, publicul a ascultat tilnlrea cu poezia, muzica Ducerea la bun sfîrşit Suciu, Ioan Ghcorghiţă — Examene cotidiene ploaia de 1«
cu interes elogiul adus şl arta plastică de la clu a celor 16 măsuri ale pro de la atelierul mecanic, tria) ; GE(
scrisului românesc, apre bul „Siderurgistul" a ofe gramului actualei etape ing. Ingeborg Iîochsmann Gheaţa verd
cultură; ); HA
cierile asupra importan rit adevărate valori artis trebuie să se materializeze — (modele noi), şeful co (Urmare din pag. 1) meseria şi mai ales s-o tineri erai
ţei colecţiilor şl publica tice prin momentele poe numai la nivelul acestui lectivului de creaţie şi re facă frumos, cu plăcere. BRAZI: : Peri
ţiilor deţinute de bibliote tice susţinute de membri an într-o producţie marfă producere modele din bla nerltul, în subteran, nu Totodată, fiecare trebuie to ; SIMER
tren din Gu
că (adevărate Izvoare şl ai cenaclurilor literare suplimentară de 5 milioa nă — ing. Mariana Şte admite erori. Iar ei, aceşti să fim propriii noştri con roşul) ; ILI/
mijloace de valorificare a „Flacăra", „Lucian Blaga“ ne lei, în reducerea sub fan, şeful atelierului con meseriaşi, ştiu că fără apa trolori de calitate". trăiesc (Luni
Indr
cercetărilor in domeniile şl „Ritmuri" şi prin cele stanţială a costurilor tota fecţii velur — maistrul ratură modernă, foarte Aşa lucrează, ne mai LARI : dori
propria
istoriei culturale, literare), lirice ale grupului „Ca le şi a cheltuielilor ma Maria Vasiliu, ing. Elisa- bine verificată şl repara spunea şeful atelierului, şi iul).
ca şl noutăţi privind sur non". Concursul de verifi teriale, economisirea ener beta Ciocan — de la sec tă, utilajele şi instalaţiile muncitorii Nicolae Cerna,
sele şl instrumentele de in care a lecturii elevilor, giei electrice, în creşterea ţia „Vidra" Hunedoara, miniere nu pot funcţiona Sabin Hirsch, Petru Bă-
formare ale instituţiei ju desfăşurat sub genericul productivităţii muncii şi a alţi lucrători. Cei cu care continuu şi in siguranţă. răiac, Constantin Marcu,
deţene, toate acestea rea „Cu mască şi fără mască" eficienţei economice. Ing. am stat dc vorbă nu par Tocmai de aceea, vorbesc Ştefan Harkany (senior şl i Vrem
lizate cu aportul profeso a fost deosebit de educa Radu Dobroiu, şeful birou a fi întru totul mulţumiţi cu mindrle despre faptul junior), ca şl cei trei ve
rilor Valeria Stoian, di tiv pentru participanţi lui O.P.M., arăta: „Avînd de ceea ce au făcut. Ei că fluviul de cărbune cur rificatori : Matilda Vuk,
rectorul Bibliotecii judeţene, (pionieri de la şcolile ge în vedere specificul între consideră că de la valo ge din subteran spre ziuă Tiberiu Lazăr şi losif Kiss. Font, u azi
Ana Maria Mărilă, Miha- nerale nr. 1 1 , 4 şi de la prinderii, faptul că cea rificarea superioară a ma şl prin efortul lor. „Noi sîntem „C.T.C.-ul" îl caldă pe:
perioadă,
ela Tarnovschi şi Mya Gos- C.P.S.P.) — cum educati mai mare parte a produ teriilor prime şi pînă la Aici, in atelierul de me atelierului, arăta Matilda mai mult 1
chler. Expoziţia de carte ve, atrăgătoare şi Insufle- selor noastre sînt destina creşterea volumului pro trologie, s-au împlinit Vuk. Fiecare aparat tre cădea ploi
vor avea şl
cu tema „Opera tovarăşu fitoare au fost momen te exportului, sîntem o- ducţiei la export se mai multe destine umane. Pe ce, In final, prin mîlnile aversă. Vînt
lui Nicolae Cpauşescu - tele pe care „Zilele bi bligaţi să accelerăm ritmul pot face retuşuri, care să tru Both este unul din ve noastre. Noi dăm girul moderat, cu
strălucită afirmare a mari bliotecii" le-a oferit Iubi în domeniul modernizării ducă — după cum subli teranii şl meseriaşii de preciziei in funcţionare. locale de 4
lor idealuri ale României torilor cărţii din muni producţiei. Hotărîrea noas nia tovarăşul luliu Dicu, bază al atelierului. Dinu Răspunderea este enormă. din sectorul m
paraturile
socialiste" a relevat con cipiul Petroşani. Trei zile tră fermă este de a men şeful biroului plan — la Toma şl Constantin Men- Dar şl mulţumirea lucrului cuprinse îi
tribuţia secretarului gene in preajma cărţii - trei ţine neştirbit rcnumcle fir îmbunătăţirea calităţii pro delovits lucrează aici îm bine făcut". grade, Iar <
ral al partidului la dezvol zile de solie a scrisului mei „Favior" în faţa be duselor, la implementarea preună cu soţiile, iar Pe In acest univers al „ştiin intre 10 şi :
tarea literaturii social-po- românesc pentru minte şi neficiarilor dc peste ho tot mai puternică, la ni tru Belei, de 27 de ani la ţei măsurărilor", ciţiva oa La munte,
litice (aici fiind expuse şi inimă. tare". velul tehnologiilor de fa metrologie, şi l-a adus, in meni dau zilnic examene fi scliimbătc
La această amplă acţiune bricaţie,a unei gîndiri ori urmă cu patru ani, şi pe severe, pentru că munca noros. Vor
numeroase lucrări editate pitaţii locale
in alte ţări). O manifes LUCIA LICIU de modernizare, iniţiată, ginale. Colectivul acestei fiul său, Troian, care, se însăşi, meseria lor le pun dc ploaie,
după cum se cunoaşte, de întreprinderi hunedorene pare, îi calcă pe urme in asemenea întrebări. Iar ninsoare. Vii
secretarul general al parti este angajat cu toate for talent şi hărnicie. „Păi In răspunsurile - comprima moderat, cu
LUCRĂRI DE PROSPECTARE GEOLOGICĂ ÎN AVANS dului. tovarăşul Nicolae ţele îh îndeplinirea exem acest atelier nu poţi lucra te, spre lauda acestor oa locale do
viscolind ii
Intim pinimt cu noi realizări Conferinţa Naţională a parti- Ceauşescu, se mizează plară a sarcinilor pe acest dacă nu ai tragere de meni, în trei cuvinte : o-
ilului şi cea de-a 10-a aniversare a Republicii, formaţiile de foarte mult pe aportul spe an, pentru întîmpinarea inimă şi simţ practic, spu perativitate, precizie, sigu
sondori aparţinind brigăzii complexe Iscronl a I.P.K.G. llune-
doara-Dcva înregistrează însemnate depăşiri de plan la lucră cialiştilor şi cadrelor teh- Conferinţei Naţionale a ne Petru Belei. Sigur, in ranţă - se pot citi pe
rile aferente descoperirii şi punerii în valoare a noi zăcăminte nico-inginereşti ale unită partidului şi aniversării a să, că noi, cei mai vechi, miile de aparate pe care
de cărbune din bazinul Văii Jiului. Sondorii conduşi de maiş ţii, pe sugestiile şi propu 40 de ani dc la proclama trebuie să-l ajutăm pe ti le verifică şi repară in
trii constantin Manea şi Gheorghc Vînă au depăşit prevederile
«Ie plan „la zi“ pentru această lună cu cîte 30 ml în perime nerile oamenilor muncii rea Republicii cu impor neri să înveţe cit mai bine fiecare lună.
trele Lorica Pilier şi, respectiv, Dîljtr. — a completat secretarul tante depăşiri de plan.